Somaţie de plată. Sentința nr. 385/2013. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 385/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 21-01-2013 în dosarul nr. 17886/233/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
SECȚIE CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 385
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE S.-C. E.
Grefier E. M.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe creditoarea S.C. R. & R. S.A. și pe debitoarea B. Z., având ca obiect somație de plată.
La apelul nominal făcut în ședință publică părțile au lipsit, creditoarea solicitând judecarea și in lipsă in conformitate cu disp. art. 242 alin. ultim C.proc.civ.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează
Instanța constată conform disp. art. art. 134 C.proc.civ că este prima zi de înfățișare și părțile legal citate pot pune concluzii.
Instanța având in vedere disp. art. 159 indice 1 alin. 4 C.proc.civ constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cerere de chemare în judecată.
Instanța considerând proba solicitata de către creditoare, respectiv proba cu înscrisuri ca fiind pertinentă, concludentă și utilă, cauzei, în temeiul disp. art. 167 C.proc.civ o încuviințează;
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei comerciale de față reține următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.09.2012, sub nr._, creditoarea S.C. R. & R. S.A. a chemat în judecată pe partea debitoare B. Z., solicitând instanței să dispună emiterea unei somații care să cuprindă obligarea acesteia la plata sumei de de 843,37 lei ce reprezintă contravaloarea serviciilor de internet, telefonie și cablu TV furnizate conform facturilor emise în perioada februarie 2011 – mai 2011.
Creditoarea a solicitat și plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că debitoarea a utilizat serviciile furnizate, însă nu a achitat contravaloarea acestora pentru perioada februarie 2011 – mai 2011, deși avea această obligație, conform contractului nr._/23.09.2010, încheiat între părți.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile din art. 969 C.civ. și O.G. nr. 5/2001.
În temeiul art. 242 C. Proc. Civ., creditoarea a solicitat judecata cauzei și în lipsă.
În dovedirea cererii, creditoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus la dosar, în fotocopii purtând mențiunea „conform cu originalul”, următoarele înscrisuri:, contractul de furnizare servicii nr._/23.09.2010 împreună cu anexele, bon de comandă, procese verbale de instalare, declarație debitor, și facturi fiscale (filele 5-19).
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 39 lei reprezentând taxă de timbru și 1,5 lei reprezentând timbru judiciar, conform art. 3 lit. o 1) din Legea nr. 146/1997 și art. 3 alin. 2 teza a II-a din O.G. nr. 32/1995.
Deși legal citată, partea debitoare nu a formulat întâmpinare și nu a propus probe în apărare.
În cauză, la termenul din data de 21.01.2013, a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisurile aflate la dosar, depuse de către creditoare.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin contractul de furnizare servicii nr._/23.09.2010, încheiat între creditoarea S.C. R. & R. S.A. și debitoarea B. Z. s-a convenit furnizarea, către debitoare a serviciilor de telefonie și televiziune prin cablu (filele 6-7).
În temeiul contractului încheiat între părți, partea creditoare a emis în perioada februarie 2011 – mai 2011, facturile fiscale nr._/18.02.2011, nr._/18.02.2011, nr._/19.04.2011 și nr._/18.05.2011 (filele 16-19), în valoare de 843,37 lei, facturi necontestate de partea debitoare, deși aceasta a avut această posibilitate potrivit contractului.
În drept, potrivit art. 1 din O.G. nr. 5/2001 privind procedura somației de plată, această procedură poate fi demarată pentru realizarea creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat într-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau alt înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege și care atestă drepturi și obligații privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestații.
P. urmare, procedura somației de plată presupune îndeplinirea unor cerințe speciale, respectiv, să existe o creanță certă, lichidă și exigibilă, care să rezulte dintr-un înscris și să fie bănească.
Potrivit dispozițiilor art. 379 alin. 2 C. Proc. Civ., creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul.
Conform prevederilor art. 379 alin. 3 C. Proc. Civ., "creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă prin această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală”.
În ceea ce privește exigibilitatea, creanța este exigibilă când a ajuns la scadență.
Analizând prezenta cerere de emitere a somației de plată în raport de cerințele enunțate anterior, instanța constată că între creditoarea R. & R. SA și debitoarea B. Z. s-au născut raporturi juridice obligaționale în baza contractului de furnizare servicii nr._/23.09.2010.
În ceea ce privește suma de 843,37 lei reprezentând servicii neachitate, instanța apreciază că existența creanței rezultă din clauzele contractului de prestări servicii sus menționat, care reprezintă un act de creanță în sensul juridic dat noțiunii prin art. 379, alin. 3 C. Proc. Civ., precum și din facturile emise de către creditoare.
Referitor la condiția lichidității creanței, instanța apreciază că și aceasta este îndeplinită, întrucât cuantumul creanțelor bănești pretinse de creditoare este determinat prin însuși contractul de prestări servicii mai sus menționat.
În privința exigibilității creanței, instanța apreciază că din analiza clauzelor contractuale, rezultă că obligația de plată a contravalorii serviciilor contabile trebuia executată în cursul fiecărei luni, cel mai târziu până la sfârșitul fiecărei luni curente (pentru care s-a emis factura ce trebuia achitată), dată la care creanța ajungea la scadență.
Or așa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar, obligațiile contractuale nu au fost respectate.
Analizând data scadenței fiecărei facturi depuse la dosar, instanța constată că la momentul introducerii cererii, creanța constând în sumele solicitate cu titlu de debit principal și penalități de întârziere sunt scadente, astfel încât și condiția exigibilității creanțelor pretinse este îndeplinită în cauză.
Reținând că societatea creditoare și-a dovedit pretențiile cu privire la debitul principal, în condițiile art.1169 - 1170 C. Civ. și că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 379 C. Proc. Civ., instanța urmează să admită prezenta cerere privind emiterea somației de plată formulată de creditoare și în temeiul art. 1 și art. 6, alin. 2 și 3 din O.G. nr. 5/2001, să o someze pe partea debitoare să plătească creditoarei suma de 843,37 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de internet, telefonie și cablu prestate în perioada februarie 2011 – mai 2011.
În temeiul art. 6, alin. 3 din O.G. nr. 5/2001, instanța apreciază că un termen de 30 zile de la data comunicării ordonanței cuprinzând somația de plată este suficient pentru a acorda debitoarei posibilitatea efectuării plății, fără a crea prejudicii suplimentare creditoarei.
Asupra cererii accesorii de obligare a debitoarei la plata cheltuielilor de judecată, instanța, în temeiul art. 274, alin.1 C. Proc. Civ., având în vedere că cererea de chemare în judecată este întemeiată cu privire la capătul de cerere principal, reține culpa procesuală a debitoarei, urmând a o obliga pe aceasta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 40,5 lei reprezentând 39 lei taxă judiciară de timbru și 1,5 lei timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de creditoarea S.C. R.&R. S.A.,cu sediul în București .. 75, .>în contradictoriu cu debitoarea B. Z., cu domiciliul în G., ., ., ..
Somează pe debitoarea B. Z. să achite creditoarei, în termen de 30 zile de la comunicarea prezentei hotărâri, suma de 843,37 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de internet, telefonie și cablu prestate în perioada februarie 2011 – mai 2011.
Obligă pe debitoare la plata către creditoare a sumei de 40,5 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă timbru și timbru judiciar.
Irevocabilă pentru creditoare și cu drept de acțiune în anulare pentru debitor în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 21.01.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
S.-C. EnacheElena M.
RedSCE /tehored. E.M/3 ex/31.01.2013
1 ex .>
| ← Anulare act. Sentința nr. 7835/2013. Judecătoria GALAŢI | Pretenţii. Sentința nr. 1247/2013. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
