Plângere contravenţională. Încheierea nr. 12/2013. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 12/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 19-04-2013 în dosarul nr. 4329/233/2013
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 12.04.2013
Instanța constituită din:
Președinte – R. J.
Grefier – I. M.
Pe rol soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de petentul M. V. D. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G., având ca obiect „plângere contraventionala”.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părtile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instantei faptul că, la data de 04.04.2013, s-au depus actele care au stat la baza întocmirii procesului-verbal de contraventie.
În temeiul art. 159/1 alin. 4 C.pr.civ., prin raportare la art. 1-5 C.pr.civ., instanța s-a declarat competentă general, material și teritorial pentru soluționarea cauzei.
Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, constatând că este utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei, în temeiul art. 167 C.pr.civ. Totodată, a apreciat că nu este necesară emiterea unei adrese către intimat pentru a ne comunica eventuala înregistrare video, dat fiind că acesta a arătat că fapta săvârșită nu face parte din categoria celor care se constată prin mijloace tehnice.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de ridicat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și o retine spre solutionare.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a oferi părtilor posibilitatea să depună concluzii scrise la dosar,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 19.04.2013.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.04.2013.
Președinte Grefier
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4104
Ședința publică din data de 19.04.2013
Președinte – R. J.
Grefier – I. M.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cererii de chemare în judecată formulată de petentul M. V. D. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G., având ca obiect „plângere contraventionala”.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 12.04.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea azi, 19.04.2013.
După deliberare,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14.02.2013, sub nr._, petentul M. V. – D., în contradictoriu cu intimatul I. G., a formulat plângere contravențională împotriva procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/01.02.2013 și a solicitat anularea actului contestat.
În motivare, petentul a arătat că, la data de 01.02.2013, orele 20.30, conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare_, în care se afla împreună cu soția, pe . Energiei către . II de circulație și, ajungând la intersecția cu . circulat pe direcția înainte deși banda pe care se afla era destinată pentru cei care virează la stânga pe . pentru care, într-adevăr, semaforul indica culoarea roșie.
A precizat petentul că, pentru direcția înainte semaforul indica culoarea, în fapt, verde, însă, imediat după intersecția respectivă, a fost oprit de un echipaj de poliție care i-a solicitat documentele la control, iar agentul constatator i-a reproșat că ar fi traversat intersecția pe culoarea roșie a semaforului.
Petentul a arătat că a comis o contravenție, însă aceasta constă în faptul că nu s-a încadrat corespunzător pe banda de circulație, iar nu în faptul că ar fi trecut prin intersecție pe culoarea roșie a semaforului.
Cu referire la legalitatea actului contestat, petentul a arătat că agentul constatator nu a consemnat obiecțiunile sale, contrar dispozițiilor art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001, iar încadrarea juridică a faptei este greșită, fapta săvârșită fiind prevăzută de art. 41 alin. 1 și sancționată de art. 100 alin. 1 pct. 3 din OUG nr. 195/2002.
În drept, au fost invocate dispozițiile OG nr. 2/2001 și OUG nr. 195/2002.
În susținerea cererii formulate, au fost atașate, la dosar, schiță și procesul – verbal . nr._/01.02.2013.
În temeiul art. 242 C.proc.civ., petentul a solicitat judecata în lipsă.
Conform art. 36 din OG nr. 2/2001, plângerea contravențională este scutită de taxa judiciară de timbru.
Legal citat, intimatul nu a formulat întâmpinare.
A fost atașat, la dosar, raportul agentului constatator.
În ședința publică din data de 12.04.2013, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările cauzei, reține următoarele:
În fapt, prin procesul – verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/01.02.2013, petentul a fost sancționat cu amenda contravențională în cuantum de 300 lei, în temeiul art. 100 alin. 3 din OUG nr. 195/2002, pentru săvârșirea faptei contravenționale prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. d din același act normativ. Totodată, petentului i-a fost aplicată și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
Agentul constatator a reținut că, la data de 01.02.2013, ora 20.30, petentul a condus auto Mitsubishi cu nr. de înmatriculare_ pe .. A. Saligny și la intersecția cu . trecut pe culoarea roșie a semaforului electric pe direcția înainte.
În drept, potrivit art. 100 alin. 3 lit. d din OUG nr. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului.
Verificând, în conformitate cu dispozițiile art.34 al.1 din O.G. nr.2/2001, legalitatea procesului - verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Cu referire la apărările petentului, instanța reține că, în sensul art. 17 din OG nr. 2/2001 interpretat per a contrario raportat la art. 16 din același act normativ, omisiunea agentului constatator de a aduce la cunoștința contravenientului dreptul de a formula obiecțiuni se sancționează cu nulitatea relativă.
De altfel, în sensul Deciziei nr. XXII/19.03.2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii, nerespectarea cerințelor înscrise in art. 16 alin. (7) din actul normativ menționat atrage nulitatea relativa a procesului-verbal de constatare a contravenției.
Pentru a reține incidența nulității relative, este necesar ca petentul să facă dovada unei vătămări prin omisiunea agentului constatator și a faptului că respectiva vătămare nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului contestat.
Or, petentul nu a făcut dovada unei astfel de vătămări.
Mai mult, agentul constatator a menționat, în cuprinsul procesului – verbal contestat, faptul că petentul refuză să semneze, iar petentul a avut posibilitatea de a formula toate apărările sale pe calea prezentei contestații.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art.34, rezultă că procesul - verbal contravențional, întocmit pe baza observațiilor directe ale agentului constatator învestit cu exercițiul autorității de stat, face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Din analiza practicii Curții Europene a Drepturilor Omului în materie (în special hotărârea din data de 4 octombrie 2007, pronunțată în cauza A. c. României), reiese că procesul-verbal se bucură de această prezumție cât timp faptele au fost constatate prin propriile simțuri de agentul constatator (ex propriis sensibus). În cauză, procesul verbal a fost încheiat pe baza constatărilor personale ale agentului constatator, astfel încât petentului îi revine sarcina de a răsturna prezumția, propunând probe în sprijinirea afirmațiilor sale.
Din probele administrate în cauză nu rezultă o situație de fapt contrară celei menționate în procesul – verbal contestat. Este de reținut, în acest context, că schița întocmită de petent, fiind un înscris întocmit de acesta ulterior constatării și sancționării faptei contravenționale nu are vreo valoare probatorie în sensul celor învederate de petent.
Pe de altă parte, din raportul agentului constatator, rezultă că, la data de 01.02.2013, ora 20.30, petentul a condus auto Mitsubishi cu nr. de înmatriculare_ pe .. A. Saligny și la intersecția cu . trecut pe culoarea roșie a semaforului electric pe direcția înainte.
Pentru argumentele de mai sus, apreciind că, în speță, nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie de care se bucură procesul – verbal contestat, va respinge plângerea contravențională, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul M. V. D., cu domiciliul în G., ., nr. 7, ., jud. G., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G., cu sediul în G., ., jud. G., ca neîntemeiată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.04.2013.
Președinte, Grefier,
Jud. R. J. I. M.
Red. RJ/ Dactil. IM/ 5ex./29.04.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 142/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 6607/2013. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
