Plângere contravenţională. Sentința nr. 19/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 19/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 19-12-2014 în dosarul nr. 9767/233/2014
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr._
Ședința publică din data de 19.12.2014
Președinte – E. P.
Grefier – G. O.
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea cauzei civile privind pe petentul A. P., CNP-_ cu domiciliul procesual ales în G., ., ., .. R. D. și pe intimata P. L. GALATI cu sediul în G., ., având ca obiect plângere contravenționala OP NR._.
Din actele și lucrările dosarului precum și din susținerile părților consemnate în încheierea din data de 19.11.2014 care face parte integrantă din prezenta, instanța, în urma deliberării avute a pronunțat următoarea sentință:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
P. plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 29.05.2014, petentul A. P., în contradictoriu cu intimata Poliția Locală G., a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 18.05.2014, solicitând anularea acestuia și exonerarea de la plata amenzii iar, în subsidiar, înlocuirea amenzii cu avertisment. A solicitat și cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a plângerii, petentul a arătat, în sinteză, că nu a săvârșit fapta reținută în sarcina sa, că scandalul a fost declanșat de o colegă de la o altă tarabă, el nefăcând altceva decât să se apere.
Petentul a invocat și nulitatea relativă a procesului-verbal contestat, motivat de faptul că, în cuprinsul acestuia, nu s-a indicat corect actul normativ care sancționează cea de-a doua faptă săvârșită, nefiind indicat punctul art. 2 din Legea nr. 61/1991.
În drept, a invocat dispozițiile OG nr. 2/2001 și ale Legii nr. 61/1991.
A atașat plângerii procesul-verbal contestat în copie (f. 9).
Intimata Poliția Locală G. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii, cu motivarea că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea legii.
În motivarea în fapt a întâmpinării, intimata a arătat că, la data de 18.05.2014, agentul constatator al Poliției Locale G. a sancționat petentul cu amendă în sumă de 200 lei, în conformitate cu prevederile art. 2 pct. 24 din Legea nr. 61/1991 și cu amendă în sumă de 200 lei, în conformitate cu prevederile art. 2 din același act normativ.
A menționat intimata că petentul, în timp ce se afla în Piața ”Țiglina I” de pe ., în calitate de vânzător, a provocat și a participat la scandal împreună cu o altă persoană, aducându-și reciproc injurii și amenințări cu acte de violență, producând indignarea persoanelor aflate în piață.
Plângerea contravențională este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 20 lei (f. 3), în temeiul art. 19 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Instanța este competentă să soluționeze cauza, potrivit art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, fapta fiind săvârșită pe raza de competență a Judecătoriei G..
Plângerea este introdusă în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG 2/2001.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile aflate la dosar și proba testimonială cu martorii A. R. și I. S., propuși de petent.
Analizând actele și lucrările cauzei, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._, din data de 18.05.2014, petentul A. P. a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de 200 lei, pentru fapta prevăzută de art. 2 pct. 24 din Legea nr. 61/1991 privind sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, republicată și cu amendă în sumă de 200 lei, pentru fapta prevăzută de art. 2 din Legea nr. 61/1991.
Conform celor reținute în actul contestat, în ziua de 18.05.2014, ora 09:50, petentul în timp ce se afla în Piața ”Țiglina I” de pe ., în calitate de vânzător, a provocat și a participat la scandal împreună cu numita B. L., aducându-și reciproc injurii și amenințări cu acte de violență, producând indignarea persoanelor aflate în piață.
În drept, potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Sub aspectul legalității, analizând modul de întocmire a procesului-verbal . nr._, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
De asemenea, procesul-verbal este semnat de petent și sunt consemnate și obiecțiunile formulate de acesta.
Nu pot fi reținute susținerile petentului potrivit cărora actul este lovit de nulitate relativă deoarece agentul nu a reținut în cuprinsul actului textul de lege integral care sancționează cea de-a doua faptă atâta timp cât agentul a indicat art. 2 din Legea nr. 61/1991 și descrierea faptei a făcut posibilă încadrarea ei în pct. 1 al art. 2 din Legea nr. 61/1991.
Potrivit art. 2 pct. 24 din Legea nr. 61/1991 privind regimul juridic al contravențiilor, constituie contravenție provocarea ori participarea efectivă la scandal, în locuri sau localuri publice.
Conform art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, constituie contravenție săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice.
Relativ la temeinicia procesului-verbal contestat, instanța reține faptul că, deși O.G. nr. 2/ 2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999 ).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008 ).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal este întocmit ca urmare a constatării faptei de către agentul constatator, fiind un act autentic care se bucură de prezumția de temeinicie dar, prin probele administrate în cauză, s-a răsturnat această prezumție.
Astfel, din declarația martorilor A. R. și I. S. (f. 26,27), a rezultat că nu petentul a fost cel care a declanșat scandalul, ci că petentul a fost cel agresat fizic și verbal de o colegă de la o altă tarabă, el nefăcând altceva decât să se apere, astfel încât susținerile petentului în sensul că nu se face vinovat de faptele reținute în sarcina sa sunt fondate..
În concluzie, pentru considerentele expuse, instanța va admite plângerea contravențională, va anula Procesul verbal . nr._ din data de 18.05.2014 și va exonera petentul de plata amenzii contravenționale în sumă de 400 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petentul A. P., CNP-_ cu domiciliul procesual ales în G., ., ., . cu intimata Poliția Locală G. cu sediul în G., ..
Anulează Procesul verbal . nr._ din data de 18.05.2014 și exonerează petentul de plata amenzii contravenționale în sumă de 400 lei.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria G..
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.12.2014.
Președinte Grefier
Red.E.P/ 18.12.2014/.Tehnored..GO / 5 ex /22.12.2014
.>
| ← Plângere contravenţională. Încheierea nr. 13/2014.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4387/2014. Judecătoria... → |
|---|
