Plângere contravenţională. Sentința nr. 9039/2014. Judecătoria GALAŢI
Comentarii |
|
Sentința nr. 9039/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 19-09-2014 în dosarul nr. 10326/233/2013
Dosarul nr._ /2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr.9039
Ședința publică din data de 19 Septembrie 2014
Președinte – R. D.
Grefier – V. A.
Pentru astazi fiind amanata pronuntarea solutionarii cauzei civile avand ca obiect plangere contraventionala formulata de petentul N. M. impotriva procesului verbal de contraventie emis de intimatul I.P.J. G. si asigurator C. A..
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data 12.09.2014, fiind consemnate in încheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta hotarare, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru astazi, 19.09.2014, cand a hotarat urmatoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G., sub nr._, petentul N. M. a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 19.05.2013 de Poliția mun. G..
În motivarea plângerii, petentul a arătat că agentul constatator a consemnat o altă situație de fapt decât cea reală și anume că la data de 29.04.2013 ar fi fost implicat într-un accident soldat cu pagube materiale.
În drept, petentul a invocat OG 2/2001.
În dovedire, petentul a depus înscrisuri (filele 3-5).
Intimata, legal citată, nu a formulat întâmpinare, însă a depus raportul agentului constatator, declarațiile celor doi conducători auto și cazierul auto al petentului (filele 18-23).
Instanța a dispus citarea în cauză a numitului P. D., celălalt conducător auto, și a ., în calitate de asigurător.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 19.05.2013 de Poliția mun. G. (fila 3), petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 300 lei, avertisment și reținerea permisului de conducere pentru faptul de a nu fi păstrat distanța corespunzătoare față de autoturismul din fața sa, intrând în coliziune cu acesta, precum și pentru faptul de a nu se fi prezentat la poliție în 24 de ore pentru declararea evenimentului rutier.
Plângerea este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 108 alin. 1 lit. b pct. 4 din OUG 195/2002, constituie contravenție nepăstrarea unei distanțe corespunzătoare față de vehiculul care îl precede, dacă prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale.
De asemenea, conform art. 100 alin. 3 lit. g din OUG 195/2002, constituie contravenție neprezentarea la unitatea de poliție competentă pe raza căreia s-a produs un accident de circulație din care au rezultat numai pagube materiale.
În privința prezumției de nevinovăție în procedura contravențională, CEDO a elaborat o bogată jurisprudență, stabilind că această prezumție impune ca instanțele să nu pornească de la premiza că cel trimis în judecată a comis actul incriminat, ca sarcina probei să revină acuzării, îndoiala fiind în beneficiul acuzatului (in dubio pro reo).
Curtea a stabilit că această prezumție nu este absolută, în fiecare sistem de drept fiind operante prezumții de drept sau de fapt, iar Convenția nu le interzice în principiu, atât timp cât statele respectă anumite limite și nu încalcă drepturile apărării.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului menționează în mod expres că prezumția de nevinovăție nu este una absolută, ca, de altfel, nici obligația organului constatator de a suporta întreaga sarcină a probei. Procesul-verbal de contravenție nu este doar un „act de acuzare”, asemănător rechizitoriului, ci și un mijloc de probă, forța probantă a proceselor-verbale fiind lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, instanțele având însă obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.
OG 2/2001 nu conține dispoziții exprese referitoare la forța probantă a procesului-verbal de constatarea a contravenției, însă fiind vorba despre un act administrativ, se aplică principiile generale din dreptul administrativ privind prezumția de legalitate. Întrucât art. 47 din OG 2/2001 dispune că procedura de judecată prevăzută de acest act normativ se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, se vor aplica regulile din procesul civil privind admisibilitatea, administrarea și aprecierea probelor și având în vedere caracterul mixt al probelor, care aparțin atât procedurii civile, cât și dreptului civil, sunt aplicabile reglementările dreptului substanțial în această materie, anume art. 1169-1206C.civ.
Din această perspectivă, în materie contravențională, i-ar reveni petentului obligația de a propune probe și aduce probe care să dovedească contrariul celor reținute în procesul verbal de constatare a contravenției.
Astfel, prezumția de legalitate de care se bucură în sistemul nostru de drept procesul verbal de constatare a contravențiilor nu este contrară dispozițiilor art.6 par.2 și trebuie să se facă de către instanțe o analiză de la caz la caz, dacă această prezumție aduce sau nu atingere principiului proporționalității între scopul urmărit și mijloacele utilizate, mai ales in ceea ce privește dreptul la apărare al petentului.
Nu se poate nega forța probatorie a procesului verbal de constatare a unei contravenții, acesta fiind totuși un act întocmit de către un agent al statului, însă toate acestea până la limita de a-l pune pe contravenient în imposibilitate de a se apăra. În măsura în care procesul verbal de constatare a contravenției nu este susținut de dovezile în baza cărora s-a întocmit, iar contravenientul nu are altă probă de nevinovăție, nu se mai poate susține temeinicia procesului verbal fără a se încălca prezumția de nevinovăție instituită de art. 6, practica instanțelor interne prin care petentului i se solicită să dovedească faptul că nu a săvârșit contravenția fiind una contrară prevederilor Convenției.
În cauză, nu se poate reține că petentul s-a aflat în imposibilitate de a se apăra. Acesta nu a fost surprins de sancțiunea primită semnând procesul-verbal de contravenție fără a avea obiecțiuni. De asemenea, petentul a fost de acord ca despăgubirea să se facă potrivit Legii 136/1995 privind asigurările.
Totodată, petentul a formulat plângere contravențională în cadrul căreia a avut posibilitatea să propună administrarea de probe în susținerea plângerii.
Însă, deși instanța a comunicat petentului obligația de a indica dovezile pe care își întemeiază plângerea, petentul nu s-a conformat acestei obligații.
Pe de altă parte, din celelalte probe administrate în cauză instanța reține temeinicia procesului-verbal.
Astfel, însuși petentul, în declarația dată la poliție, a arătat că din neatenție a intrat în coliziune cu un autoturism aflat în fața sa, care oprise pentru a da prioritate altor autoturisme. Această declarație este în contradicție cu susținerile petentului din cererea introductivă, potrivit cărora agentul constatator a consemnat o altă situație de fapt decât cea reală. Însă, petentul nu arată și care a fost adevărata situație de fapt.
În aceste condiții, instanța constată că petentul se face vinovat de contravențiile reținute în sarcina sa.
Pentru toate aceste motive, instanța va respinge plângerea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulata de petentul N. M., domiciliat in Galati, ., ., CNP-_, impotriva procesului verbal de contraventie . nr._/19.05.2013, emis de intimatul I.P.J. G., cu sediul in Galati, . si asigurator C. A., cu sediul in Galati, ., ..
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, la Tribunalul G..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19.09.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.R.D.-15.10.2014
Tehnored.V.A.- 17.10.2014-5ex.
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9037/2014.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 18/2014. Judecătoria... → |
---|