Cerere de valoare redusă. Hotărâre din 18-11-2014, Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 18-11-2014 în dosarul nr. 19456/233/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
operator de date cu caracter personal nr. 8637
JUDECĂTORIA G.
SECȚIE CIVILĂ
SENTIȚA CIVILĂ Nr._
Ședința publică de la 18 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M. M.
Grefier E. B.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant . și pe pârât ., având ca obiect cerere de valoare redusă
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, conform art. 104 alin.10 din regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, în sensul că prezenta cerere se soluționează în cameră de consiliu fără citarea părților, după care:
Instanța constată, potrivit disp. art. 1027 Noul Cod Procedură Civilă că este competentă pentru a soluționa prezenta cerere.
Instanța constată că a fost îndeplinită procedura prevăzută de art. 1028 și 1029 NCPC, cererea reclamantei și înscrisurile doveditoare fiind comunicate pârâtului, care nu a remis instanței un răspuns în termenul legal 30 de zile, fiind incidente prevederile art. 1030 alin. 2 NCPC.
Instanța constată cererea în stare de judecată și o reține în spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 29.09.2014, reclamanta ., în contradictoriu cu pârâta ., a solicitat instanței ca, pe calea procedurii speciale a ”cererii cu valoare redusă”, să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 3274,91 lei, reprezentând rest contravaloare mărfuri livrate. Totodată reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere în sumă de_,18 lei și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta acțiune.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că, între părți, s-au derulat relații comerciale constând în vânzarea-cumpărarea de uleiuri și accesorii auto, reclamanta furnizând pârâtei marfă ce a fost achitată doar parțial.
Pentru mărfurile livrate reclamanta a emis facturile fiscale nr. FGMF_/08.10.2013 în valoare de 696,55 lei, FGMF_/11.10.2013 în valoare de 423,34 lei, FGMF_/15.10.2013 în valoare de 522,26 lei, nr. FGMF_/05.11.2013 în valoare de 320,79 lei, FGMF_/12.11.2013 în valoare de 230,64 lei, FGMF_/19.11.2013 în valoare de 613,58 lei, FGMF_/22.11.2013 în valoare de 689,69 lei și FGMF_/09.12.2013 în valoare de 333,29 lei, din contravaloarea cărora pârâta a achitat doar o parte, rămânând un rest de 3274,91 lei.
Mai arată reclamanta că părțile au încheiat un contract prin care se prevedea perceperea de penalități de întârziere de 1% pe zi, în caz de neachitare la scadență a obligațiilor.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1025-1032 C.proc.civ.
Reclamanta a menționat că nu dorește ca în cauză să aibă loc o dezbatere orală.
În probațiune, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
În susținere, la dosar au fost anexate, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, facturi fiscale, fișa analitică, contractul comercial nr. 365/12.01.2010 și extras ONRC (filele 8-21).
Pârâta ., legal informată, potrivit dispozițiilor art. 1029 alin. 3 C.proc.civ., despre cererea îndreptată împotriva sa, nu a formulat răspuns și întâmpinare și nu a fost reprezentată în instanță.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 lei, în baza art. 6 alin. 1 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (fila 2).
Instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările cauzei, instanța reține următoarele:
În fapt, între părți s-au derulat relații comerciale în baza contractului comercial nr. 365/12.01.2010 (fila 20), în temeiul căruia reclamanta a furnizat și livrat pârâtei mai multe produse și emis facturile fiscale aferente mărfii vândute
În baza convenției reclamanta a emis facturile fiscale .. FGMF_/08.10.2013 în valoare de 696,55 lei, FGMF_/11.10.2013 în valoare de 423,34 lei, FGMF_/15.10.2013 în valoare de 522,26 lei, nr. FGMF_/05.11.2013 în valoare de 320,79 lei, FGMF_/12.11.2013 în valoare de 230,64 lei, FGMF_/19.11.2013 în valoare de 613,58 lei, FGMF_/22.11.2013 în valoare de 689,69 lei și FGMF_/09.12.2013 în valoare de 333,29 lei, toate facturile fiind acceptate prin semnătură și ștampilă de către pârâtă (filele 8-15).
Din totalul datorat, potrivit susținerilor reclamantei și fișelor analitice partener (filele 16-19), pârâta a achitat suma de 2200 lei (fila 19), rămânând un rest de plată de 3274,91 lei.
Potrivit prevederilor contractuale (art. 9 și 11) și celor menționate pe fiecare factură fiscală, termenul scadent era de 30 de zile de la data emiterii facturii, în caz de nerespectare a termenului stipulându-se expres că se vor percepe penalități de 1% pe zi întârziere, care vor putea depăși cuantumul debitului.
În drept, potrivit art. 969 C.civ., contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, acestea fiind ținute să își îndeplinească obligațiile asumate iar, în baza art. 970 din același act normativ, părțile trebuie să acționeze cu bună - credință atât la încheierea contractului, cât și pe parcursul executării sale.
În cazul în care obiectul litigiului îl constituie o obligație de a da, cum este obligația de a plăti o sumă de bani, creditorul are obligația sa dovedească existența acesteia, în sarcina debitorului operând o prezumție de vinovăție iar, dacă acesta nu dovedește îndeplinirea obligației, se prezumă că nerespectarea acesteia provine din vina sa, urmând a fi astfel obligat la plata de despăgubiri către creditor.
Potrivit art. 662 C.proc.civ., creanța este certă când existența ei este neîndoielnică, este lichidă când obiectul ei este determinat sau când titlul conține elemente care permit stabilirea lui și este exigibilă atunci când obligația debitorului este ajunsă la scadență.
Instanța reține că, deși a beneficiat de produsele livrate de reclamantă, pârâta nu și-a îndeplinit obligația de a achita contravaloarea tuturor acestora și a facturilor emise, înregistrând în prezent un sold de 3274,91 lei.
Facturile fiscale emise de reclamantă se bucură de forța obligatorie prevăzută de lege, fiind emise în baza contractului părților.
Pârâta nu a făcut proba plății datoriei acumulate, deși îi revenea această obligație, astfel încât instanța apreciază că s-a făcut dovada, de către reclamantă, a existenței unui creanțe certe, lichide și exigibile împotriva pârâtei, în cuantum total de 3274,91 lei, reprezentând rest plată facturi fiscale .. FGMF_/08.10.2013, FGMF_/11.10.2013, FGMF_/15.10.2013, nr. FGMF_/05.11.2013, FGMF_/12.11.2013, FGMF_/19.11.2013, FGMF_/22.11.2013 și FGMF_/09.12.2013.
Existența acestei creanțe rezultă din contractul nr. 365/12.01.2010, facturile fiscale emise de către reclamantă și din plățile parțiale efectuate de pârâtă. De asemenea, creanța este lichidă întrucât cuantumul acesteia este determinat în facturile fiscale emise de reclamantă și acceptate de pârâtă prin semnare și ștampilare. Mai mult parte din contravaloarea facturilor fiscale a ost deja achitată. Creanța este și exigibilă, întrucât pârâta avea obligația de a achita contravaloarea serviciilor prestate la scadență, termenul de plată fiind consemnat pe fiecare factură în parte.
În baza art. 1.535 C.civ., în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.
Prin contractul comercial încheiat, părțile au prevăzut ca în caz de neplată a contravalorii facturilor fiscale în termenul scadent, să se achite penalități de întârziere în cuantum de 1%, care, cumulate să poată depăși valoarea debitului restant (art. 11 din Contractul nr. 365/12.01.2010).
Astfel cum rezultă din calculul detaliat depus la dosar de reclamantă, până la data de 17.09.2014, contravaloarea penalităților de întârziere se ridică la suma de_,18 lei.
D. fiind că prin cererea de chemare n judecată se solicită numai plata acestor penalități de întârziere, în virtutea principiului disponibilității, instanța va admite cererea astfel cum a fost formulată.
În concluzie, pentru considerentele expuse, instanța va admite cererea introdusă de reclamanta . în contradictoriu cu pârâta . și va obliga pârâta să achite reclamantei suma de 3274,91 lei reprezentând rest plată facturi fiscale precum și suma de_,18 lei reprezentând penalități de întârziere calculate de la data scadenței fiecărei facturi fiscale restante și până la data de 17.09.2014..
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, în baza art. 1031 C.proc.civ., pârâta va fi obligată, ca parte căzută în pretenții la plata sumei de 200 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta ., CUI RO_, J_, cu sediul în Focșani, ., jud. V., în contradictoriu cu pârâta ., CUI RO_, J_, cu sediul în G., ., ., ., jud. G..
Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 3274,91 lei reprezentând rest plată facturi fiscale precum și suma de_,18 lei reprezentând penalități de întârziere calculate de la data scadenței fiecărei facturi fiscale restante și până la data de 17.09.2014.
Admite cererea accesorie și obligă pârâta să plătească suma de 200 lei reclamantei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
Executorie de drept.
Cu drept de apel, care se va depune la instanța a cărei hotărâre se atacă, în termen de 30 zile de la comunicare.
Cercetată în Camera de Consiliu și pronunțată în ședință publică, azi, 18.11.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. M. ManeaElena B.
RedAMM /tehored. E.B/4ex/19.11.2014/2ex .>
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 18/2014. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2403/2014.... → |
|---|
