Pretenţii. Sentința nr. 6020/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6020/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 10-06-2014 în dosarul nr. 21235/233/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr. 8637
SECȚIE CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6020
Ședința publică de la 10 Iunie 2014
PREȘEDINTE O. B.
Grefier E. B.
Pentru azi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei având ca obiect pretenții formulată de reclamantul D. O. în contradictoriu cu pârâtele . SA București și . SA – Sucursala G. și intervenientul forțat ȘTEFANOPOL A. A..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 03.06.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta și pentru când Judecătoria,având nevoie de timp pentru deliberare și pentru a studia actele și lucrările dosarului, a amânat pronunțarea la data de 10.06.2014 când a dat următoarea sentință civilă:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 31.10.2012, sub nr._ reclamantul D. O. a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta . SA obligarea pârâtei la plata sumei de_ lei cu titlu de contravaloare despăgubire achitată pentru pagubele suferite de auto cu nr de înmatriculare_, sumă ce urmează a fi actualizată cu rata inflației la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.
A arătat că solicită citarea în calitate de intervenient forțat a numitului Ștefanopol A. A., conducătorul auto vinovat de producerea avariei, în temeiul art. 54 alin. 2 din Legea nr. 36/1995.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că la data de 11.03.2012, Ștefanopol A. A., conducând auto cu nr._, asigurat RCA la societatea pârâtă, nu a păstrat distanța laterală față de reclamant care venea din sens opus pe drumul dintre Ciureștii Vechi înspre Ciureștii Noi, cu auto_ . Cu această manevră, intervenientul l-a forțat pe reclamant să iasă de pe carosabil, moment în care pierdut controlul volanului și a lovit un pom.
A invocat reclamantul că pentru repararea autovehiculului în urma accidentului a achitat suma de_ lei către .. A precizat că s-a adresat pârâtei cu cerere de despăgubire însă aceasta nu a dat un răspuns prompt, astfel că fost nevoit să achite singur contravaloarea reparației, pentru a putea utiliza autovehiculul.
A menționat că pentru acest accident a fost întocmit procesul verbal de contravenție . nr._/12.03.2012 întocmit de agent B. A., ulterior pârâta întocmind un dosar de daune ce cuprinde și fotografii.
În drept, a invocat prevederile art. 5, 49, 112, 274 C., respectiv art. 41 și 54 din Legea nr. 136/1995.
A solicitat judecarea cauzei și în lipsa sa de la dezbateri.
În susținerea cererii, au fost depuse, la dosar, în copie, înscrisuri: procesul verbal de contravenție, corespondența cu pârâta, înscrisurile întocmite de unitatea de service (filele 4-17).
Cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamant a fost admisă în parte în sensul reducerii taxei de timbru datorate la ½ și eșalonarea sa în 2 rate lunare, conform încheierii din 24.04.2013.
La primul termen de judecată, instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de intervenient forțat a lui Ștefanopol A. A..
Legal citată, pentru termenul din 09.05.2013, pârâta . a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.
A arătat că în urma evenimentului rutier din 11.03.2012, a deschis dosarul de daună nr. GL1012DA000659, pentru plata despăgubirii privind auto cu nr de înmatriculare_ . A menționat că din cercetările efectuate de inspectorii săi de daună, a concluzionat că evenimentul rutier nu a putut avea loc în condițiile descrise în fața organelor de poliție, întrucât avariile celor două autoturisme nu au corespondent iar declarațiile conducătorilor auto sunt contradictorii.
A invocat și faptul că procesul verbal de contravenție . nr._/12.03.2012 a fost încheiat a doua zi de organele de poliție, într-o zi de luni, numai pe baza declarațiilor celor doi conducători auto, în timp ce dauna s-a produs în alte condiții decât cele declarate. A subliniat și faptul că cei doi conducători auto sunt cumnați, aspect care întărește îndoielile pârâtei cu privire la realitatea celor consemnate.
A invocat incidența în cauză a prevederilor art. 43 din Ordinul CSA nr. 14/_ li art. 45 alin. 3 din același act normativ. În
A solicitat proba cu înscrisuri și administrarea probei cu expertiza tehnică auto pentru a se stabili care a fost dinamica reală a accidentului rutier și dacă există legătură de cauzalitate între avariile declarate de cei doi conducători auto.
În drept, a invocat art. 115 și urm. C., art. 54 din Legea nr. 136/1995, art. 43, 45, 37 din Ordinul CSA nr. 14/2011, art. 274 C..
În dovedirea apărărilor sale, pârâta a depus la dosar înscrisuri din dosarul de daună (filele 51-69).
La termenul din 16.07.2013, instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri și proba cu expertiza tehnică specialitatea auto, raportul de expertiză tehnică auto întocmit de expert D. D., cu expert consilier pentru pârâta d-l expert D. G., fiind depus la dosar pentru termenul din 29.10.2013 (filele 85-89).
Ambele părți au formulat obiecțiuni la dosar, ce au fost încuviințate de instanță, fiind depuse și fotografii cu autovehiculul avariat și cu copacul în care reclamantul a afirmat că a intrat după ce a ieșit de pe carosabil (filele 99-135). Instanța a solicitat expertului să facă și măsurători la fața locului.
Răspunsul la obiecțiuni a fost depus de d-l expert D. D. la terenul din 25.02.2014 (filele 142-145).
Cu privire la acest răspuns la obiecțiuni, reclamantul a invocat nelegala sa citare la măsurători, instanța respingând această apărare la termenul din 03.06.2014, cu motivarea acolo arătată.
Instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu audierea martorului B. A., în condițiile art. 138 alin. 1 pct. 2 C., declarația acestuia fiind consemnată la fila 168.
Cererea este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, în baza art. 2 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 146/1997 și a art. 3 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995.
Instanța este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza potrivit art.1 pct.1 raportat la art. 5 C.
Analizând actele și lucrările cauzei, instanța reține că cererea reclamantului nu întemeiată pentru următoarele considerente:
În fapt, la data de 11.03.2012 ora 14.00, în . loc un accident rutier din culpa conducătorului auto ȘTEFANOPOL A. A., accident în care a fost avariat și autovehiculul cu nr._, proprietatea reclamantului. A doua zi, în funcție de declarațiile celor doi conducători implicați, s-a întocmit procesul verbal de contravenție . nr._, în care s-a reținut că vinovat de producerea accidentului este Ștefanopol A. A. care, în timp ce conducea autovehiculul cu nr._, nu a păstrat distanța laterală față de auto_, obligându-l pe acesta să iasă de pe carosabil și să se lovească de un copac.
Întrucât autoturismul cu nr. de înmatriculare_ avea încheiată polița RCA la societatea de asigurări . SA(fila 8), conducătorul auto a înștiințat pârâta de producerea daunei la data de 16.03.2012 (filele 60-61), în urma acestei avizări, pârâta deschizând dosarul de daună nr. GL1012DA000659.
Autoturismul reclamantului a fost reparat, iar societatea de service a emis facturile fiscale pentru suma totală de_,87 lei(filele 14-17) transportul acestuia în vederea reparării realizându-se pentru suma de 92,13 lei (fila 13).
Pârâta a refuzat acest dosar la plată cu mențiunea că accidentului nu se putea produce în condițiile descrise de cei doi conducători auto, iar avariile constatate la auto_ nu corespund unei coliziuni cu copacul în discuție (filele 66-67), în condițiile art. 45 alin. 3 din Ordinul CSA nr. 14/2011, aspect care a fost adus și la cunoștința reclamantului (fila 68).
Din raportul de expertiză întocmit în dosar de expert D. D. și răspunsul acestuia la obiecțiuni, cu completarea la raport aferentă, a rezultat că, în concordanță cu susținerile pârâtei, accidentul s-a produs în alte condiții decât cele declarate de cei doi conducători auto.
Declarația martorului B. A., agentul de poliție care a întocmit procesul verbal de contravenție, confirmă cele menționate în acest înscris.
În drept, potrivit art. 1 din Normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule aprobate prin Ordinul CSA nr. 14/2011, în conformitate cu prevederile art. 49 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările si reasigurările in Romania, cu modificările și completările ulterioare, asigurătorii care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă a vehiculelor pe teritoriul României acordă despăgubiri pentru prejudiciile produse prin accidente de vehicule, de care asigurații răspund delictual față de terțe persoane.
De asemenea, conform art. 45 pct. 3 din Ordinul CSA nr. 14/2011, despăgubirile se stabilesc prin hotărâre judecătorească, în cazul în care nu se pot trage concluzii cu privire la persoana răspunzătoare de producerea prejudiciului, la cauzele și împrejurările producerii accidentului, precum și la cuantumul prejudiciilor produse.
Art. 26 și 27 din Ordinul CSA nr. 14/2011 precizează în mod expres care sunt situațiile în care asigurătorul acordă despăgubiri în baza asigurării RCA și care sunt situațiile în care acesta nu acordă despăgubiri. Ca atare, pentru a putea știi care din multiplele situații invocate în cele două articole sunt incidente în cauză, instanța trebuie să cunoască dinamica producerii accidentului, culpa fiecărei părți la producerea acestuia și componența sumei solicitate cu titlu de despăgubire.
În cauză, reclamantul și celălalt conducător auto au dat declarații cu privire la modul în care s-a petrecut accidentul din 11.03.2012, pe baza acestor declarații, întocmindu-se procesul verbal de contravenție . nr._ din 12.03.2012 de către agentul de poliție B. A.. B. A., audiat ca și martor în cauză, a declarat că a fost la fața locului și a observat urme de frânare și un copac care prezenta urme de accident, respectiv zgârieturi și urme de vopsea, însă mașinile fuseseră mutate deja, iar autoturismul reclamantului era deja în garaj.
A mai precizat că în ziua întocmirii procesului verbal era noroi pe jos și urme de gheață, fiind luna martie și că în opinia lui, nu era nicio îndoială că autovehiculul de culoare roșie s-a lovit de acel copac, pe lângă care el a identificat bucăți mici din piesele avariate.
Din raportul inițial întocmit de expert D. D., la care a participat în calitate de expert asistent și d-l D. G., a rezultat că nu consideră reale susținerile celor doi conducători auto cu privire la accident și nici nu este justificată prezentarea acestora la poliție abia a doua zi, în condițiile unor avarii severe ale autoturismului. Totuși expertul a precizat că nu se poate pronunța cu certitudine fără a i se prezenta fotografii cu copacul în care se susține că a intrat reclamantul.
Față de concluziile raportului de expertiză și față de obiecțiunile părților formulate în legătură cu acest raport, instanța a dispus completarea sa și efectuarea de măsurători la fața locului, urmând a fi avute în vedere și fotografiile întocmite de pârâtă.
Prin răspunsul la obiecțiuni depus la dosar, ca urmare a vizionării fotografiilor și a deplasării la fața locului, d-l expert D. D. și-a menținut concluziile din raportul inițial, de această dată cu argumente suplimentare, raportat la dimensiunea copacului și avariile concrete ale autoturismului.
Expertul a menționat așadar că acel copac identificat atât în fotografii cât și la fața locului, ar fi fost rupt sau ar fi prezentat urme de impact mult mai serioase pe scoarță dacă accidentul ar fi avut loc în condițiile descrise de cei doi conducători auto. Mai mult, a precizat expertul că amprenta obstacolului imprimată pe autovehiculul avariat nu corespunde cu copacul, avaria fiind produsă de un obiect cu colțuri drepte și nu de un corp cu secțiune circulară.
Concluzia expertului, de astă dată amplu argumentată, a fost că avarierea autoturismului nu s-a putut produce în condițiile declarate de cei doi conducători auto.
Reclamantul a solicitat instanței înlăturarea concluziilor raportului de expertiză întrucât la dosar a fost depus un proces verbal de contravenție care face dovada modului în care s-a produs accidentul și a culpei părților.
Instanța va reține însă că părțile s-au adresat organelor de poliție abia a doua zi și după mutarea autovehiculelor de la locul accidentului, astfel că procesul verbal de contravenție nu a fost încheiat ca urmare a constatării contravenției și stării de fapt prin propriile simțuri de către agentul constatator ci potrivit declarațiilor celor doi. Audierea agentului constatator nu aduce lămuriri suplimentare pentru că el nu a fost prezent la fața locului la momentul accidentului sau imediat după, existând posibilitatea ca locul accidentului să fi suferit modificări de pe o zi pe alta, modificări survenite voluntar sau involuntar.
Se observă și că mențiunile din procesul verbal instituie doar o prezumție ce poate fi răsturnată prin alte mijloace de probă de către pârâtă, care nu a fost parte în raportul juridic contravențional și nu a avut posibilitatea de a contesta în instanță conținutul acestuia.
În concluzie, instanța va reține că accidentul nu s-a produs în condițiile indicate de cei doi șoferi implicați, fără a se cunoaște însă dinamica reală de producere a accidentului, respectiv fără a se cunoaște cui aparține culpa în producerea avariilor și fără a se putea stabili dacă în speță asigurătorul poate fi obligat la plata de despăgubiri sau este exonerat în temeiul art. 27 din Ordinul CSA nr. 14/2011.
Fără a fi fost stabilită în mod cert culpa intervenientului forțat Ștefanopol A., nu se poate constata incidența în cauză a prevederilor art. 1 din Ordinul CSA nr. 14/2011, respectiv art. 49 din Legea nr. 136/1995r, iar societatea pârâtă nu poate fi obligată la plata vreunei despăgubiri către reclamant.
Pentru aceste motive, instanța va respinge acțiunea formulată de reclamantul D. O. în contradictoriu cu pârâtele . SA și . SA și intervenientul forțat ȘTEFANOPOL A. A. ca neîntemeiată.
Instanța observă că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată în condițiile art. 274 C., iar ajutorul public de care reclamantul a beneficiat în ceea ce privește taxa de timbru va rămâne în sarcina statului, în condițiile art. 19 alin. 1 din OUG nr. 51/2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul D. O., cu domiciliul ales la CIA C. D., în G., .. 9, jud. G. în contradictoriu cu pârâtele . SA, CUI_, J_, cu sediul în București, .. 3, . și . SA - Suc. G., cu sediul în G., .. 61, jud. G. și intervenientul forțat ȘTEFANOPOL A. A., cu domiciliul în G., .. 7, ., jud. G..
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.06.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
O. BRUMĂElena B.
RED.OB/TEH.EB/6EX/16.07.2014 .>Acest
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei:
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 07/2014. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 6483/2014. Judecătoria... → |
|---|
