Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4387/2014. Judecătoria GALAŢI

Sentința nr. 4387/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 29-04-2014 în dosarul nr. 3719/233/2014

Dosarul nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA G.

SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr.8637*

SENTINȚA CIVILĂ NR. 4387

Ședința din Camera de Consiliu de la data de 29 aprilie 2014

Completul constituit din:

Președinte – I. D. C.

Grefier – F. M.

Pe rol fiind cererea de valoare redusă înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 28.02.2014 sub nr._, formulată de reclamanta ., cu sediul în G., ., nr. 2, jud. G. în contradictoriu cu pârâtul S. V. V., cu domiciliul în, ., ..

La apelul nominal făcut în ședința din Camera de Consiliu, au lipsit părțile, cauza soluționându-se fără citarea părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care instanța constată că a fost îndeplinită procedura prevăzută de art. 1028 și 1029 NCPC, cererea reclamantei și înscrisurile doveditoare fiind comunicate pârâtului, care nu a remis instanței un răspuns în termenul legal 30 de zile, fiind astfel incidente prevederile art. 1030 alin. 2 NCPC.

Instanța constată cererea în stare de judecată și o reține în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.02.2014, reclamanta S.C. A. C. S.A.., în contradictoriu cu pârâtul S. V. V., a solicitat instanței ca, pe calea procedurii speciale a ”cererii cu valoare redusă”, să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 594,90 lei, compusă din suma de 547,51 lei reprezentând contravaloare servicii prestate aferente perioadei 30.11.2012 – 30.09.2012 și din suma de 47,39 lei reprezentând penalități de întârziere, aferente perioadei 15.12.2012 – 15.10.2013, precum și cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a acțiunii, s-a arătat că în baza contractului încheiat între părți, reclamanta a furnizat pârâtei servicii de alimentare cu apă și canalizare, colectare și evacuare a apelor uzate, aceasta din urmă obligându-se să plătească contravaloarea prestațiilor în 30 de zile lucrătoare de la scadență, respectiv de la emiterea facturilor.

Astfel, societatea reclamantă și-a îndeplinit obligațiile asumate însă pârâta nu a achitat sau a achitat cu întârziere contravaloarea facturilor primite, motiv pentru care s-au calculat penalități de întârziere.

A precizat că pârâta a fost convocată în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă, în conformitate cu dispozițiile art. 7201 C.p.c., însă acest demers a rămas fără rezultat .

În drept a invocat prevederile, art. 82 alin. 1 indice 1, art. 112 și 274 C.pr.civ., art. 46 C../2006, Legea nr. 51/2006 și Ordinul nr. 88/2002.

A solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În dovedirea cererii sale, reclamanta a depus la dosarul cauzei, în copie, următoarele acte: convocare la conciliere, tabel cu calculul debitului și al majorărilor de întârziere, fișă componență sold, facturi fiscale și anexe, fișă client, notificări, contractul nr._/01.10.2010, act adițional (filele 8-32).

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1025 – 1032 C.proc.civ.

Pârâtul S. V. V.. deși legal informat, potrivit dispozițiilor art. 1029 alin. 3 C.proc.civ., despre cererea îndreptată împotriva sa, nu a formulat un răspuns.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 lei, în baza art. 6 alin. 1 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (f. 7).

Instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.

Analizând actele și lucrările cauzei, instanța reține următoarele:

In fapt, prin contractul de bransare/racordare a serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare de pe raza județului G. nr._/01.10.2010 (f. 32-34), reclamanta . G., în calitate de operator s-a obligat să asigure pârâtului S. V. V. în calitate de utilizator, servicii de alimentare cu apă caldă și de canalizare.

Din facturile fiscale depuse la filele 21-31 dosar, din modul de calcul al penalităților de la filele 12-17, precum și din situația facturilor neîncasate de la fila 18 dosar, reiese că pârâtul are de achitat suma de 594,90 lei, compusă din suma de 547,51 lei reprezentând contravaloare servicii prestate aferente perioadei 30.11.2012 – 30.09.2012 și din suma de 47,39 lei reprezentând penalități de întârziere, aferente perioadei 15.12.2012 – 15.10.2013.

Potrivit art. 12 din contract, facturarea se face lunar, in baza preturilor si tarifelor aprobate si a cantitatilor efective determinate potrivit prevederilor legale.

În temeiul art. 16.1 din contract, contravaloarea facturilor emise de furnizor se va achita în termen de 30 zile de la data scadenței, neachitarea în termen atrăgând penalități de întârziere dupa cum urmeaza:

a) penalitățile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor legale în vigoare;

b) penalitățile se datorează începând cu prima zi după data scadenței;

c) valoarea totală a penalităților nu poate depăși cuantumul debitului și se constituie venit al operatorului.

Pârâta nu a achitat la scadență contravaloarea serviciilor de care a beneficiat.

De asemenea, aceasta nu s-a prezentat la conciliere directă, deși a fost notificată în acest sens și nu a contestat debitul în fața instanței.

Parata a fost notificata in vederea stingerii litigiului pe cale amiabila prin adresa nr._ din data de 12.09.2013, avand ca obiect datoria in cuantum de 4.391,26 lei (fila 19).

În cazul în care obiectul litigiului îl constituie o obligație de a da, cum este obligația de a plăti o sumă de bani, creditorul are obligația sa dovedească existența acesteia, în sarcina debitorului operând o prezumție de vinovăție, iar dacă acesta nu dovedește îndeplinirea obligației, se prezumă ca nerespectarea acesteia provine din vina sa, urmând a fi astfel obligat la plata de despăgubiri către creditor.

În drept, potrivit art. 1.270 alin. 1 C.civ., contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, acestea fiind ținute să își îndeplinească obligațiile asumate iar, în baza art. 1.170 din același act normativ,părțile trebuie să acționeze cu bună - credință atât la încheierea contractului, cât și pe parcursul executării sale.

Potrivit art. 1.488 C.civ., debitorul unei sume de bani este liberat prin remiterea către creditor a sumei nominale datorate.

Deci, în cazul în care obiectul litigiului îl constituie o obligație de a da, cum este obligația de a plăti o sumă de bani, creditorul are obligația sa dovedească existența acesteia, în sarcina debitorului operând o prezumție de vinovăție iar, dacă acesta nu dovedește îndeplinirea obligației, se prezumă că nerespectarea acesteia provine din vina sa, urmând a fi astfel obligat la plata de despăgubiri către creditor.

Potrivit art. 662 C.proc.civ., creanța este certă când existența ei este neîndoielnică, este lichidă când obiectul ei este determinat sau când titlul conține elemente care permit stabilirea lui și este exigibilă atunci când obligația debitorului este ajunsă la scadență.

Instanța reține că, deși a beneficiat de serviciile furnizate de catre reclamanta, pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de a achita contravaloarea facturii, înregistrând în prezent un sold de 547,51 lei (f. 10).

Factura emisă de reclamantă se bucură de forța obligatorie prevăzută de lege, potrivit dispozițiilor art. 1.270 C.civ..

Pârâtul nu a făcut proba plății datoriei acumulate, deși îi revenea această obligație, astfel încât instanța apreciază că s-a făcut dovada, de către reclamantă, a existenței unui creanțe certe, lichide și exigibile împotriva pârâtei, în cuantum total de 547,51 lei, reprezentând servicii de apa si canalizare.

Existența acestei creanțe rezultă din factura emisă de către reclamantă. De asemenea, creanța este lichidă întrucât cuantumul acesteia este determinat în factură. Creanța este și exigibilă, întrucât pârâta avea obligația de a achita serviciile furnizate la data mentionata pe fiecare factura in parte.

În cauză, părțile au stabilit prin art. 16.1 din contract, un procent de penalizare egal cu nivelul dobanzii datorate pentru neplata in termen a obligatiilor bugetare.

Întrucât pârâta nu a achitat la scadență suma datorată, instanta va admite cererea reclamantei privind obligarea paratei la plata penalitatilor de intarziere in cuantum 47,39 lei (f. 12).

Deci cererea reclamantei de obligare a pârâtei la contravaloarea facturii și a penalităților de întârziere până la achitare este fondată.

Din analiza probelor aflate la dosarul cauzei, instanța constată că reclamanta are o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva pârâtei.

În concluzie, pentru considerentele expuse, instanța va admite cererea și va obliga pârâta la plata sumei de 594,90 lei, compusă din suma de 547,51 lei reprezentând contravaloare servicii prestate aferente perioadei 30.11.2012 – 30.09.2012 și din suma de 47,39 lei reprezentând penalități de întârziere, aferente perioadei 15.12.2012 – 15.10.2013.

În baza art. 1031 C.proc.civ., instanța va dispune obligarea pârâtei, ca parte căzută în pretenții, la plata, către reclamantă, a cheltuielilor de judecată în cuantum de 50 lei, reprezentând taxa judiciara de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea formulată de reclamanta ., cu sediul în G., ., nr. 2, jud. G. în contradictoriu cu pârâtul S. V. V., cu domiciliul în, ., ..

Admite cererea formulată de reclamanta S.C.A. C. S.A., în contradictoriu cu pârâtul S. V. V..

Obligă pârâtul către reclamanta, la plata sumei de 594,90 lei, reprezentând: 547,51 lei contravaloarea debit aferent perioadei 30.11.2012 – 30.09.2012 și 47,39 lei penalități de întârziere aferente.

Obligă pârâta către reclamanta, la plata sumei de 50 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Executorie de drept.

Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria G..

Pronunțată în ședință publică, azi, 29.04.2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Judecător I. D. C. F. M.

Red.IDC./Tehnoredactat F.M.

4 ex. – 29.05.2014

..05.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4387/2014. Judecătoria GALAŢI