Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria GALAŢI

Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 24-10-2013 în dosarul nr. 5722/1748/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA G.

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.8637

SECȚIA CIVILĂ

Sentința civilă nr._/2013

Ședința publică din data de 24 Octombrie 2013

Instanța constituită din:

Președinte –A. S.

Grefier – I. A. T.

Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect „plângere contravențională” formulată de petent S.C. F. S.A., în contradictoriu cu intimat C..

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că dosarul este la primul termen de judecată.

În baza art. 1591 alin. 4 C.pr. civ instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza.

În temeiul art. 167 C.pr.civ. instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța reține cauza în pronunțare.

I N S T A N T A

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrata pe rolul acestei Judecătoriei Cornetu la data de 19.04.2012 sub număr_, petenta .., a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 21.03.2012 de intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN, solicitând instanței anularea acestuia.

În motivarea acțiunii, petenta a arătat atât că procesul verbal este nul absolut deoarece nu este semnat de agentul constatator, cât și că este neîntemeiată sancționarea sa dat fiind că nu mai este utilizator al vehiculului cu numărul de înmatriculare_ de la data de 15.10.2010. Totodată a mai susținut petenta că este nulă procedura de comunicare a procesului verbal și prin urmare dreptul organului constatator de a aplica sancțiunea contravențională este prescris.

Plângerea a fost motivată în drept pe dispozițiile art. 13, 17, 31 și următoarele din O.G. 2/2001.

În susținerea cererii, petenta a depus la dosarul cauzei, copie după procesul verbal atacat și dovada comunicării (f. 10,11), contract de novație (f.6-7), factură (f.8).

Legal citată, intimata nu a formulat întâmpinare, însă a depus la dosarul cauzei certificatul calificat pentru semnătură electronică, autorizația agentului constatator și fotografia doveditoare a contravenției petentului (f. 26,27).

Plângerea contravențională este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, în temeiul art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor raportat la prevederile art.15, lit. i din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.

Prin sentința nr. 3766/17.05.2013 a Judecătoriei Cornetu s-a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, competența de soluționare a cauzei fiind declinată în favoarea Judecătoriei G..

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.07.2013 sub numărul_ .

În cauză instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, prin procesul verbal . nr. nr._ încheiat la data de 21.03.2012, petenta a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei în baza art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 pentru că a încălcat prevederile referitoare la achitarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale, respectiv a circulat la data de 08.10.2011 cu autoturismul cu numărul de înmatriculare_ fără a deține rovinietă valabilă pe autostrada A2 km12+450m, fiind totodată obligată și la plata unui tarif de despăgubire către intimată în cuantum de 121,74 lei (28 euro).

În drept, verificând legalitatea procesului verbal . nr. nr._ încheiat la data de 21.03.2012, în conformitate cu prevederile art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiile legale care reglementează condițiile necesare pentru încheierea sa valabilă.

Cu privire la motivul invocat de petentă privind lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, instanța constată că procesul-verbal atacat conține mențiunea expresă că documentul a fost generat și semnat electronic potrivit prevederilor Legii nr. 455/2001 și a HG nr. 1259/2001 de către L. M. P., cu certificatul calificat depus la fila 25.

Conform dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, „înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic între cei care l-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile”, iar art. 7 al aceluiași act normativ statuează că în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Respectarea prevederilor legale enunțate în materia semnăturii electronice, respectiv art. 6 și art. 7 Legea nr. 455/2001, incidente în prezenta cauză, rezultă din probatoriul administrat, constând pe de-o parte în dovada calității de agent constatator a celui care a întocmit procesul-verbal de contravenție atacat, numitul L. M. P. îndeplinind funcția de agent constatator, în cadrul C.N.A.D.N.R. S.A., pentru sancționarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute de O.G. nr. 15/2002. Cu referire la certificatului calificat emis, având ca titular pe L. M. P. - agent constatator (fila 25), instanța constată a fi respectate exigențele cuprinse în Legea nr. 455/2001, procesul-verbal de contravenție atacat reprezentând un înscris în formă electronică căruia i s-a încorporat sau atașat o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Semnătura electronică reprezintă așadar forma digitală a semnăturii olografe, având aceleași funcționalitate și aplicabilitate ca și semnătura olografă, servind la identificarea semnatarului și atestarea, precum în prezenta cauză, de către agentul constatator învestit cu autoritatea statală, că cele constatate în procesul-verbal corespund întrutotul stării de fapt și de drept reținute, învestind astfel actul de constatare al contravenției cu prezumția de legalitate și temeinicie.

Întrucât art. 17 din O.G. nr. 2/2001 nu impune ca o condiție de legalitate semnătura manuscrisă a agentului constatator, iar potrivit principiului de interpretare conform căruia unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă, se reține că procesul-verbal de contravenție este semnat potrivit cerințelor legale imperative, prin aplicarea semnăturii electronice pe un înscris care, emanând de la intimată și fiind recunoscut de către aceasta, dobândește potrivit legii valoarea unui act autentic, în concordanță cu exigențele formale ale oricărui proces-verbal de contravenție.

Totodată reține instanța că, contrar susținerilor petentei, procesul verbal nu trebuie comunicat în format electronic, ci în modalitățile prevăzute de art. 27 din O.G. 2/2001.

Susținerea petentei în sensul că a intervenit prescripția dreptului de a aplica sancțiunea contravențională deoarece procesul verbal nu i-a fost în mod legal comunicat este nefondată. Conform art. 13 alin. 1 din O.G 2/2001 aplicarea sancțiunii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei iar în cauză intimata a aplicat sancțiunea contravențională în termen, fapta fiind săvârșită la data de 08.10.2011 iar procesul verbal de sancționare fiind încheiat la data de 21.03.2012.

Sub aspectul temeiniciei, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008)

Potrivit art. 8, alin.1 din O.G. nr. 15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă, iar potrivit art. 7 alin 1 din același act normativ responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului, prin utilizator înțelegându-se, în sensul prezentei ordonanțe persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini

Din contractul de novație (fila 6-7) încheiat între petentă, S.C. Porche Leasing Romania IFN S.A și PBT Impex S.R.L., rezultă că la data de 15.10.2010 petenta a transmis drepturile și obligațiile din contractul de leasing cesionarului PBT Impex S.R.L, predând totodată acestei din urmă societăți și autoturismul.

Prin urmare instanța constată că la data săvârșirii contravenției, 08.10.2011, petenta nu mai avea calitatea de utilizator al autoturismului cu numărul de înmatriculare_, așa cum este definită aceasta prin art. 1 alin.1, lit. b din O.G. nr. 15/2002 și anume persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România.

În consecință, neavând calitatea de utilizator așa cum este aceasta definită prin art. 1, alin.1, lit. b, petenta nu putea avea nici calitatea de subiect activ al contravenției.

Având în vedere cele arătate mai sus, instanța va admite plângerea contravențională, va anula procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 21.03.2012 și va exonera petenta de plata amenzii contravenționale și a tarifului de despăgubire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite plângerea contravențională formulată de petenta .., în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., împotriva procesului verbal . nr._ încheiat la data de 21.03.2012.

Dispune exonerarea petentei de la plata amenzii în cuantum de 250 lei și a tarifului de despăgubire în cuantum de 121,74 lei.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțata în ședință publică azi, 24.10.2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red. A.S. /Tehnored.I.A.T./ 6 ex. 27.11.2013.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria GALAŢI