Contestaţie la executare. Încheierea nr. 23/2013. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 23/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 07-05-2013 în dosarul nr. 7168/233/2012
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 23.04.2013
Președinte – N. – D. B.
Grefier – A. B.
La ordine fiind soluționarea cauzei civile privind pe contestatoarea . G. PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR FENIKS Md SPRL, cu sediul în G., ., nr. 8-9, în contradictoriu cu intimații P. TIBERIO, la C. individual av. C. S., cu sediul în G., .. 55, B. L. la C. individual av. C. S., cu sediul în G., .. 55, și P. G. la C. individual av. C. S., cu sediul în G., .. 55, având ca obiect „contestație la executare”.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru contestatoare d-na av. I. M. F. cu delegație la dosar, pentru intimați răspunde apărătorul acestora av. C. S. care depune delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța dispune rectificarea citativului în sensul că în prezenta cauză contestator este . G. PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR FENIKS Md SPRL, cu sediul în G., ., nr. 8-9.
Reprezentantul intimaților arată că invocă excepția inadmisibilității contestației la executare. Arată că executarea silită însăși a încetat de drept prin . insolvenței. Toate bunurile cât și sumele de bani au fost predate lichidatorului judiciar, existând un proces verbal încheiat în acest sens iar contestația la executare a rămas fără obiect..
Instanța reține că respingerea unei cereri ca rămasă fără obiect este o soluție pe fondul cauzei iar nu o excepție, drept pentru care apreciază această excepție ca reprezentând o apărare de fond a intimatului.
Reprezentantul intimatului susține că este inadmisibilă contestația la titlu, în condițiile în care contestatoarea putea formula o acțiune în fața instanței.
Reprezentantul contestatorului la întrebarea instanței precizează că i-au fost comunicate excepțiile invocate de către reprezentantul intimaților.
Reprezentantul contestatorului, față de excepția inadmisibilității contestației la executare solicită respingerea acesteia ca nefondată. Arată că în motivarea contestației la executare a invocat și apărări de fond împotriva titlurilor executorii care nu sunt hotărâri judecătorești ci contracte de împrumut autentificate notarial, invocând disp. art. 399 alin. 3 cpc.
Reprezentantul contestatorului precizează că a înțeles să conteste existența datoriei pretinsă de intimați potrivit celor 3 titluri executorii, și pe cale de consecință și actele de executare emise de B. în executarea acestor titluri executorii și pentru care societatea contestatoare a fost somată de B., instanța urmând a se pronunța cu privire la prezenta contestație.
Reprezentantul contestatorului depune la dosarul cauzei o copie a buletinului procedurilor de insolvență în combaterea excepțiilor invocate de către intimați prin reprezentanți.
Instanța califică excepția lipsei obiectului ca fiind apărare de fond.
Instanța acordă cuvântul părților pe excepția inadmisibilității.
Apărătorul intimatilor apreciază că cererea formulată de către contestatoare este inadmisibilă și trebuie respinsă ca atare.
Reprezentantul contestatorului solicită respingerea ca nefondată a excepției inadmisibilității invocată de către reprezentantul intimaților.
Reprezentantul contestatorului susține că prezenta contestație la executare este admisibilă în principiu.
Nemaifiind cereri de formulat probe de administrat și excepții de invocat instanța acordă cuvântul părților pe fondul cauzei.
Reprezentantul contestatorului solicită admiterea prezentei contestații la executare așa cum a fost formulată și completată, arătând că prin probele administrate cererea formulată a fost dovedită.
Reprezentantul contestatorului susține că intimații nu au făcut nici o dovadă că dețineau fiecare la data încheierii contractelor de împrumut această sumă de 40.000 euro și că au dat suma împrumut contestatorului.
Reprezentantul intimaților solicită admiterea excepțiilor invocate. Pe fondul cauzei solicită respingerea prezentei acțiuni, având în vedere că executarea silită nu mai există.
Reprezentantul intimaților susține că fiecare dintre cei trei creditori au înmânat banii administratorului contestatorului iar în ipoteza în care acesta nu a înregistrat suma în contabilitatea societății această împrejurare nu este problema creditorilor.
Instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare atât pe excepția inadmisibilității cât și pe fondul cauzei.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera în temeiul disp. art. 260 cpc și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise.
DISPUNE
Amână pronunțarea cauzei la data de 30.04.2013.
Pronunțată în ședința publică, azi 23.04.2013.
GREFIER,
PREȘEDINTE,
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 30.04.2013
Președinte – N. – D. B.
Grefier – A. B.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera în temeiul disp. art. 260 cpc și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise.
DISPUNE
Amână pronunțarea cauzei la data de 07.05.2013.
Pronunțată în ședința publică, azi 30.04.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 07.05.2013
Președinte – N. – D. B.
Grefier – A. B.
Pentru astăzi a fost amânată soluționarea cauzei civile privind pe contestatoarea . G. PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR FENIKS Md SPRL, cu sediul în G., ., nr. 8-9, în contradictoriu cu intimații P. TIBERIO, la C. individual av. C. S., cu sediul în G., .. 55, B. L. la C. individual av. C. S., cu sediul în G., .. 55, și P. G. la C. individual av. C. S., cu sediul în G., .. 55, având ca obiect „contestație la executare”.
Dezbaterile și cuvântul pe fond au avut loc în ședința publică din data de 23.04.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 30.04.2013, respectiv la data de 07.05.2013, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul aceste instanța la data de 24.04.2012 sub nr._ contestatoarea . G. în contradictoriu cu intimații P. TIBERIO, B. L. și P. G., în temeiul disp. art. 399 C. a formulat contestație la executare împotriva actelor de executare emise de B. T. Ș. respectiv:
- Somația din 17.04.2012 și proces verbal de cheltuieli de 17.04.2012 în dosarul de executare nr. 200/TS/2012 creditor P. Tiberio prin care a fost somată să plătească suma de 40.000 euro și suma de 8.844,50 lei cheltuieli de executare;
- Somația din 17.04.2012 și proces verbal de cheltuieli de 17.04.2012 în dosarul de executare nr. 201/TS/2012 creditor B. L. prin care a fost somată să plătească suma de 40.000 euro și suma de 8.844,50 lei cheltuieli de executare;
- Somația din 17.04.2012 și proces verbal de cheltuieli de 17.04.2012 în dosarul de executare nr. 202/TS/2012 creditor P. G. prin care a fost somată să plătească suma de 40.000 euro și suma de 8.844,50 lei cheltuieli de executare.
A solicitat admiterea contestației și anularea actelor de executare.
În motivarea contestației la executare contestatoarea a arătat că executarea silită la cererea celor trei creditori are loc în baza titlurilor executorii contracte de împrumut autentificate sub nr. 5362, nr. 5363 și 5364 din 30.11.2010 la BNP MCC și SVAL.
A arătat contestatoarea că potrivit art. 399 al.3 C. în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească se pot invoca în contestație apărări de fond împotriva titlului executoriu dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.
Din cuprinsul fiecăruia din cele trei contracte rezultă că fiecare din cei trei creditori a dat cu împrumut contestatoarei . G. suma de câte 40.000 euro cu termen de restituire până la 30.12.2011.
A arătat contestatoarea că în realitate cei trei creditori nu au remis suma de 40.000 euro cu titlu de împrumut către . G.. Cei trei creditori au avut calitatea de asociați ai societății contestatoare și la data de 30.11.2010 s-au retras din societate și au cesionat părțile lor sociale asociatului rămas în societate,C. I..
La data de 30.11.2010 s-au încheiat cele 3 contracte de împrumut dar în fapt nici unul din cei trei împrumutători nu au remis suma de 40.000 euro societății împrumutate.
În cazul actelor autentice acestea fac dovada între părți și sunt opozabile terților numai cu privire la mențiunile din actul autentic ce reprezintă constatările personale ale notarilor cu privire la faptele materiale petrecute în fața sa și constatate cu propriile simțuri: semnătura părților, semnătura notarului, prezența părților, data și locul întocmirii actului. A arătat contestatoarea că mențiunile din actul autentic care privesc declarațiile părților în fața notarului fac dovada până la proba contrară.
Deoarece sumele erau împrumut dat societății aceste sume trebuiau plătite în contul bancar al societății și trebuiau plătite de cei trei creditori tot dintr-un cont bancar.
A apreciat contestatoarea că nu există nici o dovada că dintr-un cont bancar cei trei împrumutători au achitat sumele de bani, neexistând proba remiterii materiale a împrumutului către societate.
A apreciat contestatoarea că întrucât cei 3 împrumutători din cele 3 contracte de împrumut nu și-au îndeplinit obligația de a acorda suma pe care s-au obligat să o împrumute, societatea nu are calitatea de debitoare și nu datorează celor 3 creditori restituirea împrumuturilor care nu s-au efectuat iar executarea silită în scopul plății celor 3 sume de câte 40.000 euro este nejustificată.
A depus înscrisuri f. 5-16.
Prin cerere completatoare depusă la dosar la data de 22.05.2012 contestatoarea a arătat că înțelege să conteste și procesele verbale încheiate de B. T. Ș. la data de 16.05.2012, la G., la sediul societății și la B., în dosarele de executare 200, 2001, 2002/2012 potrivit cărora s-a procedat la sechestrarea unor bunuri mobile, utilaje pentru construcții și respectiv o draglină.
A arătat că executarea silită mobiliară este nelegală întrucât în prealabil societatea nu a fost anunțată de către executor, acesta identificând o . utilaje fără să stabilească dacă acestea aparțin sau nu societății contestatoare. Identificarea bunurilor a fost realizată de către reprezentantul creditorilor. S-a procedat la ridicarea unui utilaj și predarea acestuia în custodie unui terț și deplasarea utilajului de la G. la B. iar restul de 3 utilaje au fost sigilate la sediul societății contestatoare. Tot la 16.05.2012, tot fără știrea societății contestatoare s-a procedat la sechestrarea unei dragline la B., fiindu-i comunicat doar procesul verbal.
A apreciat contestatoarea că această executare silită mobiliară este nelegală deoarece s-au încălcat disp. art. 407 al. 1 cod proc. civilă, bunurile respective servind la exercitarea ocupației debitorului, societatea având ca obiect de activitate construcții air executorul nu a stabilit că nu ar fi fost și alte bunuri urmăribile și nu a stabilit dacă aceste bunuri sunt proprietatea debitorului; s-au încălcat disp. art. 411 al. 1,2,3 Cod proc. civilă executorul procedând la sechestrarea utilajelor fără să existe în acest sens dovada unui pericol evident de sustragere a bunurilor de la urmărire și fără să existe o încheiere irevocabilă a instanței care să dispună în acest sens, bunurile sechestrate nu au fost evaluate; s-au încălcat disp. art. 416 pct. 4 și 5 cod proc. civilă prin aceea că procesele verbale nu cuprind indicarea valorii fiecăruia și somația verbală făcută debitorului precum și răspunsul lui dacă a fost de față.
A depus înscrisuri f. 25-27.
La data de 19.11.2012 administratorul judiciar al . G., FENIKS MD SPRL a confirmat mandatul acordat avocatului F. M. I., administratorul judiciar fiind numit prin sentința civilă nr. 465 din 06.06.2012 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul cu nr._ (f. 178-179).
Intimații au fost legal citați la domiciliul din Italia, punându-li-se în vedere să își aleagă domiciliul în România. Intimații nu au formulat întâmpinare dar prin concluzii scrise depuse la dosarul cauzei între termene, prin apărător ales,au invocat excepția rămânerii fără obiect a contestației la executare arătând că executarea silită a încetat de drept la data deschiderii procedurii insolvenței contestatoarei conform art. 36 din Legea nr. 85/2006, executorul judecătoresc comunicând creditorilor un proces verbal în acest sens.
De asemenea au invocat excepția inadmisibilității contestației la executare întrucât din motivarea acesteia rezultă că în realitate contestatoare nu invocă motive de nulitate a actelor de executare silită ci urmărește constatarea nulității contractelor de împrumut sub pretextul că sumele nu apar înregistrate în contabilitate.
Au arătat că dacă societatea contestatoare nu a înțeles să evidențieze în contabilitate contractele încheiate aceasta nu constituie decât culpa contestatoarei, nefiind imputabilă creditorilor intimați.
Pe fond au solicitat respingerea contestației ca nefondată actele de executare fiind realizate cu respectarea dispozițiilor legale.
Instanța, prin încheierea de ședință din 23.04.2013 a calificat excepția rămânerii fără obiect a contestației la executare drept o apărare de fond, urmând să o analizeze odată cu temeinicia contestației la executare, în aceeași ședință de judecată punând în discuție și excepția inadmisibilității contestației la executare, invocată de către intimați.
Instanța a administrat proba cu înscrisuri. Au fost atașate în copie dosarele de executare silită nr. 200/2012, 201/2012 și 202/2012 ale B. T. Ș. (f. 29-163).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța urmează să se pronunțe cu prioritate, în temeiul disp. art. 137 cod procedură civilă, cu privire la excepția inadmisibilității contestației la executare, invocată de către intimați
Așa cum rezultă din capetele de cerere formulate de către contestatoarea . G., capete de cerere cu soluționarea cărora a investit instanțe de judecată, contestatoarea a formulat contestație la executare împotriva:
- Somației din 17.04.2012 și procesului verbal de cheltuieli de 17.04.2012 în dosarul de executare nr. 200/TS/2012 creditor P. Tiberio prin care a fost somată să plătească suma de 40.000 euro și suma de 8.844,50 lei cheltuieli de executare;
- Somației din 17.04.2012 și procesului verbal de cheltuieli de 17.04.2012 în dosarul de executare nr. 201/TS/2012 creditor B. L. prin care a fost somată să plătească suma de 40.000 euro și suma de 8.844,50 lei cheltuieli de executare;
- Somația din 17.04.2012 și procesului verbal de cheltuieli de 17.04.2012 în dosarul de executare nr. 202/TS/2012 creditor P. G. prin care a fost somată să plătească suma de 40.000 euro și suma de 8.844,50 lei cheltuieli de executare
- procesele verbale încheiate de B. T. Ș. la data de 16.05.2012, la G., la sediul societății și la B., în dosarele de executare 200, 2001, 2002/2012 potrivit cărora s-a procedat la sechestrarea unor bunuri mobile, utilaje pentru construcții și respectiv o draglină.
În conformitate cu disp. art. 399 al. 1 cod procedură civilă împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
În mod evident contestatoarea a înțeles să conteste acte de executare realizate în cele trei dosare de executare menționate, iar instanța urmează să se pronunțe cu privire la capetele de cerere cu care a fost sesizată.
Aprecierea asupra faptului că actul de executare s-a realizat sau nu cu încălcarea prevederilor legale este o problemă ce nu ține de admisibilitatea sau inadmisibilitatea cererii ci de temeinicia acesteia ca și motivele invocate.
Întrucât contestatoarea a înțeles să conteste acte de executare realizate de intimați împotriva sa cererea sa trebuie analizată pe fond de către instanță, fiind admisibilă.
Pentru aceste considerente urmează să fie respinsă ca nefondată excepția inadmisibilității contestației la executare.
De asemenea, cu privire la lipsa de obiect a contestației, invocată de către intimați, instanța apreciază că și în ipoteza în care s-a deschis procedura insolvenței împotriva contestatorilor și executarea silită a încetat, contestația la executare nu poate fi considerată că rămasă fără obiect, căci prin verificarea legalității executării silite și eventual, prin admiterea contestației la executare, bunurile sau valorile executate nelegal din patrimoniul contestatoarei s-ar întoarce în patrimoniul acesteia.
Cu privire la fondul litigiului dedus judecății, instanța reține următoarele:
La data de 30.11.2010 au fost încheiate contractele de împrumut autentificate sub nr. 5362, 5363 și 5364 de BNP Asociați M. C. C. și S. VIDER A. L., contracte încheiate între . G., reprezentată de asociat și administrator C. I., în calitate de societate împrumutată, și respectiv P. TIBERIO ( contractul 5362/30.11.2010), B. L. ( contractul 5363/30.11.2010), PIZZTTI G. (contractul 5364/30.11.2010), în calitate de împrumutători, fiecare contract de împrumut fiind pentru suma de 40.000 euro.
Prin raportare la data încheierii contractului de împrumut actul normativ ce reglementează raporturile juridice dintre părți este cod civil anterior, intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
În esență, contestatoarea susține că de fapt nu s-a încheiat un contract de împrumut, ci o promisiune de a încheia un împrumut și ca atare nu există un titlu executoriu împotriva sa.
Deși nu există un capăt de cerere privind anularea contractului, instanța reține că, întrucât contractul de împrumut de consumație, cum sunt cele 3 contracte – titluri executorii – este un contract real, pentru a cărui valabilă încheiere trebuie ca bunul să fie înmânat în materialitatea lui, nu poate interpreta actul juridic notarial încheiat de contestatoarea drept o promisiune de împrumut, având în vedere clauzele contractuale.
Din interpretarea clauzelor contractuale semnate de către părți instanța apreciază că părțile au înțeles să încheie un contract de împrumut. Din contractele autentic notariale semnate la 30.11.2010 de către reprezentantul contestatoarei – rezultă că între fiecare din cei trei intimați, în calitate de împrumutători, și . G., reprezentată de asociat și administrator C. I., în calitate de societate împrumutată, a intervenit un contract de împrumut, în fiecare din cele 3 contracte consemnându-se faptul că intimații creditori dau cu împrumut . reprezentată de asociat și administrator C. I., suma de 40.000 euro, cu termen de restituire până la data de 30 decembrie 2011, în aceeași monedă, plătibili în opt rate lunare în valoare de câte 5.000 euro fiecare, la data de 30 ale fiecărei luni, începând cu 30 mai 2011 și până la 30 decembrie 2011. În fiecare din aceste contracte se consemnează că . reprezentată de asociat și administrator C. I. declară că a primit la data autentificării contractului suma de 40.000 euro de la fiecare din cei 3 intimați și se obligă ca până la termenul indicat să restituie integral suma împrumutată la domiciliul împrumutătorului, în aceeași monedă. Se mai menționează în contract faptul că în caz de nerespectare a clauzelor contractuale actul constituie titlu executoriu asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale societății împrumutate și poate fi pus în executare (f. 7,10,15)
Actul juridic încheiat este clar, nelăsând loc nici unei îndoieli, contestatoarea asumându-și prin cele 3 acte autentic notariale obligația de a restitui câte 40.000 euro (la termenul de 30.12.2011) fiecăruia din cele trei persoane fizice menționate și confirmând primirea banilor cu titlu de împrumut. Nu există nici o mențiune din care să rezulte că părțile ar fi înțeles să încheie un antecontract de împrumut ci dimpotrivă, toate clauzele sunt în sensul încheierii unui contract de împrumut.
Potrivit disp. art. 67 din Legea nr. 36/1995 - Legea notarilor publici și a activității notariale actul autentificat de notarul public care constată o creanță certă și lichidă are putere de titlu executoriu la data exigibilității acesteia. În lipsa actului original, titlul executoriu îl poate constitui duplicatul sau copia legalizată de pe exemplarul din arhiva notarului public.
Titlurile executorii puse în executare sunt în mod cert acte autentic notariale care constată o creanță certă, lichidă și exigibilă.
În faza de executare silită creditorul din actul notarial nu trebuie în nici un caz să dovedească faptul că cele consemnate în actul notarial corespund adevărului.
Contestatoarea nu a formulat nici un capăt de cerere care să tindă la desființarea titlului executoriu și nu a solicitat administrarea nici unei probe în acest sens.
Faptul contestării titlului executoriu act notarial – fără un capăt de cerere care să tindă la înlăturarea titlului executoriu, ca act juridic, nu are nici o relevanță juridică.
Textul art. 399 al. 3 cod procedură civilă care prevede posibilitatea formulării de apărări de fond împotriva titlului executoriu care nu este o hotărâre judecătorească are tocmai această semnificație, că prin intermediul contestației la executare se pot formula capete de cerere care să tindă la desființarea actului juridic ce constituie titlul executoriu, cu excepția situației în care legea prevede o cale specială de atac (ipoteza procesului verbal de contravenție împotriva căruia se poate formula plângerea contravențională, decizia de impunere – act fiscal pentru care legislația prevede o cale specială de atac, în fața instanței de contencios administrativ).
Creditorii, în faza executării silite, nu trebuie să facă vreo dovada că au remis sumele de bani către debitoare, contractele autentic notariale ce reprezintă titlurile executorii constatând existența unei creanțe certe și lichide iar din clauzele contractuale rezultă că părțile au înțeles, fără tăgadă, să încheie un contract de împrumut, contractul de împrumut fiind un împrumut real, implicând prin definiție remiterea materială a bunului.
Instanța nu poate reține că, față de clauzele contractuale explicite, părțile au înțeles să încheie un alt act juridic decât contractul de împrumut.
Având în vedere că actele de executare au fost emise în temeiul unor titluri executorii, care nu au fost desființate, având în vedere că debitoarea contestatoare nu a investit instanța și cu capete de cerere care să vizeze desființarea contractelor ce reprezintă titlurile executorii, având în vedere că titlurile de creanță constată creanțe, certe, lichide și exigibile, instanța urmează să respingă ca nefondată contestația la executare formulată inițial.
Cu privire la cererea completatoare, privind contestarea proceselor verbale încheiate de B. T. Ș. la data de 16.05.2012, la G., la sediul societății și la B., în dosarele de executare 200, 2001, 2002/2012, pentru nerespectarea disp. art. art. 407 al. 1 cod proc. civilă, ale art. 411 al. 1, 2 și 3 cod proc. civilă, ale art. 416 pct. 4 și 5 cod proc. civilă, instanța reține că și acest capăt de cerere este nefondat.
Din procesul verbal întocmit la data de 16 mai 2012 (f. 25) rezultă că la sediul debitorului S. C. SRL din G., ., .. 1, precum și la adresa din galați, . identificate mai multe bunuri mobile (buldozer, precum și alte două utilaje),asupra cărora s-a aplicat sechestru. Din procesul verbal de sechestru din 16 mai 2012 (f. 27) rezultă că adresa din ., aferent fluviu Dunărea, a fost a fost identificată o draglină, asupra căruia s-au aplicat sigilii, bunul fiind lăsat în custodia debitoarei.
În conformitate cu disp. art. 407 al. 1 cod procedură civilă bunurile care servesc la exercitarea ocupației debitorului nu pot fi supuse executării silite decât numai în lipsă de alte bunuri urmăribile și numai pentru obligații de întreținere, chirii, arenzi sau alte creanțe privilegiate asupra mobilelor.
În aprecierea instanței bunurile sechestrate nu reprezintă bunuri care servesc la exercitarea ocupației debitorului, debitorul fiind o societate comercială, iar textul legal menționat având în vedere o persoană fizică.
De asemenea, instanța apreciază că nici art. 411 al. 1, 2 și 3 nu sunt aplicabile în speță, referirea la încheierea instanței din alin. 2 fiind valabilă în ipoteza în care se solicită aplicarea sechestrului, odată cu înmânarea somației mobiliare de plată, ipoteză care nu se regăsește în speță.
Procesele verbale de sechestru au fost semnate de către reprezentanți ai debitorului și în procesul verbal din 16.05.2013, de la sediul debitoarei s-a consemnat și poziția reprezentantului debitoarei.
Neevaluarea bunurilor nu a produs la momentul sechestrului nici o vătămare debitoarei, aceasta neindicând prin cererea completatoare în ce consta vătămarea produsă prin neevaluarea bunurilor sechestrate.
De altfel, art. 416 cod proc. civilă, invocat de către contestatoare arată că procesul verbal de sechestru va conține și evaluarea bunurilor sechestrate, dacă această evaluare este posibilă. Ori, nu se poate imputa executorului, că nu a evaluat obiecte gen buldozer sau draglină, pentru continuarea procedurii fiind necesară efectuarea unei expertize de evaluare, potrivit 411 al. 3. Instanța constată că procesele verbal conțin toate mențiunele prevăzute de art. 416 cod proc. civilă.
Cu privire la faptul că bunurile sechestrate nu ar aparține debitoarei s-au făcut mențiuni în procesul verbal din 16.05.2012 (f. 25).
În ipoteza în care bunurile nu ar fi ale debitorului calea contestației la executare nu este deschisă contestatorului ci eventual celui căruia îi aparțineau bunurile. La dosar există (f. 85 verso) din Arhiva electronică de garanții reale Mobiliare, dovada că . a garantat un contract de credit încheiat cu Unicredit Țiriak Bank cu un contract de garanție reală mobiliară având ca obiect buldozer, semiremorcă, excavator, precum și alte utilaje, dar aceasta reprezintă o problemă de prioritate la acoperirea creanței, care îi privește pe creditorii în concurs, nu o problemă care să vatăme într-un fel drepturile debitorului contestator
Pentru toate aceste considerente, văzând că și cererea inițială și cererea completatoare sunt nefondate, instanța urmează să respingă ca și nefondată contestația la executare formulată de contestatoarea . G..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată excepția inadmisibilității contestației la executare.
Respinge ca nefondată contestația la executare, privind pe contestatoarea . G. PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR FENIKS Md SPRL, cu sediul în G., ., nr. 8-9, în contradictoriu cu intimații P. TIBERIO, la C. individual av. C. S., cu sediul în G., .. 55, B. L. la C. individual av. C. S., cu sediul în G., .. 55, și P. G. la C. individual av. C. S., cu sediul în G., .. 55.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 07.05.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Judecător N. D. B. A. B.
RED. DNB/TEHNORED. AB – 6.EX ./18.07.2013
.> |
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9171/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7812/2013.... → |
|---|
