Contestaţie la executare. Sentința nr. 5907/2013. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5907/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 06-06-2013 în dosarul nr. 22713/233/2012
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5907/2013
Ședința publică din data de 06.06.2013
COMPLETULCOMPUS DIN:
Președinte – G. N. C.
Grefier – M. B. V.
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea cauzei civile având obiect „contestație la executare” formulata de contestatorii B. D. domiciliată în G., ., ., județ G.,H. D. domiciliat în Braila, Calea Galati, Cartier Vidin, nr. 360, ., județ B., H. I. R. domiciliat în G., ., ., H. A. domiciliată în G., ., ., județ G. si H. M. domiciliat în G., ., ., județ G. în contradictoriu cu intimatul M. GALATI,PRIN PRIMAR cu sediul în G., ., județ G..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 29.05.2013 care s-au consemnat în încheierea de ședință din aceeași dată când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 06.06.2013.
INSTANTA
Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 16.11.2012, pe rolul Judecătoriei G., sub nr._, contestatorii B. D., H. I., H. ANIȘOARA, H. M., în contradictoriu cu intimatul M. G., prin Primar, au formulat contestație la executare împotriva executării silite pornite în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 6416/14.06.2011 pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._/233/2010, somația nr. 444/ES-DG/2012 emisă de B. D. G. și procesul – verbal de constatare a cheltuielilor de executare din data de 07.11.2012.
În motivarea în fapt a cererii, au arătat că prin titlul executoriu menționat au fost obligați să plătească intimatului suma de 8.708 lei reprezentând chirie, 22 lei reprezentând cheltuieli de judecată și 1.444,6 lei cheltuieli de executare.
Contestatorii au precizat că nu sunt de acord cu plata onorariului de executor, în cuantum de 1.444,6 lei, deoarece nu este calculat conform legilor în vigoare, mai mult, toate cheltuielile solicitate de executor depășesc limita maximă prevăzută de Anexa nr. 1 din lege și Ordinul nr. 2550/2006 al Ministerului justiției.
În continuare, contestatorii au formulat apărări privind fondul litigiului pe care l-au avut cu M. G., care a făcut obiectul dosarului nr._/233/2010, în care Judecătoria G. a pronunțat sentința civilă nr. 6416/14.06.2011.
Contestatorii au precizat că titularului contractului de închiriere, contestatoarea B. D., îi este reținut pe statul de plată diferite sume de bani cu titlu de chirie, astfel încât până la data de 21.11._ au reușit să achite o mare parte din chirie, rămânând un rest de plată suma de 2.425lei, astfel încât nu se justifică prezenta executare silită. Solicită constatarea nulității contractului de închiriere nr. 5129/12.09.1995 și anularea contravalorii chiriei încasate din acest contract.
În drept, cererea a fost motivată pe dispozițiile art. 399 și următ. C.pr.civ.
În probațiune, contestatorii au solicitat proba cu acte.
Au fost anexate, în copie: somația nr. 444/07.11.2011, procesul – verbal de constatare a cheltuielilor de executare și dovada de comunicare a acestora, sentința civilă nr. 6416/14.06.2011pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._/233/2010 (f. 6-9).
Contestatorii au formulat cerere de ajutor public judiciar, în ceea ce privește taxa judiciară de timbru, respinsă de instanță. Contestatorii au achitat taxă judiciară de timbru în cuantum de 194 lei și timbru judiciar în valoare de 5 lei (f. 44 și 66).
În ședința publică din 27.02.2013, instanța a admis excepția lipsei calității de mandatar a dl. avocat L. V. M. pentru contestatorul H. D. și a constata că acesta nu este contestator în prezenta cauză.
La data de 26.02.2013, H. D. a formulat o cerere precizatoare, calificată de instanță ca o cerere de intervenție în interes propriu la contestația la executare formulată (f. 56-58).
În motivarea în fapt a cererii, intervenientul a arătat că suferă de un handicap crunt, iar ceilalți contestatori, care sunt membrii săi de familie, s-au purtat tot timpul foarte urât cu el. în prezent este căsătorit și locuiește cu soția lui în mun. B., din anul 1998.
A mai precizat că el nu datorează sumele de bani trecute în sentința ce constituie titlul executoriu, pentru el aceasta nu este o creanță certă, lichidă și exigibilă, întrucât nu a semnat nici un contract de închiriere, singura titulară fiind B. D., mai mult, el nu a locuit de 15 ani în imobilul respectiv, astfel încât nu datorează nicio sumă de bani.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 132 C.pr.civ., art. 3731 alin. 4 pct. 3 C.pr.civ.
În probațiune, a solicitat proba cu înscrisuri și a anexat la dosar, în copie, acte medicale (f. 60-62).
Cererea de intervenție a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 194 lei și timbru judiciar în valoare de 5 lei (f. 74).
În ședința publică din data de 10.04.2013, instanța a admis, în principiu, cererea de intervenție în interes propriu (f. 83).
Intimatul M. G., prin Primar, legal citată, nu a formulat întâmpinare, însă la solicitarea intanței a depus la dosar precizări (f. 81-82), prin care a arătat că în data de 28.06.2011, pârâtul a devenit beneficiarul contractului de închiriere nr. 1463, pentru spațiul situat în mun. G., ., ., însă, deși au fost notificați în nenumărate rânduri, au dovedit pasivitate și rea-credință și nu au achitat chiria, la data de 10.04.2013 figurând cu un debit de 7.450 lei.
La solicitarea instanței, intimatul a revenit cu precizări pentru termenul de judecată din 29.05.2013, prin care a învederat că executarea silită a sentinței nr. 6416/14.06.2012 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._/233/2010 nu a mai continuat după formularea prezentei contestații, sumele de bani cu titlu de chirie și cheltuieli de întreținere nu au fost recuperate, chiriașii hnu au făcut nico plată până la acest moment, acumulându0-se la chirie un debit de 7.519 lei și la întreținere de 16.010 lei (f. 90).
La solicitarea instanței, B. D. Genina a depus copia certificată a dosarului de executare nr. 444/ES-DG/2012 (f. 14-20).
În ședința publică din 29.05.2013, instanța a încuviințat, în temeiul art. 167 alin. 1 C.pr.civ., și a administrat, pentru părți, proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, conform art. 2 alin. 2 din Legea nr. 146/1997.
Instanța este competentă să soluționeze cauza potrivit art. 400 alin.1 raportat la art. 373 alin. 2 C.pr.civ.
În fapt, prin sentința civilă nr. 6416/14.06.2011 pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._/233/2010 (f. 14-15), contestatorii și intervenientul în interes propriu au fost obligați la plata către intimat a sumei de 8.708 lei, cu titlu de chirie restantă și penalități de întârziere la plata chiriei, precum și la plata sumei de 22 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Prin aceeași hotărâre, instanța a dispus rezilierea contractului de închirie nr. 5129/12.09.1995, evacuarea pârâților B. D., H. D., H. I., H. Anișoara și H. M. din imobilul – spațiu de locuit – aparținând reclamantului, M. G., situat în mun. G., ., ., jud. G..
La data de 08.10.2012, creditorul M. G. s-a adresat către B. D. G. cu o cerere de executare silită a sentinței civile nr. 6416/14.06.2011 (f. 14).
Prin încheierea nr. 5988/22.10.2012, pronunțată în dosarul nr._/233/2012, Judecătoria G. a încuviințat cererea de executare silită împotriva contestatorilor (f. 15-16).
Ca urmare, B. D. G. a emis somația nr. 444/2012 din data de 07.12.2012 (f. 17), prin care debitorii B. D., H. D., H. I., H. Anișoara și H. M. au fost somați, ca în termen de 5 zile, să evacueze spațiul de locuit situat în mun. G., ., ., precum și achite suma de 8.708 lei, reprezentând contravaloare chirie restant și penalități, la care se adaugă plata chirie până la evacuarea efectivă din imobil, conform titlului executoriu, suma de 22 lei, reprezentând cheltuieli de judecată și suma de 1.444,60 lei, reprezentând cheltuielile de executare stabilite prin procesul – verbal din data de 07.12.2012 (f. 17).
Cheltuieli de executare au fost stabilite și detaliate prin procesul – verbal de constatare a cheltuielilor de executare, fiind compuse din 6,30 lei taxe judiciare legalizare și investire, 14,30 lei taxe judiciare pentru executare silită, 60 lei taxe pentru comunicarea actelor de procedură și 1.364 lei, reprezentând 1.100 lei onorariu executor judecătoresc +264 lei TVA (f. 16 verso).
În drept, potrivit art. 371¹ alin. 1 și 2 C.pr.civ. obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie. În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, potrivit dispozițiilor prezentei cărți, dacă legea nu prevede altfel.
Conform art. 399 alin.1 și 3 C.pr.civ., împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 2811, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege.
Potrivit alin. 2 al aceluiași articol, nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.
Analizând actele aflate la dosarul cauzei și apărările părților, instanța urmează să respingă atât contestația la executare, cât și cererea de intervenție în interes propriu, pentru următoarele considerente.
Instanța reține că, în prezenta cauză, titlul executoriu este reprezentat de sentința civilă nr. 6416/14.06.2011 pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._/233/2010.
Analizând motivele principale ale contestației la executare, dar și pe cele ale cererii de intervenție în interes propriu, instanța constată că nu au fost invocate neregularități ale actelor de executare întocmite, ci doar apărări de fond împotriva titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 6416/14.06.2011 a Judecătoriei G., contestatorii și intervenientul invocând lipsa unui contract valabil de închiriere.
Instanța reține că, dispozițiile art. 399 alin. 1 C.pr.civ., raportat la art. 400 alin. 2 C.pr.civ., prevăd că se poate solicita instanței ce a pronunțat hotărârea lămuriri referitoare la întinderea, înțelesul sau aplicarea acesteia, atunci când dispozitivul hotărârii nu este clar.
Contestația la titlu este destinată să expliciteze dispozitivul hotărârii ce urmează a fi valorificat, pentru a se putea procedat la executarea silită. Ea nu poate fi considerată drept un mijloc procedural destinat a anula sau a modifica titlul executoriu, această finalitate putându-se realiza doar prin intermediul căilor de atac. Astfel, nu se pot examina împrejurări de natură a repune în discuție o hotărâre judecătorească irevocabilă, soluție ce ar afecta grav principiul autorității de lucru judecat.
Față de aspectele prezentate, instanța reține că nu poate face nicio apreciere cu privire la sentința civilă care constituie titlul executoriu în cauză.
Instanța reține însă, că deși pe calea contestației la titlu nu se poate repune în discuție aspecte pentru a se combate situația de fapt, soluționată cu ocazia procesului de fond, neputându-se reexamina, pe această cale, o hotărâre judecătorească definitivă, intrată în puterea lucrului judecat, contestatorul poate să invoce apărări de fond numai atunci când acestea vizează cauze de stingere a obligației intervenite după rămânerea definitivă a hotărârii.
Prin contestația formulată, contestatorii au precizat că numitei B. D. i-au fost reținute pe statul de plată diferite sume de bani, cu titlu de chirie, astfel încât, până la data de 21.11.2011au reușit să achite mare parte din suma restantă.
Prin adresa nr._/24.05.2013, intimatul M. G. a comunicat instanței că nu a executat silit sentința civilă ce constituie titlul executoriu în prezenta cauză, nefiind recuperate sumele de bani cu titlul de chirie sau cheltuielile de întreținere nici prin plata de bună – voie făcută de contestatori (f. 90). De altfel, instanța reține, din analiza copiei certificate a dosarului de executare, că B. D. G. nu a efectuat niciun act de executare, cu excepția somației comunicată contestatorilor la data de 12.11.2012.
Deși prin adeverința emisă de angajatorul contestatoarei B. D. se precizează că s-a procedat la sistarea popririi reprezentând chirie locuință începând cu data de 15.06.2012, ultima poprire fiind la data de 15.05.2012, nu rezultă că această poprire a fost înființată pentru recuperarea sumelor de bani datorate de contestatori în baza titlului executoriu ce face obiectul prezentei cauze. Potrivit art. 1169 C.pr.civ., contestatorilor le revine obligația de a proba afirmațiile pe care le fac în fața instanței. În cauză, aceștia nu au produs nici un mijloc de probă din care să rezulte că au executat, de bună – voie sau silit, obligația dispusă prin titlul executoriu, poprirea din anul 2012 putând fi dispusă în alt dosar de executare pentru recuperarea altor sume cu titlul de chirie, cel mai probabil aferente altei hotărâri judecătorești și altei perioade de timp.
În consecință, instanța va reține că titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 6416/14.06.2011 pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._/233/2010, nu a fost executată, astfel încât, în mod legal, intimatul a procedat la executarea silită.
În ceea ce privește anularea somației, instanța va constata că în privința acestora contestatorii nu au indicat și nici nu au dovedit nici un motiv de nelegalitate, astfel încât aceasta cerere apare ca nefondată.
În ceea ce privește onorariul executorului judecătoresc, contestat prin acțiunea contestatorilor ca fiind nelegal stabilit, instanța reține că potrivit doctrinei și jurisprudenței în materie, este posibilă aprecierea instanței asupra cuantumului onorariului executorului judecătoresc, deoarece instanța nu intervine în raportul contractual dintre executor și clientul său (nimic nu îl împiedică pe acesta din urmă să achite onorariul stabilit de comun acord de cele 2 părți contractuale), ci doar în raportul juridic de drept procesual, născut între cele două părți ale executării silite. De asemenea, este posibilă această apreciere cât timp Ordinul ministrului justiției nr. 2550/_ stabilește limite minime și maxime ale onorariului.
Prin procesul – verbal de constatare a cheltuielilor de executare, executorul judecătoresc a stabilit un onorariu pentru sine în suma de 1.100 lei + 264 lei reprezentând 24% TVA, în total suma de 1.364 (f. 16 verso).
Instanța apreciază că susținerile contestatorilor privind cuantumul exagerat al onorariului executorului judecătoresc sunt neîntemeiate, pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.
Culpa în neexecutarea voluntară a obligației aparține contestatorilor, care nu au achitat debitul stabilit prin titlul executoriu.
Instanța reține că onorariul executorului judecătoresc este stabilit în conformitate cu art. 39 lit. a) din Legea nr. 188/2000, care prevede că pentru creanțele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanței – în prezenta cauză 873 lei. La acesta se adaugă onorariul prevăzut pentru evacuarea contestatorilor din spațiul de locuit, care, potrivit Ordinului nr. 2550/C/2006 al Ministrului justiției, poate fi între 150 lei (minim) și 2.200 lei (maxim) pentru persoane fizice. Instanța reține astfel că executorul nu a depășit limitele maxime prevăzute de dispozițiile legale prin stabilirea onorariului în sumă de 1.100 lei (la aceste limite adăugându-se TVA).
În ceea ce privește celelalte cheltuieli de executare, stabilite prin procesul – verbal din data de 07.11.2012, instanța reține că acestea, în sumă totală de 80,6 lei, sunt explicate prin costul actelor de executare silită și sunt în conformitate cu hotărârea U.N.E.J. nr. 19 din 03.09.2010, fiind reprezentate de taxele judiciare de legalizare și investire a titlului executoriu, taxele legale pentru încuviințarea executării silite și taxele poștale pentru comunicarea actelor de procedură.
Având în vedere considerentele expuse, instanța urmează a respinge atât contestația la executare formulată de contestatorii B. D., H. I., H. Anișoara, H. M., cât și cererea de intervenție în interes propriu formulată de H. D., în contradictoriu cu intimatul M. G., prin Primar, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare formulată de contestatorii B. D. domiciliată în G., ., ., județ G.,H. D. domiciliat în Braila, Calea Galati, Cartier Vidin, nr. 360, ., județ B., H. I. domiciliat în G., ., ., județ G., H. A. domiciliată în G., ., ., județ G. si H. M. domiciliat în G., ., ., județ G. în contradictoriu cu intimatul M. GALATI, PRIN PRIMAR cu sediul în G., ., județ G., ca neîntemeiată.
Respinge cererea de intervenție în interes propriu formulată de H. D., ca neîntemeiată.
Cu drept de a formula recurs, în termen de 15 zile, de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.06.2013.
Președinte, Grefier,
G. N. C. M. B. V.
Red. G.N.C. 05.07.2013
Dact. M.B.V. 8 ex./ 08.07.2013.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 5471/2013. Judecătoria GALAŢI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8126/2013.... → |
|---|
