Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 3158/2013. Judecătoria FOCŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3158/2013 pronunțată de Judecătoria FOCŞANI la data de 27-06-2013 în dosarul nr. 13011/231/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FOCȘANI, JUDEȚUL V.
SECTIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA NR. 3158
Ședința publica din data de 27.06.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - M. P., judecător
GREFIER – L. H.
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamantul N. D. La C..Av.M. A. F., Bucuresti, sector 6, ., ., ., citat fiind si in C. N., dr. L. Pasteur, nr. 42, ., jud. C. împotriva pârâtei S. R. M., cu domiciliul in Focsani, ., nr. 10, ., autoritate tutelară P. FOCȘANI, autoritate tutelară P. C. având ca obiect stabilire program vizitare minor.
Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din data de 14.06.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, când instanța a amânat pronunțarea cauzei la data de 20.06.2013, apoi pentru astazi 27.06.2013, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.10.2012 sub nr._ reclamantul N. D. a chemat în judecată pe pârâta S. R. M., solicitând instantei ca, prin hotărârea ce va pronunta, să dispună modificarea programului de vizitare a minorului N. T. stabilit initial prin Sentinta civilă nr. 5951/20.06.2008 a Judecătoriei sector 2 Bucuresti si exercitarea autoritătii părintesti fată de minor în comun de către ambii părinti.
În motivarea cererii, a arătat, în esentă, că pârâta nu a respectat programul de vizitare stabilit prin Sentinta civilă nr. 5951/20.06.2008 pronuntată în dosar nr._ al Judecătoriei sector 2 Bucuresti, că îl împiedică să aibă legături personale cu minorul, încearcă să-l îndepărteze pe copil de reclamant, îi deformează personalitatea, îi neagă identitatea, solicitând lărgirea programului de vizitare a minorului. A mai arătat că interesul superior al copilului este ca exercitarea autoritătii părintesti să se facă de către ambii părinti, că are un statut social bine definit, un salariu bun, o situatie materială bună, poate să-i ofere copilului pe care îl iubeste o educatie deosebită, multă afectiune. Copilul nu este crescut de mama sa, ci de asa zisa bunică maternă, mama adoptivă a pârâtei, pârâta având mai multe locuri de muncă, nu are timp pentru cresterea copilului.
În drept, a invocat prev. art. 112 Cod proc.civilă, art.401, 403, 483,487,503,504 Cod civil.
În probatiune, a solicitat proba cu înscrisuri, martori, interogatoriu, anchetă socială.
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 16 lei si timbru în valoare de 0,3 lei.
Pârâta a depus la dosar întâmpinare si cerere reconventională, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii principale si, pe cale reconventională, a solicitat ca instanta să dispună ca pârâta să exercite în exclusivitate autoritatea părintească fată de minor.
În motivare, a arătat, în esentă, că acest proces este generat de resentimentele reclamantului fată de ea si are un caracter pur sicanator, că cererea de chemare în judecată este plină de afirmatii tendentioase si jignitoare la adresa sa si a mamei sale, că reclamantul nu a fost împiedicat niciodată să vadă copilul, dar din păcate, uneori, vizitele sale sunt însotite de scandaluri, insulte si amenintări la adresa sa si a mamei sale, că reclamantul suferă de o afectiune psihică gravă care determină un comportament instabil al celui bolnav si care îl face să aibă resentimente fată de ea si de cei apropiati ei. A mai arătat că reclamantul nu sună la telefon, nu se interesează de viata copilului, de fiecare dată când se întâlnesc (rar) îi spune că este suficient că îi trimite pensia de întretinere, de ziua de nastere a copilului anul trecut i-a trimis un SMS pe numărul său de telefon. A mai arătat că un copil de 6 ani este prea mic pentru a fi luat si dus la celălalt părinte în celălalt capăt al tării, este absurd să vrei să iei un copil de 6 ani la C. de două ori pe lună de sâmbătă până duminică, 3 săptămâni în vacanta de vară, 1 săptămână în vacanta de iarnă si 2 zile în vacanta de primăvară.
În drept, a invocat prev. art. 115 si urm. Cod proc.civilă, art.104-107, 263, 265, 398,401, 403, 483,486, 487 si urm, Legea nr.272/2004.
În probatiune, a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu, martori, anchetă socială, expertiză psihologică a minorului, expertiză psihiatrică a reclamantului. A depus la dosar înscrisuri.
Cererea reconventională a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 8 lei si timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
La data de 20.02.2013, reclamantul-pârât a depus la dosar întâmpinare la cererea reconventională si răspuns la întâmpinare, prin care a invocat exceptia de netimbrare a cererii reconventionale si a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii reconventionale, arătând în esentă, că nu există niciun motiv pentru care autoritatea părintească să fie exercitată doar de către pârâtă ori pentru care să fie împiedicat să aibă legături personale cu minorul, să-l ia în vacante, să ia decizii pentru cresterea si educarea minorului, pârâta-reclamantă consideră că are doar obligatia de a plăti pensie de întretinere.
La termenul de judecată de la data de 29.03.2013 instanta a respins ca rămasă fără obiect exceptia netimbrării cererii reconventionale, având în vedere că la dosar a fost depusă taxa judiciară de timbru.
În cauză s-au efectuat anchete sociale la domiciliul ambelor părti, referatele întocmite fiind atasate la dosar.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri si proba cu martorul M. V., a cărui declaratie a fost consemnată si atasată la dosar, reclamantul-pârât fiind decăzut din proba testimonială încuviintată pentru motivele mentionate în încheierea de sedintă de la data de 17.05.2013.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanta retine următoarele:
Prin Sentinta civilă nr. 5951/20.06.2008 pronuntată în dosar nr._ al Judecătoriei sector 2 Bucuresti, s-a dispus încredintarea minorului N. T., ns. la data de 11.08.2006, pârâtei-reclamante si s-a stabilit în favoarea reclamantului-pârât un program de vizitare a minorului.
În drept, în ceea ce priveste modalitatea de exercitare a autoritătii părintesti fată de minorul N. T., instanta are în vedere dispozitiile art. 403 Cod civil, conform cărora, în cazul schimbării împrejurărilor, instanta de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile si îndatoririle părintilor divortati fată de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinti sau a unui alt membru de familie, a copilului (...), precum si dispozitiile art. 504 Cod civil, potrivit cărora, dacă părintii sunt divortati, autoritatea părintească se exercită potrivit dispozitiilor referitoare la efectele divortului în raporturile dintre părinti si copii.
Conform art. 397 Cod civ., “după divort, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinti, afară de cazul în care instanta decide altfel”.
Potrivit art. 398 alin.1 Cod civil, dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanta hotărăste ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinti.
Rezultă din aceste dispozitii legale că, de regulă, autoritatea părintescă se exercită în comun de ambii părinti si numai pentru motive temeinice si dacă interesul superior al minorului o impune, instanta poate dispune ca autoritatea părintescă să fie exercitată numai de către unul dintre părinti.
Din ansamblul probator administrat în cauză nu rezultă că reclamantul-pârât a pus în pericol, prin comportamentul său fată de minor, viata, sănătatea si dezvoltarea acestuia, martorul M. V., audiat în cauză, arătând că personal nu l-a văzut pe reclamant manifestându-se violent fizic sau verbal fată de copilul său.
Rezultă însă din acelasi material probator că între părintii minorului există de mai mult timp neîntelegeri grave si o comunicare disfunctională, care au generat de-a lungul timpului multe procese între acestia si care au în mod evident un impact negativ asupra relatiilor afective dintre minor si tatăl său si asupra cresterii, educării si dezvoltării psihice a minorului, martorul M. V. declarând că a sesizat un comportament rece al tatălui fată de copilul său si că, de câte ori a venit reclamantul, din câte a văzut martorul, copilul nu îl acceptă pe reclamant si dacă intentionează să vorbească cu minorul despre tatăl său, acesta evită discutia.
Exercitarea autoritătii părintesti în comun presupune ca ambii părinti să decidă de comun acord cu privire la exercitarea drepturilor si îndeplinirea îndatoririlor părintesti, eventualele neîntelegeri între părinti putând fi sesizate instantei de tutelă conform art. 486 Cod civil.
Cu toate acestea, în conditiile existentei în spetă a unor conflicte intraparentale evidente, instanta apreciază că interesul superior al minorului ar putea fi afectat dacă părintii nu ar putea ajunge, datorită neîntelegerilor existente deja între acestia, la un acord în tot ceea ce priveste persoana si bunurile minorului.
Prin urmare, instanta apreciază că interesul superior al minorului impune ca, pentru moment, autoritatea părintească să fie exercitată în mod exclusiv de către pârâta-reclamantă, având în vedere vârsta minorului, la care acesta are nevoie de sprijinul, afectiunea si prezenta mamei sale, prezentă absolut necesară ca factor psihologic pentru o bună dezvoltare morală si fizică a copilului, cu atât mai mult cu cât minorul nu a fost despărtit anterior de mama sa si a beneficiat până în prezent de îngrijire si afectiune din partea acesteia, atasamentul minorului fată de mama sa si faptul că din probele administrate în cauză rezultă că pârâta-reclamantă prezintă suficiente garantii morale si materiale pentru cresterea si îngrijirea minorului, beneficiind totodată si de sprijinul mamei sale.
În baza art. 403 Cod civil, va modifica în consecintă măsurile stabilite prin Sentinta civilă nr. 5951/20.06.2008 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Sector 2 Bucuresti, astfel:
Va dispune ca autoritatea părintească față de minorul N. T., ns. la data de 11.08.2006, să fie exercitată de către pârâta-reclamantă în exclusivitate.
În ceea ce priveste solicitarea reclamantului-pârât privind modificarea programului de vizitare a minorului stabilit prin Sentinta civilă nr. 5951/20.06.2008 pronuntată în dosar nr._ al Judecătoriei sector 2 Bucuresti, instanta apreciază că aceasta este în parte întemeiată.
În drept, instanta are în vedere dispozitiile art. 401 Cod civil, conform cărora, părintele sau, după caz, părintii separati de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta. În caz de neîntelegere între părinti, instanta de tutelă decide cu privire la modalitătile de exercitare a acestui drept.
Rezultă din aceste dispozitii legale că si părintele separat de copil are dreptul de a avea legături personale cu acesta, exercitiul acestui drept neputând fi refuzat sau restrâns, decât pentru motive temeinice, dacă interesul superior al minorului o impune.
În prezent reclamantul-pârât are dreptul de a păstra legături personale cu minorul în prima si a treia sâmbătă din fiecare lună între orele 16.00 -19.00, dar numai la domiciliul mamei. La momentul stabilirii acestui program de vizitare minorul avea vârsta de 2 ani, iar în prezent are vârsta de aproape 7 ani, astfel că, dacă la momentul anului 2008 vizitarea minorului numai la domiciliul mamei era justificată de vârsta fragedă a copilului, în prezent, mentinerea unei astfel de măsuri nu se mai justifică din acest punct de vedere.
De altfel, adoptarea si pentru viitor a unei solutii de vizitare a minorului numai la domiciliul mamei si în prezenta acesteia, ar lipsi de continut dreptul reclamantului-pârât de a mentine relatii personale cu copilul său, întrucât acesta ar fi nevoit să petreacă timpul cu minorul fără a se asigura intimitatea necesară desfăsurării unor relatii personale dintre tată si copilul său si nu ar fi de natură să contribuie la stabilirea unei apropieri reale, efective între tată si copil si la dezvoltarea unor legături de atasament între cei doi, care este absolut necesară în spetă, în conditiile în care relatiile firesti dintre acestia au fost afectate de neîntelegerile dintre părti.
Instanta are în vedere totodată faptul că, asa cum rezultă din referatul de anchetă socială depus la dosar, reclamantul beneficiază la domiciliul său de conditii locative optime si si-a manifestat interesul de a consolida relatiile afective cu minorul, precum si faptul că desfăsurarea relatiilor dintre minor si reclamant si în mediul de viată al acestuia din urmă ar permite minorului să beneficieze de prezenta în viata sa a ambilor părinti.
La alegerea modalitatii concrete de exercitare a dreptului reclamantului-pârât de a avea relatii personale cu fiul său, instanta urmeaza sa tina cont de interesul minorului si de necesitatea relationării acestuia pe cât posibil în egală măsură cu tatăl, propunerea reclamantului-pârât, dar si vârsta minorului, distanta mare între localitătile de domiciliu ale celor doi si faptul că minorul urmează cursurile scolare – clasa 0.
În consecintă, va încuviinta reclamantului-pârât să aibă legături personale cu minorul N. T., în următoarea formulă:
- în prima si a treia sâmbătă din fiecare lună, între orele 14.00-19.00, la domiciliul mamei.
- 2 zile în vacanta de primăvară, la domiciliul mamei.
- 3 săptămâni în vacanta de vară, la domiciliul reclamantului-pârât, cu obligatia pentru reclamantul-pârât de a readuce minorul la locuinta pârâtei-reclamante la terminarea vizitei.
- o săptămână în vacanta de iarnă, la domiciliul reclamantului-pârât, cu obligatia pentru reclamantul-pârât de a readuce minorul la locuinta pârâtei-reclamante la terminarea vizitei.
Fată de considerentele expuse, instanta va admite în parte cererea principală si în integralitate cererea reconventională si va dispune conform celor anterior mentionate.
În baza art.274 si art.276 Cod proc.civilă, instanta va compensa în parte cheltuielile de judecată efectuate de părti, având în vedere solutiile date celor două cereri, principală si reconventională si, tinând cont că reclamantul-pârât a făcut cheltuieli de judecată în sumă de 16,3 lei ( taxă de timbru si timbru judiciar), iar pârâta-reclamantă a făcut cheltuieli de judecată în sumă totală de 748,61 lei ( taxă de timbru, timbru judiciar, cheltuieli de transport si onorariu de avocat conform chitantei nr. 48/27.03.2013), instanta va obliga pe reclamantul-pârât să plătească pârâtei-reclamante suma de 732,31 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite în parte cererea principală formulată de reclamantul N. D. La C..Av.M. A. F., Bucuresti, sector 6, ., ., ., citat fiind si in C. N., dr. L. Pasteur, nr. 42, ., jud. C. împotriva pârâtei S. R. M., cu domiciliul in Focsani, ., nr. 10, ., jud. V., autoritate tutelară P. FOCȘANI, autoritate tutelară P. C. având ca obiect stabilire program vizitare minor.
Admite cererea reconventională formulată de pârâta S. R. M., cu domiciliul in Focsani, ., nr. 10, ., jud. V. împotriva reclamantului N. D. La C..Av.M. A. F., Bucuresti, sector 6, ., ., ., citat fiind si in C. N., dr. L. Pasteur, nr. 42, ., jud. C..
În baza art. 403 Cod civil, modifică măsurile stabilite prin Sentinta civilă nr. 5951/20.06.2008 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Sector 2 Bucuresti, astfel:
Dispune ca autoritatea părintească față de minorul N. T., ns. la data de 11.08.2006, să fie exercitată de către pârâta-reclamantă în exclusivitate.
Încuviințează reclamantului-pârât să aibă legături personale cu minorul N. T., în următoarea formulă:
- în prima si a treia sâmbătă din fiecare lună, între orele 14.00-19.00, la domiciliul mamei.
- 2 zile în vacanta de primăvară, la domiciliul mamei.
- 3 săptămâni în vacanta de vară, la domiciliul reclamantului-pârât, cu obligatia pentru reclamantul-pârât de a readuce minorul la locuinta pârâtei-reclamante la terminarea vizitei.
- o săptămână în vacanta de iarnă, la domiciliul reclamantului-pârât, cu obligatia pentru reclamantul-pârât de a readuce minorul la locuinta pârâtei-reclamante la terminarea vizitei.
Obligă pe reclamantul-pârât să plătească pârâtei-reclamante suma de 732,31 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 15 de zile de la comunicare.
Pronuntată în sedintă publică, astăzi, 27.06.2013.
Președinte, Grefier,
M. P. L. H.
Pentru grefier în concediu de odihnă semnează Grefier șef C. M.
Red/Tehnored PM /6 EX./29.07.2013
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Pretentii. Sentința nr. 1408/2013. Judecătoria FOCŞANI → |
|---|
