Plângere contravenţională. Sentința nr. 8126/2013. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8126/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 13-09-2013 în dosarul nr. 18862/233/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
operator de date cu caracter personal nr. 8637
SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA NR. 8126
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 13.09.2013
PREȘEDINTE – A. M. M.
GREFIER – G. M.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile având ca obiect „ plangere proces verbal ” formulata de petentul A. C. in contradictoriu cu intimata Politia Locala Galati.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 06.09.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru 13.09.2013, când a pronunțat următoarea hotărâre:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 01.10.2011, sub dosar nr._, petentul A. C. în contradictoriu cu intimata Poliția L. G., a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 14.09.2012, solicitând anularea acestuia și exonerarea de la plata amenzii.
În motivarea în fapt a acțiunii, petentul a arătat că în procesul verbal nu este menționat locul producerii faptei iar in sine, fapta nu există.
Astfel, susține petentul, la data de 14.09.2012, în jurul orei 23.15, se deplasa împreună cu alte 6-7 persoane pe faleza Dunării, iar la un moment dat numitul Nofit M. a fost legitimat de doi agenți ai poliției locale care l-au sancționat pe motiv că ar fi aruncat pe jos coji de semințe.
Mai arată petentul că apoi a fost sancționat și el pentru același motiv, deși a încercat să explice agenților constatatori că nu ei au săvârșit fapta.
Prin cele învederate, petentul susține că nu i s-au consemnat obiecțiunile în procesul verbal și nu a fost indicat niciun martor deși el a insistat în acest aspect, de față fiind mai multe persoane.
În drept petentul a invocat prevederile OG nr. 2/2001 și în susținerea acțiunii a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, solicitând instanței obligarea intimatei la transcrierea lizibilă a procesului verbal și la depunerea materialului probator care a stat la baza sancționării.
Petentul a solicitat soluționarea cauzei și în lipsa părților.
La cerere au fost atașate, în copie, procesul verbal contestat și dovada comunicării (filele 3, 4).
Legal citată, intimata Poliția L. G. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat instanței respingerea plângerii ca nefondată, deoarece procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale și sancțiunea a fost aplicată în mod corect.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115-118 C.pr.civ. și OG nr. 2/2001.
Intimata a solicitat la rândul său judecarea cauzei în lipsa părților.
La întâmpinare au fost atașate procesul verbal contestat și dovada comunicării (filele 8,9).
Plângerea contravențională este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, în temeiul art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor raportat la prevederile art.15, lit. i din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
Instanța este competentă să soluționeze cauza potrivit art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și art.1, pc.1 și 3 C.pr.civ., fapta sancționată fiind săvârșită în circumscripția Judecătoriei G..
Plângerea contravențională a fost introdusă în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG 2/2001, procesul verbal fiind comunicat petentului prin afișare la domiciliu la data de 18.09.2012 (fila 4) iar acțiunea înregistrată de petent la instanță la data de_.2011 (fila 1).
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține:
În fapt, prin procesul verbal . nr._ încheiat la data de 14.09.2012, petentul A. C. a fost sancționat contravențional, cu amendă în cuantum de 40 lei, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 8 lit. i din HCL nr. 79/2002.
Potrivit celor consemnate în procesul-verbal contestat, la data de 14.09.2012, ora 23:10, petentul, a fost surprins pe faleza superioară a Dunării, în apropierea clubului „Viva” în timp ce consuma semințe și arunca pe jos cojile, împreună cu numitul Nofit M..
În drept, potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Sub aspectul legalității, analizând modul de întocmire a procesului-verbal . nr._, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
De asemenea, procesul-verbal cuprinde mențiunea că cel sancționat a refuzat semnarea actului de constatare a contravenției, precum și motivul încheierii lui în absența unui martor asistent – ora târzie și refuzul persoanelor de față.
Referitor la motivul de nelegalitate invocat de petent, constând în neconsemnarea obiecțiunilor sale la momentul încheierii procesului verbal, instanța apreciază că aceasta nu este de natură a conduce la anularea procesului-verbal de contravenție, în condițiile în care petentul are posibilitatea reală în fața instanței de a formula toate obiecțiunile și apărările legale.
Nici celelalte motive de nelegalitate invocate de petent, respectiv lipsa locului săvârșirii faptei și inexistența acesteia, nu se dovedesc întemeiate, în condițiile în care din descrierea faptei s-a putut determina locul săvârșirii – G., faleza superioară a Dunării, în apropierea clubului „Viva” iar din probele administrate nu a rezultat o situație de fapt contrară celei reținute de agentul constatator.
Potrivit art. 8 lit. i din HCL nr. 79/2002, persoanele fizice, au obligația să nu arunce hârtii, bilete, resturi de țigări, coji de semințe, sticle sau alte ambalaje pe alei, peluze, în parcuri, zone verzi și pe trotuare, mijloace de transport în comun, să nu depoziteze necontrolat (sau în afara locurilor special amenajate) reziduuri solide menajere și cele rezultate din construcții. Conform art. 29 lit. a din același act normativ, fapta constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 500 la 2000 lei.
Cât privește controlul de temeinicie asupra procesului verbal contestat, instanța reține că procesul verbal se bucură de o prezumție de legalitate și temeinicie, prezumție relativă însă, care poate fi răsturnată prin proba contrară. Astfel, nu se poate nega forța probatorie a procesului verbal, acesta fiind totuși un act încheiat de un agent al statului, însă persoana sancționată contravențional are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008 ).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal . nr._ este întocmit ca urmare a constatării directe a faptelor de către agentul constatator, iar din probele administrate în cauză nu se confirmă o altă situație de fapt decât cea reținută în procesul-verbal de contravenție.
De altfel, prin însăși acțiunea formulată, petentul arată că la momentul constatării faptei, existau reziduurile pe domeniul public în dreptului imobilului de pe ., iar din înscrisuri depus de petent la ultimul termen de judecată, proces-verbal încheiat la data de 14.09.2012 de Serviciul Public ECOSAL (fila 19), reiese că petentul a contractat ridicarea respectivului gunoi în chiar ziua sancționării.
Rezultă astfel că fapta reținută în sarcina petentului există și a fost săvârșită cu vinovăție de către acesta, cu atât mai mult cu cât din planșele foto depuse la dosar de către intimată (fila 15) se observă deșeurile și gunoiul depozitat lângă construcție și petentul alături de ele.
Totuși, în ceea ce privește individualizarea sancțiunii acestei contravenții, instanța are în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, conform cărora sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În aplicarea dispozițiilor legale menționate, instanța reține că petentului i-a fost aplicată amenda contravențională în cuantum de 500 lei, reprezentând nivelul minim prevăzut de actul normativ sancționator.
Instanța apreciază însă că dat fiind faptul că petentul a corectat fapta, ridicând gunoiul și reziduurile imediat după sancționare, contravenția prezintă un grad scăzut de pericol social, scopul sancțiunii putând fi realizat și prin aplicarea unei măsuri de atenționare a petentului contravenient, fără aplicarea amenzii, ca sancțiune corelată unor contravenții cu un grad sporit de pericol social.
Pentru aceste considerente, instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a-i atrage atenția petentului asupra consecințelor nerespectării normelor legale care impun obligația de a păstra curățenia și estetica urbană fără a depozita gunoiul menajer pe domeniul public.
În consecință, instanța va admite în parte plângerea contravențională și va înlocui sancțiunea cu amendă contravențională, în sumă de 500 lei, cu sancțiunea avertisment, atenționând petentul asupra pericolului social al faptei săvârșite și recomandându-i să respecte dispozițiile legale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul A. C., CNP_, cu domiciliul ales în G., ., ., jud. G., în contradictoriu cu intimata POLIȚA L. G., cu sediul în G., ., jud. G., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 14.09.2012.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la Tribunalul G..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 13.09.2013.
P., GREFIER,
Red.A.M.M.
Dact.G.M./13.12.2013/5 ex.
.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 5907/2013. Judecătoria... | Reziliere contract. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
