Contestaţie la executare. Sentința nr. 3751/2013. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3751/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 11-04-2013 în dosarul nr. 5186/324/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3751
Ședința publică din data de: 11.04.2013
Președinte: M. A.
Grefier: D. C.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe contestatoarea . VIENNA INSURANCE GROUP SA BUCUREȘTI și pe intimatul C. A., având ca obiect „contestație la executare”;
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier cu privire la stadiul de judecată a cauzei, în sensul că se află la al 2-lea termen după declinare și societatea contestatoare a solicitat judecarea cauzei și în lipsă în conformitate cu disp. art. 242 al.2 C.pr.civ., după care;
Instanța invocă din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei G. întrucât instanța competentă ar fi Judecătoria Sector 2 București, excepție pe care o pune în discuție și rămâne în pronunțare pe excepția invocată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei T. sub nr._, contestatoare . VIENNA INSURANCE GROUP SA, în contradictoriu cu intimatul C. A. a formulat contestație la executare împotriva executării silite efectuate în Dosar de executare nr. 206/2012, solicitând anularea în parte a procesului-verbal privind cheltuielile de executare prin reducerea cuantumului onorariului de avocat în faza de executare silită, precum și anularea în parte a formelor de executare silită subsecvente procesului-verbal privind cheltuielile de executare, din 25.10.2012, respectiv a cererii de înființare a popririi.
În motivarea în fapt a cererii a arătat că prin cererea de înființare a popririi din 25.10.2012, B. Ț. V. M. a dispus înființarea unei popriri asupra conturilor deținute de Asirom la Banca Comercială Română până la concurența sumei de 202.111,72 lei.
Prin Sentința penală nr. 148/22.03.2012 pronunțată de Judecătoria T. în Dosar nr._, Asirom a fost obligată să achite creditorului C. A. următoarele sume de bani: 20.000 lei daune materiale, 150.000 lei daune morale, 300 lei despăgubire lunară calculată pentru perioada 13.03._13 și 6.200 lei cheltuieli de judecată.
Creditorul a solicitat punerea în executare a sentinței menționate, iar în dosarul de executare, prin procesul-verbal din 25.10.2012, executorul a stabilit următoarele cheltuieli de executare: 14,30 lei taxe executare, 18,22 lei cheltuieli poștale, 8.779,20 lei onorariu executare silită și 15.000 lei onorariu avocat în faza de executare silită.
Motivul formulării prezentei contestații îl constituie suma de 15.000 lei cu titlu de onorariu avocat în faza de executare silită, onorariu pe care contestatoarea îl apreciază ca fiind exagerat, fiind cu mult mai mare decât cel solicitat de executorul judecătoresc.
Mai arată că art. 274 alin. 3 C.pr.civ., care permite instanței să micșoreze onorariile avocaților ori de câte ori constată că sunt nepotrivit de mari față de valoarea pricinii sau de munca îndeplinită, este menit să împiedice abuzul de drept, prin deturnarea onorariului de avocat de la finalitatea sa firească, aceea de a permite justițiabilului să beneficieze de o asistență judiciară calificată.
În speță, activitatea desfășurată de avocat în faza de executare silită s-a rezumat la depunerea unei cereri de executare la B. Ț. V. M..
În drept a invocat disp. art. 399-403, 274 alin. 3 C.pr.civ.
A solicitat judecarea cauzei în lipsă.
A depus la dosar înscrisuri ( filele 6-7).
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 194 lei și timbru judiciar de 6 lei.
Intimatul, legal citat, s-a prezentat în instanță și a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei T., motivat de faptul că potrivit art. 400 alin. 1 C.pr.civ., contestația se introduce la instanța de executare, care este în prezenta cauză, este Judecătoria G., această instanță încuviințând executarea silită.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, deoarece reclamanta este în culpă, pentru că nu a executat de bună voie titlul executoriu, iar la stabilirea onorariului de avocat s-a avut în vedere atât valoarea creanței de recuperat, cât și necesitatea efectuării mai multor deplasări la Curtea de Apel G. pentru solicitarea dispozitivului deciziei de recurs necesară legalizării și investirii cu formulă executorie, formularea cererii de executare silită, ridicarea încheierii de încuviințare a executării silite de la Judecătoria G., urmărirea efectivă a executării silite, mai multe deplasări ale avocatului la domiciliul său din .> În cauză, s-a dispus atașarea dosarului de executare nr. 206/2012 al B. Ț. V. M. ( filele 12-23).
Prin Sentința civilă nr. 3502/18.12.2012, Judecătoria T. a admis excepția necompetenței teritoriale invocate de intimat și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei G..
În ședința publică din data de 11.04.2013, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei G., pe care a pus-o în discuție.
Analizând excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei G., în temeiul art. 137 C.pr.civ. de la 1865, instanța urmează a o admite, pentru următoarele motive:
Potrivit disp. art. 400 alin. 1 C.pr.civ. de la 1865 „ Contestația se introduce la instanța de executare”, iar potrivit disp. art. 373 alin. 2 C.pr.civ. de la 1865„ Instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.”
Din înscrisurile depuse la dosarul de executare rezultă însă că sediul debitoarei este în Municipiul București, sector 2, împrejurare în raport de care instanța prezumă că bunurile și veniturile acesteia, ce ar urma să fie supuse executării silite sunt localizate în raza de competență a Judecătoriei Sectorul 2 București, cu atât mai mult cu cât nu s-a făcut dovada faptului că debitoarea ar deține bunuri sau conturi bancare pe raza de competență a Judecătoriei G..
Această concluzie se impune indiferent de faptul că executarea silită a fost încuviințată de Judecătoria G., întrucât aceasta nu are calitatea de instanță de executare, așa cum s-a menționat mai sus.
Reținând caracterul absolut al competenței teritoriale în această materie, de la care nici părțile, nici instanța nu pot deroga, în baza art. 400 alin. 1 C.pr.civ. de la 1865 și a art. 158 și 159 alin. 3 C.pr.civ. din 1865, instanța va admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei G., invocată din oficiu și va declina competența în favoarea Judecătoriei Sectorul 2 București, căreia i se va înainta dosarul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei G., invocată din oficiu.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe contestator S.C. A. R. ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A. BUCUREȘI, cu sediu în București, .. 31/33, și pe intimatul C. A., cu domiciliul în ., în favoarea Judecătoriei Sectorul 2 București.
Fără cale de atac
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11.04.2013.
Președinte,Grefier,
conf. art. 261 alin. 2 C.p.civ/
HCSM/186/2007
Red. MA/Dact. RAM/2ex/24.04.2013
„Va atragem atentia ca datele mentionate in prezentul document, se inscriu in cele prevazute de Legea nr.677/2001, fapt ce confera obligativitatea protejarii, conservarii si folosirii acestora doar in scopul prevazut de lege”.
| ← Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 3300/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 3754/2013. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
