Plângere contravenţională. Sentința nr. 9959/2013. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9959/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 24-10-2013 în dosarul nr. 20614/233/2012
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înreg. nr.8637
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
SECȚIE CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9959
Ședința publică de la 24.10.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. B.
Grefier E. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe petentul G. G. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI G. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 19.10.2012.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 17.10.2013 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta și când instanța, având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările dosarului și pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 24.10.2013, dată la care a pronunțat următoarea sentință civilă:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.10.2012, sub nr._, petentul G. G. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului G. – Poliția Municipiului G. – Biroul Rutier, a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal . nr._ din data de 19.10.2012, solicitând instanței anularea acestuia, exonerarea de la plata amenzii de 280 lei și înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 de zile, iar în subsidiar, înlocuirea amenzii cu avertisment.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că la 19.10.2012, în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe . oprit din trafic și sancționat pentru neacordare de prioritate unor pietoni. Petentul a arătat că faptele consemnate în procesul verbal nu corespund realității întrucât, la momentul la care el se afla în imediata vecinătate a trecerii de pietoni, nicio persoană nu trecea ., iar agentul constatator se afla la o distanță de aproximativ 100 de metri de locul respectiv. Petentul a învederat instanței că, dacă în momentul respectiv s-ar fi aflat cineva pe trecerea de pietoni, l-ar fi accidentat.
De asemenea, petentul a invocat faptul că agentul constatator nu a descris corect împrejurările în care s-au constatat contravențiile, neputându-se aprecia în mod corect fapta și gradul de pericol social al acesteia.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile O.G. nr. 2/2001.
Deși legal citat, intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului G. – Poliția Municipiului G. – Biroul Rutier nu a formulat întâmpinare și nu a fost reprezentat în instanță, dar la solicitarea instanței a depus la dosar raportul agentului constatator, planșa foto, buletin de atestare metrologică a aparatului radar, atestat de operator radar al agentului (filele 16-18).
Plângerea contravențională este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, în temeiul art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor raportat la prevederile art.15, lit. i din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
Instanța este competentă să soluționeze cauza potrivit art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și art.1, pc.1 și 3 C. Proc. Civ., fapta fiind săvârșită pe raza circumscripției Judecătoriei G..
Plângerea este introdusă în termenul legal prevăzut de art. 31, alin. 1 din OG 2/2001, procesul verbal fiind încheiat și comunicat petentului prin înmânare la data de 19.10.2012, iar plângerea fiind formulată de petent la data de 23.10.2012, deci cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de lege.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține:
În fapt, prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 19.10.2012, petentului G. G. i s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 280 lei, precum și măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere, fiindu-i suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 de zile, în temeiul art. 100, alin. (3), lit. b din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Prin procesul verbal contestat s-a reținut că la data de 19.10.2012, ora 07:57, petentul a condus autoturismul marca Volkswagen Passat cu nr. de înmatriculare_ pe . . trecerea pentru pietoni de la intersecția cu . a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversare regulamentară pe marcajul pietonal pe sensul său de mers, punând în pericol traversarea acestora.
În drept, potrivit art. 34, alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Sub aspectul legalității, analizând modul de întocmire a procesului-verbal . nr._ din data de 19.10.2012, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator. Procesul-verbal întocmit conține de asemenea obiecțiunile petentului și semnătura acestuia.
Astfel, nu poate fi primită susținerea petentului care a invocat nulitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției datorată faptului că agentul constatator nu a descris corect împrejurările în care s-a constatat contravenția, neputându-se aprecia în mod corect fapta și gradul de pericol social al acesteia. Instanța apreciază că agentul constatator a realizat o descriere detaliată a faptei, care permite instanței să aibă în vedere toate împrejurările săvârșirii acesteia.
Potrivit art. 135, lit. h din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător, ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se afla pe sensul de mers al vehiculului iar potrivit art. 35 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, „participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private.”
Nerespectarea acestei prevederi legale se sancționează, potrivit art. 100, alin. (3), lit. b din O.U.G. nr. 195/2002 cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni (4-5 puncte amendă) și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
Totodată, conform art. 72, alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, pietonii au prioritate de trecere față de conducătorii de vehicule numai atunci când sunt angajați în traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate și semnalizate corespunzător, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor.
În ceea ce privește controlul de temeinicie a procesului verbal contestat, instanța reține că din probele administrate nu se probează existența unei alte situații de fapt decât cea reținută de agentul constatator. Astfel, din fotografiile depuse la dosar de intimată (fila 18) reiese în mod evident faptul că petentul, aflat inițial în staționare pe trecerea de pietoni (fotografia 2), s-a deplasat cu autoturismul în continuare, în ciuda faptului că două persoane erau angajate în traversarea regulamentară a acesteia pe marcajul pietonal, pe sensul său de mers (fotografia 3).
Deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008 ).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de contravenție este întocmit ca urmare a constatării directe a contravenției de către agentul constatator. Mai mult, din probele administrate, nu s-a probat de către petent o situație contrară celei reținute în procesul-verbal de contravenție, instanța apreciind că nu există vreun dubiu cu privire la existența faptei.
De asemenea instanța constată că petentul nu a invocat vreun motiv de nulitate a procesului-verbal ce nu poate fi invocat de instanță din oficiu, reținând astfel că prezumția de legalitate a procesului-verbal de contravenție nu a fost răsturnată.
Referitor la sancțiunea aplicată prin procesul-verbal de contravenție contestat, instanța o socotește legală și proporțională cu gradul de pericol social al faptei, fiind dispusă amenda în minimul special prevăzut de lege iar sancțiunea complementară privind suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule este prevăzută de textele normative incidente în speță.
Totodată, instanța apreciază că fapta săvârșită de petent prezintă un grad ridicat de pericol social, din prisma siguranței pietonilor și chiar a traficului rutier, iar petentul nu a dovedit cauze atenuatoare sau exoneratoare de răspundere contravențională.
Pentru toate aceste considerente, instanța constată ca procesul-verbal . nr._ din data de 19.10.2012, a fost în mod legal și temeinic întocmit iar sancțiunile aplicate sunt legale și proporționale, astfel încât plângerea formulată de petent apare ca neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul G. G. cu domiciliul în G., ., ..2, . în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI G., G., ., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 19.10.2012.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24.10.2013.
Președinte, Grefier,
Judecător A. B. M. E.
RED. A.B.
Dact.M.E./13.12..2013/4 ex.
| ← Anulare act. Încheierea nr. 07/2013. Judecătoria GALAŢI | Acţiune în constatare. Sentința nr. 527/2013. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
