Contestaţie la executare. Sentința nr. 6483/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6483/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 18-06-2014 în dosarul nr. 3158/233/2014
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr.6483
Ședința publică din data de 18.06.2014
Președinte – E. P.
Grefier – G. O.
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea cauzei civile privind pe contestator G. F. cu domiciliul ales la Cabinet Individual de Avocatură S. D. din G., ., .. A, . intimat DIRECȚIA S. VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR G. cu sediul în G., . bis, având ca obiect contestație la executare.
Din actele și lucrările dosarului precum și din susținerile părților consemnate în încheierea din data de 19.05.2014 care face parte integrantă din prezenta, instanța, în urma deliberării avute a pronunțat următoarea sentință:
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 19.02.2014, contestatoarea G. F., prin avocat S. D., în contradictoriu cu intimata Direcția S. Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor G., a formulat contestație la executarea prin poprire la care este supus de intimată și a solicitat anularea actelor de executare și restabilirea situației anterioare prin întoarcerea sumelor executate. A solicitat și cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, contestatoarea a arătat că, la data de 07.02.2014, i s-a comunicat de intimată adresa nr. 3036/03.02.2014, prin care i s-a solicitat restituirea sumei de 3.513 lei acordată în anul 2009 cu titlu de spor de stres.
A precizat contestatoarea că creanța ce se execută nu este certă, lichidă și exigibilă, întrucât nu este pornită în baza unui titlu executoriu.
În drept a invocat art. 662, art. 665, art. 666-667, art. 672-674, art. 685 și art. 711 C.pr.civ.
A solicitat judecata cauzei și în lipsa părților.
În susținerea cererii, a depus la dosar înscrisuri în copie certificată pentru conformitate cu originalul (f. 12-16).
Intimata Direcția S. Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor G. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondată și obligarea contestatorului la cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a întâmpinării, intimata a arătat că, prin Decizia nr. 49/17.11.2010, emisă de Curtea de Conturi a Județului G., s-a reținut că salariații Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor G. au beneficiat necuvenit în anul 2009 de plata sporului de stres în procent de 15% din salariul de bază și s-a stabilit în sarcina instituției obligația de a determina întinderea prejudiciului, inclusiv a foloaselor nerealizate, aferente plăților efectuate și de a recupera sumele acordate necuvenit.
A precizat intimata că, prin Încheierea nr. 3/02.02.2011, emisă de Curtea de Conturi a Județului G., a fost admisă în parte contestația formulată de Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor G. și, în punerea în executare a deciziei nr. 49/2010, astfel cum a fost modificată prin Încheierea nr. 3/2011, instituția a emis Decizii individuale de imputare.
A menționat intimata că salariații instituției, printre care și contestatoarea, au atacat în instanța de contencios administrativ deciziile de imputare iar, prin Sentința civilă nr. 947/26.03.2013, pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ *, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată, hotărârea rămânând irevocabilă prin Decizia civilă nr. 4514/03.10.2013 pronunțată în recurs de Curtea de Apel G..
A învederat intimata că, pentru recuperarea de la angajați a sumelor plătite necuvenit cu titlu de spor de stres pentru anul 2009, a emis grafice de eșalonare a sumelor de bani, reținerile prin poprire pe salariul operând începând cu luna ianuarie 2014 pentru veniturile realizate în luna decembrie 2013.
A arătat intimata că creanța ce se execută este certă, lichidă și exigibilă.
În drept, a invocat art. 201 alin. 1 și art.711 C.proc.civ.
A solicitat judecata cauzei și în lipsa părților.
În susținerea întâmpinării, a depus înscrisuri în copie certificată pentru conformitate cu originalul (f. 23-59).
La data de 28.04.2014, prin răspunsul la întâmpinare, contestatoarea a invocat excepția tardivității emiterii Deciziei de imputare nr. 187/25.02.2011, motivat de faptul că aceasta a fost emisă cu depășirea termenului de 30 zile prevăzut de art. 85 alin. 1 din Legea nr. 188/1999 și excepția perimării executării silite, motivat de faptul că, în perioada 25.02.2011 – 03.10.2013 intimata nu a îndeplinit nici un act de executare silită.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 251 lei pentru capătul de cerere privind contestarea actelor de executare (f. 11), în baza art. 10 alin. 2 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Instanța este competentă să soluționeze cauză, în baza art. 650 coroborat cu art. 713 C.proc.civ. și art. 172 alin. 4 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
Prin Încheierea din data de 19.05.2014, s-a anulat capătul de cerere privind întoarcerea executării, pentru considerentele reținute în încheiere și au fost calificate excepțiile tardivității emiterii deciziei de imputare și excepția perimării executării ca fiind apărări pe fondul cauzei.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile aflate la dosar.
Analizând materialul probator existent la dosar, instanța reține următoarele:
În fapt, prin Decizia nr. 49/17.11.2010, emisă de Curtea de Conturi a Județului G., s-a reținut că salariații Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor G. au beneficiat necuvenit în anul 2009 de plata sporului de stres în procent de 15% din salariul de bază și s-a stabilit în sarcina instituției obligația de a determina întinderea prejudiciului, inclusiv a foloaselor nerealizate, aferente plăților efectuate și de a recupera sumele acordate necuvenit (f. 23-28).
În executarea deciziei menționate, intimata Direcția S. Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor G. a emis Decizia nr. 187/25.02.2011, prin care a dispus recuperarea sumei de 2.922 lei de la G. F., cu titlu de spor de stres încasat necuvenit în anul 2009 (f. 29-30).
Împotriva acestei decizii de imputație, contestatoarea a formulat acțiune în contencios administrativ, acțiune respinsă prin Sentința civilă nr. 947/26.03.2013, pronunțată de Tribunalul G. – Secția C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ *, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 4514/03.10.2013, pronunțată de Curtea de Apel G. - Secția C. Administrativ și Fiscal (f. 31-50).
În baza Deciziei de imputare nr. 187/25.02.2011, intimata a emis adresa nr. 3036/03.02.2014 (f. 12), prin care a solicitat contestatoarei restituirea sumei imputate.
În drept, potrivit art. 172 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor codului de către organele de executare.
În baza art. 84 lit. b din Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici (versiunea în vigoare la data emiterii dispoziției nr. 40/25.02.2011), răspunderea civilă a funcționarului public se angajează pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit.
Conform art. 85 alin.1 din același act normativ, repararea pagubelor aduse autorității sau instituției publice în situațiile prevăzute la art. 84 lit. a și b se dispune prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată iar, în situația prevăzută la lit. c a aceluiași articol, pe baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile.
În cauză, Decizia de imputare nr. 187/25.02.2011 este un act administrativ fiscal, care a devenit titlul executoriu, astfel încât, în cauză, sunt aplicabile prevederile art. 172 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
În baza titlului executoriu menționat, intimata a emis o înștiințare de plată către contestatoare, pentru suma imputată prin titlu.
Prin contestația formulată, contestatoarea nu a criticat legalitatea actelor de executare, ci a criticat legalitatea titlului executoriu, respectiv nelegalitatea imputării sporului de stres, în procent de 15% din salariul de bază, acordat în anul 2009, legalitate care, așa cum s-a arătat, a fost analizată de instanța de contencios administrativ.
Cu privire la susținerile contestatoarei privind perimarea executării, instanța nu poate reține aceste apărări având în vedere că, în cauză, Decizia de imputare nr. 187/25.02.2011 a devenit titlul executoriu la data de 03.10.2013, data pronunțării Deciziei nr. 4514 de Curtea de Apel G. - Secția C. Administrativ și Fiscal.
În concluzie, față de aceste considerente, instanța urmează a respinge, ca nefondată, contestația la executare
Totodată, având în vedere că intimata a solicitat obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată dar nu a făcut dovada avansării unor cheltuieli de judecată, va respinge, ca nefondată și cererea intimatei de obligare a contestatorului la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondată, contestația la executare formulată de contestatoarea G. F. cu domiciliul ales la Cabinet Individual de Avocatură S. D. din G., ., .. A, . cu intimata Direcția S. Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor G. cu sediul în G., . bis, având ca obiect contestație la executare.
Respinge, ca nefondată, cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria G..
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.06.2014.
Președinte Grefier
E. P. G. O.
Red. EP/Tehnored...GO / 4 ex /.01.07.2014
.>
| ← Pretenţii. Sentința nr. 6020/2014. Judecătoria GALAŢI | Contestaţie la executare. Hotărâre din 19-05-2014,... → |
|---|
