Somaţie de plată. Încheierea nr. 27/2013. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 27/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 07-03-2013 în dosarul nr. 24318/233/2012
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
INCHEIERE
Ședința publică din data de 27.02.2013
Președinte – G. N. C.
Grefier – A. C. N.
La ordine fiind soluționarea cauzei civile ce are ca obiect „somație de plată” formulata de creditoarea S.C. R. & R. S.A.,cu sediul in București,. Forum 2000, Faleza I, nr.75,.,în contradictoriu cu debitoarea V. I. A.,cu domiciliul in Galati, ., ..
La apelul nominal făcut în ședință publică la prima strigare au lipsit părțile.
Instanța având în vedere că lipsesc părțile, în temeiul art. 104 alin 13 din R.O.I. al instanțelor judecătorești lasă cauza la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, la ordine, au lipsit părtile.
Procedura de citare este completă.
De pe actele dosarului s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința privind stadiul in care se afla judecata,si care învederează instanței ca dosarul se afla la primul termen de judecata,iar creditoarea a făcut dovada domiciliului debitoarei,după care;
Instanța ,in baza disp. art. 1591 alin. 4 C.pr. civ., verificându-si competenta se constată competentă material, teritorial si general să soluționeze prezenta cauză.
Instanța - având in vedere ca procedura de citare este legal îndeplinita,conform dispozițiilor art.134 C.pr.civ.,constata ca este prima zi de înfățișare si,în temeiul art. 167 alin. 1 C.pr.civ.,încuviințează pentru creditoare proba cu înscrisurile existente la dosar,apreciind ca acestea sunt pertinente, concludente si utile dezlegării pricinii.
Constatând ca nu mai sunt cereri de formulat si probe de administrat,instanța constata cauza in stare de judecata si o retine spre soluționare.
I N S T A N T A
Având nevoie de timp pentru deliberare;
DISPUNE
Amâna pronunțarea cauzei la data de 07.03.2013.
Pronunțata in ședința publica, azi 27.02.2013.
Președinte, Grefier,
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SENTINTA CIVILĂ NR. 2164
Ședința publică din data de 07.03.2013
Președinte – G. N. C.
Grefier – A. C. N.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile ce are ca obiect „somație de plată” formulata de creditoarea S.C. R. & R. S.A.,cu sediul in București,. Forum 2000, Faleza I, nr.75,.,în contradictoriu cu debitoarea V. I. A.,cu domiciliul in Galati, ., .,jud.Galati.
Din actele și lucrările dosarului precum și din susținerile părților ce au fost consemnate în încheierea din data 27.02.2013 care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea la data de 07.03.2013 când a pronunțat următoarea sentință:
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei comerciale de față reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 10.12.2012, sub nr._, creditoarea S.C. R. & R. S.A. a chemat în judecată pe debitoarea V. I. A., solicitând instanței să dispună emiterea unei somații care să cuprindă obligarea acestuia la plata sumei de 2.221,53 lei, din care suma de 905,12 lei reprezintă contravaloarea serviciilor de internet, telefonie și cablu TV furnizate conform facturilor emise în perioada noiembrie 2010 - februarie 2011, suma de 1.225,69 lei reprezintă penalități de întârziere, iar suma de 90,72 lei reprezintă echivalentul în lei al clauzelor penale în valoare de 20 euro.
Creditoarea a solicitat și plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că debitoarea a utilizat serviciile furnizate, însă nu a achitat contravaloarea acestora pentru perioada noiembrie 2010 - februarie 2011, deși avea această obligație, conform contractului nr._ din data de 06.10.2008 încheiat între părți.
Totodată, a arătat că debitoarea datorează și clauza penală în valoare de 20 euro, cu titlu de echivalent al clauzei penale pentru un telefon mobil și o cartelă sim, așa cum reiese din procesul - verbal de predare-primire nr._ din data de 21.02.2008, anexă la contract.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile din art. 969 C.civ. și O.G. nr. 5/2001.
În temeiul art. 242 C.pr.civ., creditoarea a solicitat judecata cauzei și în lipsă.
În dovedirea cererii, creditoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus la dosar, în fotocopii purtând mențiunea „conform cu originalul”, următoarele înscrisuri: contractul de furnizare servicii nr._/06.10.2008, împreună cu anexele, procesul - verbal de predare - primire nr._/21.02.2008, calculul penalităților, carte de identitate debitoare și facturi fiscale (f. 6-25).
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 39 lei și timbru judiciar în valoare de 3 lei (f. 2).
Legal citată, debitoarea V. I. A. nu a formulat întâmpinare și nu a fost prezentă în fața instanței pentru a-și formula apărări cu privire la cererea debitoarei.
În cauză, la termenul din data de 27.02.2012, instanța a încuviințat, în temeiul art. 167 C.pr.civ., pentru creditoare, și a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Cererea este legal timbrată, în conformitate cu dispozițiile art. 3 lit. o1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
Instanța este competentă să soluționeze cauza potrivit art. 2 alin. 1 din O.G. nr. 5/2001 privind somația de plată, raportat la art. 1 pct. 1 și 3 din C.p.civ.
În fapt, prin contractul de furnizare servicii nr._/06.10.2008, încheiat între creditoarea S.C. R. & R. S.A. și debitoarea V. I. A. s-a convenit furnizarea, către debitoare a serviciilor de internet, telefonie și televiziune prin cablu (f. 7-10).
În temeiul contractului încheiat între părți, partea creditoare a emis în perioada noiembrie 2010 - februarie 2011, facturile fiscale nr._/18.11.2010, nr._/20.12.2010, nr._/20.01.2011, nr._/18.02.2011 (f. 28-32), în valoare totală de 1.941,68 lei, facturi necontestate de debitoare, deși aceasta a avut această posibilitate potrivit contractului (f. 22-25).
În drept, potrivit dispozițiilor art. 1 din O.G. nr. 5/2001, procedura somației de plată se desfășoară la cererea creditorului, în scopul realizării creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris, ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori prin alt mod admis de lege și care atestă drepturi și obligații privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestații. În lumina acestor dispoziții legale, procedura somației de plată presupune, pe lângă condițiile generale pentru exercitarea oricărei acțiuni în justiție, îndeplinirea anumitor cerințe speciale.
Aceste cerințe sunt, conform art. 1 O.G. nr. 5/2001, următoarele: să existe o creanță certă, lichidă și exigibilă; creanță să rezulte dintr-un înscris; creanța să fie bănească.
Potrivit art. 379 alin. 2 C.pr.civ., „creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul”.
Conform art. 379 alin. 3 C.pr.civ., „creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă prin această determinare ar fi nevoie de o osebită socoteală”.
Totodată, potrivit art. 1073 C.civ., creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației. În cadrul obligațiilor care au ca obiect o sumă de bani, executarea în natură este întotdeauna posibilă, creditorul având un drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului.
În cazul în care obiectul litigiului îl constituie o obligație de a da, cum este obligația de a plăti o sumă de bani, creditorul are obligația sa dovedească existența acesteia, în sarcina debitorului operând o prezumție de vinovăție, iar dacă acesta nu dovedește îndeplinirea obligației, se prezumă ca nerespectarea acesteia provine din vina sa, urmând a fi astfel obligat la plata de despăgubiri către creditor.
Potrivit art. 969 vechiul C.civ., convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, acestea fiind ținute să-și îndeplinească întocmai obligațiile asumate.
Cuantumul daunelor interese poate fi stabilit prin acordul părților, conform art. 1066 vechiul C.civ.
Potrivit art. 46 C.. probează cu acte autentice, cu acte sub semnătură privată, facturi acceptate, prin corespondență, prin telegrame, cu registrele părților, cu martori, prin orice alte mijloace de probă.
Conform art. 6 alin. 1 din O.G. nr. 5/2001, judecătorul va examina cererea pe baza actelor depuse, precum și a explicațiilor și lămuririlor părților.
Analizând prezenta cerere de emitere a somației de plată în raport de cerințele enunțate anterior, instanța constată că între creditoarea R. & R. SA și debitoarea V. I. A. s-au născut raporturi juridice obligaționale în baza contractului de furnizare servicii nr._/06.10.2008.
În ceea ce privește suma 905,12 lei reprezentând servicii neachitate, instanța apreciază că existența creanței rezultă din clauzele contractului de prestări servicii sus menționat, care reprezintă un act de creanță în sensul juridic dat noțiunii prin art. 379 alin. 3 C.pr.civ., precum și din facturile emise de către creditoare.
Referitor la condiția lichidității creanței, instanța apreciază că și aceasta este îndeplinită, întrucât cuantumul creanțelor bănești pretinse de creditoare este determinat prin însuși contractul de prestări servicii mai sus menționat.
În privința exigibilității creanței, instanța apreciază că din analiza clauzelor contractuale, rezultă că obligația de plată a contravalorii serviciilor contabile trebuia executată în cursul fiecărei luni, cel mai târziu până la sfârșitul fiecărei luni curente (pentru care s-a emis factura ce trebuia achitată), dată la care creanța ajungea la scadență.
Or așa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar, obligațiile contractuale nu au fost respectate.
Analizând data scadenței fiecărei facturi depuse la dosar, instanța constată că la momentul introducerii cererii, creanța constând în sumele solicitate cu titlu de debit principal și penalități de întârziere sunt scadente, astfel încât și condiția exigibilității creanțelor pretinse este îndeplinită în cauză.
Reținând că societatea creditoare și-a dovedit pretențiile cu privire la debitul principal, în condițiile art.1169 - 1170 C. Civ. și că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 379 C.pr.civ., instanța urmează să admită prezenta cerere privind emiterea somației de plată formulată de creditoare și în temeiul art. 1 și art. 6 alin. 2 și 3 din O.G. nr. 5/2001, să someze debitorul să plătească creditoarei suma de 905,12 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de internet, telefonie și cablu prestate în perioada noiembrie 2010 - februarie 2011.
În ceea ce privește suma de 1.225,69 lei, reprezentând penalități de întârziere, instanța reține că și acestea reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă. Creditoarea a calculat penalități pentru neplata la termen a facturilor emise, conform prevederilor art. 4.8 din contractele menționate, calculul fiind detaliat în tabelul de la fila 6, de la data scadenței fiecărei facturi în parte, până la data de 26.11.2012, aplicând o penalitate de 0,2 % pe zi.
În ceea ce privește capătul de cerere privitor la obligarea debitorului la plata sumei de 90,72 lei reprezentând echivalentului în lei al clauzelor penale în cuantum de 20 euro, instanța apreciază că acesta este nefondat.
Potrivit clauzelor inserate în procesul - verbal de predare - primire (f. 11), în cazul încetării contractului din orice motiv (reziliere, denunțare unilaterală, anulare, etc.), dacă abonatul nu restituie în termen de 2 zile bunurile primite în custodie sau cumpărate cu plata în rate și neachitate integral în stare de funcționare, respectiv în aceeași stare în care le-a primit cu uzura normală pentru perioada de utilizare, precum și în caz de fraudă ori în cazul în care abonatul a pierdut, deteriorat sau i s-a furat telefonul mobil și/sau cartela sim, abonatul se obligă să achite către R.&R., în mod necondiționat, cu titlu de clauză penală, echivalentul în lei al sumei de 20 Euro pentru nerestituirea fiecărui echipament.
Prin natura sa, clauza prin care se stipulează un pact comisoriu de ultim grad conferă creditorului posibilitatea de a opta în caz de neexecutare între a solicita executarea obligațiilor asumate, ceea ce presupune implicit un contract în ființă și a invoca pactul comisoriu în temeiul căruia contractul se consideră desființat de plin drept.
Dreptul de opțiune însă privește întregul contract și nu poate fi exercitat doar pentru o parte din drepturi ori obligații.
Așadar, creditorul nu poate în același timp să invoce și desființarea contractului și obligația debitorului de a plăti sumele pretinse în temeiul contractului, întrucât desființarea convenției lipsește de temei juridic însuși dreptul de a solicita executarea obligației în temeiul răspunderii contractuale.
În cauză, creditorul a solicitat instanței somarea părții debitoare la plata sumelor datorate în baza contractului de servicii anterior menționate. Or, în această situație, creditorul nu poate să invoce desființarea contractului și să ceară obligarea debitorului la plata sumelor stabilite cu titlu de clauză penală.
Cu privire la această sumă, instanța apreciază că nu reprezintă o creanță exigibilă.
Pe de altă parte, creditoarea invocă o situație de fapt determinată, și anume nerestituirea unui telefon mobil și a unei cartele S., predate potrivit procesului - verbal de predare-primire echipamente, fapt care presupune o analiză a fondului cauzei și administrarea unor probatorii incompatibile cu procedura sumară a somației de plată, motiv pentru care instanța va respinge ca nefondat capătul de cerere privind obligarea debitorului la plata sumei de 90,72 lei reprezentând echivalentului în lei al clauzei penale.
Având în vedere considerentele expuse, reținând că societatea creditoare și-a dovedit parțial pretențiile, instanța urmează să admită, în parte, prezenta cerere privind emiterea ordonanței de plată formulată de creditoare și să someze debitoarei V. I. A. să achite creditoarei, în termen de 30 zile de la comunicarea prezentei hotărâri, suma de suma de 905,12 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor de internet, telefonie și cablu prestate în perioada noiembrie 2010 – februarie 2011, și suma de 1.225,69 lei, reprezentând penalități de întârziere.
În temeiul art. 6 alin. 3 din O.G. nr. 5/2001, instanța apreciază că un termen de 30 zile de la data comunicării ordonanței cuprinzând somația de plată este suficient pentru a acorda debitoarei posibilitatea efectuării plății, fără a crea prejudicii suplimentare creditoarei.
Asupra cererii accesorii de obligare a debitoarei la plata cheltuielilor de judecată, instanța, în temeiul art. 274 alin.1 C.pr.civ., având în vedere că cererea de chemare în judecată este întemeiată cu privire la capătul principal, reține culpa procesuală a debitoarei, urmând a o obliga pe aceasta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 42 lei, reprezentând 39 lei taxă judiciară de timbru și 3 lei timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite, în parte, acțiunea formulată de creditoarea S.C. R. & R. S.A.,cu sediul in București,. Forum 2000, Faleza I, nr.75,.,în contradictoriu cu debitoarea V. I. A.,cu dpomiciliul in Galati, ., .,jud.Galati.
Somează debitoarea V. I. A. să achite creditoarei, în termen de 30 zile de la comunicarea prezentei hotărâri, suma de 905,12 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor de internet, telefonie și cablu prestate în perioada noiembrie 2010 – februarie 2011, iar suma de 1.225,69 lei, reprezentând penalități de întârziere.
Respinge, ca neîntemeiat, capătul de cerere referitor la plata sumelor reprezentând clauze penale.
Obligă pe debitoare la plata sumei de 42 lei către creditoare, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă timbru și timbru judiciar.
Irevocabilă pentru creditoare și cu drept de acțiune în anulare pentru debitoare în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.03.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Dact. GNC /Dact.ACN
4 ex./02.04.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 838/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3482/2013.... → |
|---|
