Pretenţii. Încheierea nr. 12/2013. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 12/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 19-04-2013 în dosarul nr. 8049/233/2011
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 12.04.2013
Instanța constituită din:
Președinte – R. J.
Grefier – I. M.
Pe rol judecarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE proprietari NR. 314 în contradictoriu cu pârâtul P. T., având ca obiect „pretenții”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare, a răspuns pârâtul P. T., care a prezentat actul de identitate . nr._/29.12.06 SPCLEP G., CNP_, lipsă fiind reclamanta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instantei următoarele:
- la data de 03.04.2013, reclamanta a răspuns punctual cu privire la observațiile formulate de pârât cu privire la suplimentul raportului de expertiza;
Pârâtul a arătat că are în continuare nemulțumiri legate raportul de expertiza si suplimentul acestuia. Astfel, expertul a calculat penalităti de întârziere pentru patru luni în plus, în loc de martie 2008, expertul a calculat până în august 2008. Totodată, a arătat că nu-si explică de ce reclamanta i-a aplicat penalităti de 0,2, în condițiile în care pentru toti ceilalti locatari calculează penalităti de 0,1 pe zi de întârziere.
Instanța a comunicat pârâtului răspunsul formulat de reclamanta.
Pârâtul a depus obiectiuni cu privire la raportul de expertiza și suplimentul la raportul de expertiza, în 3 exemplare și a solicitat lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a lua cunoștință de răspunsul formulat de reclamanta.
În ceea ce priveste obiecțiunea pârâtului referitoare la faptul că nu a fost convocat la întocmirea raportului de expertiza, instanța a constatat că, dată fiind natura expertizei, expertul nu era obligat să realizeze convocarea, astfel că, din acest punct de vedere, raportul de expertiza nu este lovit de nulitate, iar obiecțiunile formulate la acest termen de către pârât vor fi avute în vedere la soluționarea cauzei pe fond.
Instanța a dispus lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a oferi pârâtului posibilitatea să ia cunostință de răspunsul formulat de reclamanta cu privire la obiecțiunile raportului de expertiza.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare, a răspuns pârâtul P. T., care a prezentat actul de identitate . nr._/29.12.06 SPCLEP G., CNP_, lipsă fiind reclamanta.
Instanța a acordat cuvântul asupra excepției prescriptiei extinctive invocată prin întâmpinare.
Pârâtul a arătat că a răspuns deja cu privire la această excepție, iar concluziile se regăsesc în precizările depuse la acest termen. Totodată, a mai arătat că refuză să plătească următoarele cheltuieli: cele rezultate în urma intervenției la reteau de gaze, având în vedere că intervenția s-a realizat la scara III, iar el locuieste la scara IV și, dat fiind costul mare al interventiei, s-a optat pentru includerea tuturor scărilor la plată; cheltuielile cu desfundarea instalațiilor de scurgere, dat fiind că nu locuieste în respectivul apartament și nu contribuie cu nimic la înfundarea țevilor; cheltuielile legate de citirea repartitoarelor, în condițiile în care nu are instalație de căldură și nici repartitoare de consum. A mai arătat că nu s-au respectat prevederile art. 22 alin. a din Normele de aplicare a Legii nr. 230/2007 și, conform art. 37 din Legea nr. 230/2007, dacă pentru execuția unor lucrări capitale nu se organizează licitații și lucrările se repartizează prin încredințare directă, lucrările respective pot fi refuzate la plată. Totodată, motivarea că lucrarea s-a executat în regim de avarie nu poate fi primită, în condițiile în care lucrarea a durat 40 zile. În ceea ce priveste cheltuielile de la punctele 7 si 8, a precizat că administratorul nu și-a însușit situația și nu a semnat facturile, astfel că nu este posibil ca aceste cheltuieli să se împartă.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a oferi părtilor posibilitatea să depună concluzii scrise la dosar,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 19.04.2013.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.04.2013.
Președinte Grefier
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4087
Ședința publică din data de 19.04.2013
Președinte – R. J.
Grefier – I. M.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 314 în contradictoriu cu pârâtul P. T., având ca obiect „pretenții”.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 12.04.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea azi, 19.04.2013.
După deliberare,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14.04.2011, sub nr._, reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 314, în contradictoriu cu pârâtul P. T., a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 913 lei reprezentând cota sa de contribuție la cheltuielile asociației aferente perioadei 01.09.2009 – 31.12.2010 și la plata penalităților de întârziere în cuantum de 481 lei.
În motivare, reclamanta a arătat că pârâtul nu și-a achitat cota de contribuție la cheltuielile asociației în ultimele 90 de zile.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 230/2007.
În susținerea cererii formulate, a fost atașată, la dosar, fișa de cont pentru operații diverse aferentă perioadei 2009 - 2010.
În temeiul art. 242 C.proc.civ., reclamanta a solicitat judecata în lipsă.
Prin precizările formulate la data de 30.10.2012, reclamanta a arătat că penalitățile au fost calculate în perioada 01.01.2009 – 31.12.2010.
Au fost depuse, la dosar, în copie, liste de plată ianuarie 2009 – decembrie 2010.
Conform art. 50 din Legea nr. 230/2007, prezenta acțiune este scutită de taxa judiciară de timbru.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune.
În motivare, pârâtul a arătat că toate datoriile prescrise până în anul 2009 au fost incluse, sub formă de restanțe pe lista de plată ianuarie 2009 aferentă apartamentului nr. 67.
A apreciat pârâtul că data întreruperii termenului de prescripție este data primei înfățișări la proces, respectiv 30.03.2012.
Cu referire la fondul cauzei, pârâtul a învederat că penalitățile trebuiau calculate conform dispozițiilor art. 49 din Legea nr. 230/2007 și a apreciat că reclamanta trebuie să prezinte justificări pentru lucrările a căror contravaloare o solicită, respectiv contracte de prestări servicii, facturi, dovada realizării licitației și selecției de oferte.
A mai apreciat pârâtul că reclamanta trebuie să prezinte pentru fiecare an în parte bugetul de venituri și cheltuieli din care să rezulte cheltuielile anticipate de întreținere și funcționare a proprietății, fondul de reparare și întreținere și cheltuielile comune neprevăzute.
De asemenea, pârâtul a solicitat ca reclamanta să prezinte statutul asociației din care să rezulte care este procentul de penalitate stabilit.
În opinia pârâtului, acesta este exonerat de la plata sigiilor pentru repartitoare deoarece nu a consumat și nu consumă apă și gaze,; a dezinfecției deoarece nu a contribuit la infecție; a reparațiilor pentru uscător deoarece nu a folosit niciodată uscătorul, a desfundărilor, deoarece nu a contribuit la înfundarea instalației, a repartitoarelor – etalon revizie gaze deoarece nu folosește instalația de gaze și a apei meteorice deoarece nu cunoaște lucrarea.
A mai învederat pârâtul că nu este membru al asociației și reclamanta nu a făcut dovada apartenenței sale la asociație.
Prin precizările formulate la data de 23.05.2012, reclamanta a arătat că solicită obligarea pârâtului la plata sumei de 660,39 lei reprezentând cote de contribuție restante ce îi revin la cheltuielile asociației de proprietari acumulate în perioada mai 2008 – martie 2011 și la plata sumei de 646,7 lei reprezentând penalități de întârziere actualizate la data de 01.05.2012.
Reclamanta a arătat că pârâtul refuză să achite datoriile sale către asociației deși a fost somat în acest sens.
A precizat reclamanta că debitul din luna iunie 2009 de 194,33 lei include și suma de 174,40 lei reprezentând cota de contribuție a pârâtului la repararea conductei colectoare din subsolul blocului.
Cu referire la penalități, reclamanta a arătat că acestea au fost calculate având în vedere un procent de 0,2%, conform art. 49 din Legea nr. 230/2007 și procesului – verbal al comitetului executiv din data de 10.10.2007.
A arătat reclamanta că pârâtul avea obligația de a participa la adunările generale ale asociației când au fost prezentate bugetele, iar repararea conductei de la subsol s-a realizat în sistem de avarie conform reglementărilor în vigoare.
Reclamanta a solicitat judecata în lipsă.
Au fost atașate, la dosar, în copie, fișa calcul penalități, fișa cont 2008 – 2011, somația emisă în dosarul de executare nr. 648/VD/2010 al B. V. D. & V. V., procesul – verbal din data de 10.10.2007, contractul de execuție din data de 06.06.2009, proces – verbal de recepție, facturi și chitanțe, declarație de înregistrare fiscală, certificat de înregistrare fiscală, Statutul asociației de proprietari nr. 314.
Prin memoriul înregistrat la data de 30.05.2012, pârâtul a apreciat că, în fapt, costurile reparației instalației de la subsol nu sunt justificate și nici situația de avarie nu se justifică din moment ce lucrarea a durat 40 de zile și nu există aprobarea comitetului executiv.
A apreciat pârâtul că nu este legală stabilirea unor penalități de întârziere în cuantum de 0,2% deoarece comitetul executiv, conform dispozițiilor Legii nr. 230/2007 și Legii nr. 114/1996, nu putea stabili un sistem propriu de penalizări decât dacă exista o prevedere expresă imperativă în statutul asociației. Au fost invocate și dispozițiile art. 27 din Legea nr. 230/2007.
Au fost atașate, la dosar, în copie, listele de plată aferente perioadei ianuarie 2010 – martie 2011.
În ședința publică din data de 15.06.2012, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri și proba cu expertiza contabilă.
Prin memoriul înregistrat la data de 03.10.2012, pârâtul a arătat, cu referire la excepția prescripției, că prescripțiile începute anterior intrării în vigoare a Noului cod civil - 01.10.2011 – sunt supuse dispozițiilor Decretului nr. 167/1958, în timp ce prescripțiile ce curg după această dată sunt supuse dispozițiilor Noului Cod Civil.
A apreciat pârâtul că obligația de plată a dobânzii penalizatoare este succesivă și are un caracter independent, pentru fiecare termen existând un nou început al cursului prescripției.
Cu referire la calculul penalităților, pârâtul a apreciat că penalitățile nu pot fi calculate în zilele libere sau în zilele de sărbătoare legală, iar cuantumul de 0,2% nu poate fi avut în vedere fiind mai mare decât cuantumul penalităților calculate pentru datoriile către furnizori. Pe de altă parte, pârâtul arată că reclamanta a calculat, în mod nelegal, penalități de întârziere în cuantum de 0,1% diferit de cuantumul de 0,2% stabilit.
Pârâtul a precizat că nu locuiește efectiv în apartamentul ce face obiectul cauzei, nu folosește instalațiile de apă și gaze și nici spațiile comune, astfel încât nu poate fi reținută în sarcina sa obligația de a achita cheltuielile legate de acestea.
A fost atașată, la dosar, adeverința nr. 1570/19.04.2012, emisă de Primăria Comunei Independența.
Prin precizările formulate la data de 09.08.2012, reclamanta a solicitat calculul penalităților actualizate la data de 31.08.2012.
A fost atașat, la dosar, raportul de expertiză întocmit de expertul desemnat Caliga Gigel.
Prin precizările formulate la data de 07.01.2013, reclamanta a arătat că solicită obligarea pârâtului la plata sumei de 660,39 lei reprezentând cote de contribuție restante ce îi revin la cheltuielile asociației de proprietari acumulate în perioada mai 2008 – martie 2011 și la plata sumei de 567,77 lei reprezentând penalități de întârziere calculate în perioada 01.01.2009 – 31.08.2012. reclamanta a solicitat și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 501,7 lei reprezentând onorariu expert.
A fost atașat, la dosar și răspunsul expertului desemnat Caliga Gigel la obiecțiunile formulate de părți.
Analizând actele și lucrările cauzei, cu referire la excepția prescripției dreptului material la acțiune, reține următoarele:
În drept, potrivit art. 1 din Decretul nr. 158/1967, dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege, iar odată cu stingerea dreptului la acțiune privind un drept principal se stinge și dreptul la acțiune privind drepturile accesorii.
În sensul art. 3 din Decretul nr. 158/1967, termenul prescripției este de 3 ani, iar, potrivit art. 7 din același act normativ, prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune.
Reținând faptul că obligația de plată a cotei din cheltuielile de întreținere lunare ce revine proprietarului conform Legii nr. 230/2007 este o obligație succesivă și are un caracter independent, instanța constată că, potrivit art. 2517 din Noul Cod civil, incident în cauză începând cu data de 01.10.2011, termenul prescripției este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen.
Pe de altă parte, potrivit art. 1 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958, odată cu stingerea dreptului la acțiune privind un drept principal se stinge și dreptul la acțiune privind drepturile accesorii, iar, în sensul art. 1503 alin. 1 din Noul Cod Civil, odată cu stingerea dreptului la acțiune privind un drept principal se stinge și dreptul la acțiune privind drepturile accesorii, afară de cazul în care prin lege s-ar dispune altfel.
Conform art. 50 alin. 1 din Legea nr. 230/2007, asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
În consecință, dreptul la acțiune al reclamantei împotriva pârâtului pentru neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari s-a născut, pentru fiecare cotă în parte, la 90 de zile de la scadența acesteia.
Date fiind concluziile de mai sus, coroborate cu listele de întreținere depuse, în copie, la dosarul cauzei instanța reține că, pentru cotele de întreținere aferente perioadei mai 2008 – martie 2011, dreptul la acțiune al reclamantei s-a născut abia în luna septembrie 2008 (data afișării listei de plată pentru luna mai 2008 fiind 15.06.2008).
Or, acțiunea a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14.04.2011, înainte ca termenul de 3 ani indicat de Decretul nr. 167/1958 să fi expirat.
Contrar susținerilor pârâtului, instanța reține că, potrivit art. 16 alin. 1 lit. b din Decretul nr. 167/1958 și art. 2537 alin. 1 pct. 2 din Noul Cod Civil, prescripția se întrerupe prin introducerea unei cereri de chemare în judecată, iar nu doar la prima zi de înfățișare stabilită în cauza ce are, ca obiect, acțiunea reclamantei.
Cu referire la penalitățile de întârziere solicitate de reclamantă, instanța reține că acestea au fost calculate, conform raportului de expertiză întocmit de expertul desemnat Caliga Gigel prin raportare la cotele de întreținere restante aferente perioadei 01.01.2009 – 31.08.2012, iar dreptul la acțiune în ceea ce le privește nu este prescris.
În consecință, pentru argumentele de mai sus, va respinge excepția invocată, ca neîntemeiată.
Cu referire la fondul cauzei, reține următoarele:
În fapt, din listele de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile comune stabilite si afișate lunar de către reclamantă, în perioada mai 2008 – martie 2011, coroborate cu fișa de cont pentru pârâtul P. T. aferentă perioadei 2008 - 2011, rezultă că pârâtul, având calitatea de proprietar al apartamentului situat în G., .. 3, ., jud. G., nu a achitat, la termenele stabilite, cotele de contribuție la cheltuielile de întreținere lunare pentru perioada mai 2008 – martie 2011.
În ședința Comitetului Executiv al Asociației de P. nr. 314, au fost stabilite penalități de întârziere în cuantum de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere conform procesului – verbal din data de 10.10.2007 (f. 64).
Potrivit art. 46 din Legea nr. 230/2007, toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari. În sensul art. 49 alin. 2 din Legea nr. 230/2007, termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice. De asemenea,, potrivit art. 49 alin. 1 din același act normativ, asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat..
În conformitate cu art. 50 din Legea nr. 230/2007, asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Contrar susținerilor pârâtului, instanța reține că, potrivit înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, - declarație de înregistrare fiscală, certificat de înregistrare fiscală, Statutul asociației de proprietari nr. 314 – Asociația de Proprietari nr. 314 a fost legal constituită. De asemenea, reține că, potrivit art. 5 alin. 1 din Legea nr. 230/2007, asociația de proprietari se înființează prin acordul scris a cel puțin jumătate plus unu din numărul proprietarilor apartamentelor și spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință, din cadrul unei clădiri. Astfel, pentru ca pârâtul să facă parte din asociația de proprietari, nu era necesar acordul acestuia.
Cu referire la penalitățile de întârziere, reține că acestea au fost legal stabilite de către Comitetul executiv al Asociației de P. nr. 314, în condițiile în care, potrivit art. 30 alin. 1 lit. j din Legea nr. 230/2007, comitetul executiv stabilește sistemul propriu de penalizări ale asociației de proprietari pentru restanțele afișate pe lista de plată ce privesc cheltuielile asociației de proprietari, conform prevederilor legale;
Argumentele pârâtului referitoare la nelegala aplicare a unor penalizări în cuantum de 0,1% în condițiile în care cuantumul penalităților a fost stabilit la 0,2% nu poate fi reținut în împrejurările în care reclamanta a solicitat obligarea sa la plata penalităților calculate conform raportului de expertiză întocmit în cauză, iar expertul desemnat a avut în vedere un procent de 0,2%. Pe de altă parte, argumentul este lipsit de interes, dat fiind faptul că procentul de 0,1% este mai mic decât procentul de 0,2% stabilit.
Instanța reține că, date fiind dispozițiile art. 49 din Legea nr. 230/2007, Comitetul Executiv a stabilit, în mod legal, penalități de întârziere în cuantum de 0,2%.
Cu referire la cheltuielile comune înscrise pe listele de întreținere aferente perioadei mai 2008 – martie 2011, instanța reține că acestea au cuprins, într-adevăr, contravaloare unor lucrări de reparație realizate în temeiul hotărârilor Adunării Generale a asociației.
Este de reținut că, potrivit art. 26 din Legea nr. 230/2007, dacă o hotărâre a adunării generale este contrară legii, statutului sau acordului de asociere a asociației de proprietari ori este de natură să producă daune intereselor proprietarilor, aceștia pot ataca în justiție respectiva hotărâre, în termen de 45 de zile de la adoptarea acesteia. Acționarea în justiție nu întrerupe executarea hotărârii decât în cazul în care instanța dispune suspendarea acesteia.
De asemenea, potrivit art. 12pct. A. lit. a și d din HG nr. 1588/2007, proprietarii au dreptul să participe, cu drept de vot, la adunarea generală a asociației de proprietari și să primească explicații cu privire la calculul cotei de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari și, eventual, să o conteste la președintele asociației de proprietari, în termen de 10 zile de la afișarea listei de plată.
În cauză, pârâtul nu a făcut dovada că a solicitat anularea unor hotărâri ale Adunării Generale a Asociației de P. nr. 314 sau că a contestat în termenul indicat de HG nr. 1588/2007 cota de cheltuieli comune aferentă apartamentului proprietatea sa înscrisă în listele de plată afișate de reclamantă.
Faptul că pârâtul a ales să nu folosească imobilul și să locuiască în altă localitate nu îi poate fi imputat reclamantei în condițiile în care, conform Legii nr. 230/2007 și HG nr. 1588/2007, pârâtul păstrează drepturile și obligațiile unui proprietar.
Astfel, instanța apreciază că eventuale obiecțiuni ale pârâtului referitoare la sumele cuprinse în listele de plată sau referitoare la efectuarea lucrărilor ce au determinat calculul acestor sume nu pot fi formulate în cauza de față, pârâtul având la dispoziție o altă procedură reglementată de norme în vigoare de care nu a înțeles să se folosească.
Potrivit extraselor pentru pârâtul P. T. din listele de întreținere, coroborate cu fișa de cont a acestuia și concluziile raportului de expertiză întocmit de expertul desemnat Caliga Gigel, restanțele la cotele de întreținere pentru perioada mai 2008 – martie 2011 au ajuns la cuantumul de 660,39 lei.
Trebuie remarcat că, așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit în cauză, valoarea cotelor de întreținere aferente apartamentului în cauză, corespunzătoare perioadei indicate, are la bază capitolele de cheltuieli prevăzute de lege, respectiv cheltuieli cu salarii și indemnizații, reparații, dezinsecții, apa meteorică, căldura spații comune, cheltuieli în legătură cu scopul și obiectivele asociației de proprietari, conform art. 34 și art. 44 din HG nr. 1588/2007.
Contrar susținerilor pârâtului, în sarcina sa, în calitate de proprietar, conform art. 34 și art. 44 din HG nr. 1588/2007, se regăsește obligația de a achita cheltuielile pe cota-parte indiviză de proprietate reprezentate de cheltuielile asociației cu privire la proprietatea comună, cu privire la: fondul sau fondurile pentru lucrări de întreținere, service, reparații și, după caz, de consolidare, reabilitare, eficiență energetică, modernizare la părțile de construcții și instalații aflate în și pe proprietatea comună, astfel cum este descrisă în cartea tehnică a construcției și în acordul de asociere: subsolul; conductele de distribuție și coloanele instalațiilor de apă, canalizare, încălzire, energie electrică; casa scării; podul; spălătoria; uscătoria; terasa; ascensorul; interfonul - partea de instalație de pe proprietatea comună; centrala termică proprie; crematoriul; tubulatura de evacuare a deșeurilor menajere; structura de rezistență; fațadele; acoperișul și altele asemenea, conform prevederilor din acordul de asociere; personalul angajat sau contractat al asociației: salarii sau remunerații pentru administrator, contabil, casier, instalator, electrician, portar, cheltuieli pentru curățenie etc.; indemnizații acordate membrilor asociației de proprietari ori persoanelor alese: președintele, membrii comitetului executiv și ai comisiei de cenzori; prime; credite bancare; contracte sau polițe de asigurări; alte servicii administrative către proprietatea comună.
Astfel, apare lipsit de relevanță argumentul pârâtului referitor la faptul că nu mai locuiește efectiv în imobilul în cauză din moment ce simpla calitate de proprietar implică anumite obligații în sarcina sa.
Nu va fi reținută, însă, obligația pârâtului de a achita contravaloarea corespondenței purtate de reclamantă în cuantum de 5,5 lei, înscrisă în lista de plată aferentă lunii martie 2011 (f. f. 8 din răspunsul expertului la obiecțiunile formulate), în condițiile în care cererea reclamantei nu vizează și astfel de cheltuieli și, mai mult, o astfel de cheltuială nu este cuprinsă în Legea nr. 230/2007.
Așa cum rezultă din concluziile raportului de expertiză întocmit de expertul desemnat Caliga Gigel, penalitățile aferente debitului restant calculate în perioada01.01.2009 – 31.08.2012, sunt în cuantum de 567,77 lei.
În consecință, având în vedere obligația constatată în sarcina pârâtului și dispozițiile Legii nr. 230/2007 instanța va admite acțiunea precizată și îl va obliga pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 1222,66 lei din care 654,89 lei reprezintă cheltuieli de întreținere aferente perioadei mai 2008 – martie 2011, iar 567,77 lei reprezintă penalități de întârziere calculate asupra debitului în perioada 01.01.2009 – 31.08.2012.
În temeiul art. 274 C.proc.civ., îl va obliga pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată prin întâmpinare, ca neîntemeiată.
Admite acțiunea precizată având ca obiect „pretenții” formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 314, cu sediul în G., ., jud. G., în contradictoriu cu pârâtul P. T., cu domiciliul în G., ..3, ., jud. G..
Obligă pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 1222,66 lei din care 654,89 lei reprezintă cheltuieli de întreținere aferente perioadei mai 2008 – martie 2011, iar 567,77 lei reprezintă penalități de întârziere calculate asupra debitului în perioada 01.01.2009 – 31.08.2012.
În temeiul art. 274 C.proc.civ., obligă pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.04.2013.
Președinte, Grefier,
Jud. R. J. I. M.
Red. RJ/ Dactil. IM/ 4 ex./ 29.04.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 8564/2013. Judecătoria GALAŢI | Partaj judiciar. Sentința nr. 1859/2013. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
