Contestaţie la executare. Sentința nr. 9122/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9122/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 23-09-2014 în dosarul nr. 8987/233/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr. 8637
SECȚIE CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 9122
Ședința publică de la 23 Septembrie 2014
PREȘEDINTE O. B.
Grefier E. B.
Pentru azi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei având ca obiect contestație la executare formulată de contestatorul V. D. în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE G..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 16.09.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta și pentru când Judecătoria,având nevoie de timp pentru deliberare și pentru a studia actele și lucrările dosarului, a amânat pronunțarea la data de 23.09.2014 când a dat următoarea sentință civilă:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 23.05.2012, sub nr._, contestatorul V. D. a formulat contestație la executare în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE G., împotriva somației de plată nr._/14.05.2012 prin care i se aduce la cunoștință că figurează în evidența fiscală a acestei instituții cu un debit de_ lei potrivit deciziei nr. 6 din 02.05.2012.
În motivarea contestației, contestatorul a arătat că nu a luat cunoștință de titlul de creanță prin care i s-a stabilit suma de_ lei și că nu cunoaște de unde provin aceste sume și ce reprezintă
În drept, a invocat prevederile art. 172-173 CPF.
A solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
A anexat la dosarul cauzei în copie somația de plată nr._/14.05.2012.
a arătat că intimata a pornit executarea silită împotriva sa pentru suma de 12.457 lei, reprezentând „impozit pe clădire” și „activitate bar”. A precizat contestatoarea că nu datorează această sumă de bani, întrucât din 2004, de când prestează activitate la punctul de lucru din ., a achitat întotdeauna la timp impozitele aferente activității sale precum și impozitul pe clădiri.
A mai menționat contestatoarea că nu i-a fost comunicat nici un înscris din care să fie stabilite suplimentar aceste debite și din cunoștințele sale, acest înscris nici nu există.
D. fiind că din conținutul somației și a titlului executoriu nu rezultă nici un act administrativ care să stea la baza emiterii celor două înscrisuri, contestatoarea a invocat lipsa acestui act administrativ, respectiv a unui titlu de creanță care să poată justifica executarea silită.
În drept, contestatoarea a invocat prevederile 399 alin. 3 C. și 172,173 din Cod Proc Fiscală.
În susținerea cererii, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, depunând la dosar somația și titlul executoriu atacate (filele 5-6).
Legal citată, intimata nu a formulat întâmpinare dar a depus la dosar decizia de angajare a răspunderii solidare nr. 6/10.01.2012, somația și dovada comunicării acesteia (filele 7-11).
La termenul din 10.07.2012, contestatorul a făcut dovada achitării taxei de timbru de 194 lei și timbru judiciar de 5 lei.
Pentru termenul de judecată din 21.08.2012, contestatorul a depus la dosar precizări privind obiectul contestației la executare și motivele acesteia.
Astfel, a precizat că solicită admiterea contestației, anularea tuturor formelor de executare și restituirea sumelor deja indisponibilizate în mod nelegal. A invocat că la data de 04.07.2012 i-a fost comunicată adresa nr._/21.06.2012 prin care i s-a comunicat că s-a dispus măsura indisponibilizării sumelor ce i se cuvin. A apreciat că întreaga executare este abuzivă și nelegală întrucât titlul executoriu – decizia nr. 6/10.01.2012 nu i-a fost niciodată legal comunicată, neavând posibilitatea de a lua la cunoștință motivele pentru care s-a început această executare.
A arătat că a luat cunoștință de decizia nr. 6/10.01.2012 numai de la dosarul instanței și a înțeles să formuleze apărări cu privire la temeinicia acestei decizii de angajare a răspunderii solidare a sa pentru obligațiile debitoarei ., până la concurența sumei de_ lei.
A invocat nulitatea deciziei nr. 6/10.01.2012 întrucât în dosar nr._ * al Tribunalului G. s-a admis cererea formulată de această societate și s-a declanșat procedura simplificată de faliment, devenind incidente dispozițiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 referitoare la suspendarea tuturor acțiunilor pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale. A invocat faptul că intimata a formulat cerere de înscriere la masa credală, astfel că emiterea deciziei nr. 6/10.01.2012 s-a făcut cu încălcarea prevederilor Legii nr. 85/2006.
A menționat că prin sentința civilă nr. 433/15.03.2012 pronunțată în dosar nr._ *, Tribunalul G. a aprobat raportul final al lichidatorului și a dispus închiderea procedurii și radierea c Strager LTD SRL din Registrul Comerțului, fără a se fi constatat vreo culpă a administratorului în starea de insolvență a societății și fără ca lichidatorul să fi solicitat atragerea răspunderii personale acestuia. Mai mult, lichidatorul a evidențiat clar motivele intrării in insolvență și demersurile repetate ale administratorului pentru evitarea acestei stări.
În concluzie, contestatorul a invocat nulitatea titlului de creanță decizia nr. 6/10.01.2012 emisă de AFP G..
În drept, a invocat art. 399 - 402 C..
În susținerea cererii a depus la dosar înscrisuri: sentința de închidere procedură insolvență ., raportul final al lichidatorului, raportul preliminar, sentința de deschidere a procedurii (filele 25-30).
Pentru termenul din 04.09.2012, intimata a depus la dosar un set de înscrisuri privind dosarul execuțional (filele 35-42), iar contestatorul a depus la dosar dovada înființării popririi asupra conturilor sale și reținerii lunare a unor sume de bani (filele 43-46).
La termenul din 04.09.2012, instanța, raportat la precizările depuse de contestator, a pus în discuția părților calificarea cererilor acestuia, constatând că s-a formulat atât o contestație la executare propriu-zisă cât și o acțiune în contencios administrativ prin care s-a atacat decizia nr. 6/10.01.2012.
Ca urmare, instanța a dispus disjungerea capătului de cerere privind atacarea deciziei nr. 6/2012, formându-se dosarul nr._/233/2012, care a fost declinat în favoarea Tribunalului G., în vederea soluționării de către instanța competentă.
În dosarul nr._ s-a luat măsura suspendării cauzei în temeiul art. 244 alin. 1 pct. 1 până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._/233/2012.
Cauza a fost repusă pe rol la termenul din 16.09.2014, la cererea contestatorului care a făcut dovada că dosarul nr._/233/2012 a fost soluționat prin sentința civilă nr. 155/30.01.2014 pronunțată de Tribunalul G., irevocabilă prin respingerea recursului, soluția fiind aceea de admitere a acțiunii lui V. D. și de desființare a deciziei nr. 6/10.01.2012 (filele 52-54).
La termenul din 16.09.2014, după repunerea cauze pe rol, la solicitarea instanței, contestatorul a precizat să solicită admiterea contestației la executare, anularea actelor de executare și întoarcerea executării pentru suma de 786,39 lei ce i-a fost indisponibilizată în anul 2012.
Intimata prin reprezentant a invocat excepția lipsei de interes a contestatorului în formularea acestei contestații la executare raportat la desființarea deciziei nr. 6/2012.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri pentru ambele părți și a lăsat cauza în pronunțare asupra excepției lipsei de interes invocate de intimată și asupra fondului cauzei.
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, conform art. 2 alin. 2 din Legea nr. 146/1997.
Instanța este competentă să soluționeze cauza potrivit art. 400 alin.1 raportat la art. 373 alin. 2 C.pr.civ
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin decizia nr. 6/10.01.2012 de angajare a răspunderii solidare, AFP G. a stabilit în sarcina contestatorului V. D. obligația de a achita către bugetul de stat suma de_ lei, reprezentând datoriile ., societate în insolvență.
La data de 17.05.2014, contestatorului i-a fost comunicată somația nr._/14.05.2012 prin care i s-a adus la cunoștință că apare în evidențele intimatei cu suma de_ lei (filele 7-8) iar la data de 11.07.2012 a fost pusă în executare măsura popririi înființată de intimată asupra veniturilor contestatorului(fila 49), în anul 2012 intimata indisponibilizând suma totală de 786,39 lei.
Prin sentința civilă nr. 155/30.01.2014 pronunțată de Tribunalul G. în dosar nr._/233/2012, s-a admis acțiunea formulată de V. D. și s-a desființat titlul de creanță decizia nr. 6/10.01.2012 emisă de intimată. Soluția a rămas irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia civilă nr. 6648/25.06.2012 a Curții de Apel G..
Deliberând cu prioritate în temeiul art. 137 C. asupra excepției lipsei de interes a contestatorului în formularea prezentei contestații la executare, instanța o va respinge pentru următoarele considerente:
Interesul procesual este definit ca fiind folosul practic, imediat pe care îl are o parte pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii judiciare, scopul instituirii acestei condiții fiind înlăturarea acelor cereri care nu aduc părții nici un avantaj legal, pur vexatorii, de natură a încărca în mod abuziv rolul instanțelor.
Interesul procesual trebuie să întrunească mai multe condiții, prin care să fie legitim, adică să urmărească realizarea unui drept subiectiv recunoscut de lege, să fie în concordanță cu prevederile legale în vigoare și mai ales cu scopul său economic și social și să fie actual, respectiv să ducă la evitarea unui prejudiciu în persoana titularului dreptului.
Intimata a invocat că odată cu desființarea deciziei nr. 6/2012, contestatorul nu mai are interes să susțină prezenta contestație la executare.
Cu privire la acest aspect, instanța reține că, deși titlul de creanță - decizia de antrenare a răspunderii solidare nr. 6/2012 a fost desființat, intimata nu a făcut dovada că a anulat toate măsurile de executare inițiate în baza acestui titlu. Mai mult, contestatorul a făcut dovada că actele de executare atacate au avut și consecințe juridice, intimata indisponibilizând și suma de 786,39 lei ce nu a fost restituită până în prezent.
În aceste condiții, instanța constată că V. D. are un interes legitim și actual în promovarea prezentei acțiuni, motiv pentru care va respinge excepția invocată și va proceda la cercetarea fondului contestației la executare.
Pe fondul cererii, în drept, potrivit art. 172 alin. 1 din OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii.
Analizând somația nr._/14.05.2012, prin prisma sentinței civile nr. 155/30.01.2014 pronunțată de Tribunalul G. în dosar nr._/233/2012, instanța constată că aceasta nu întrunește condițiile necesare emiterii sale în mod legal.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 141 din Codul de Procedură Fiscală, „executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu”, iar conform alin. 2, „titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege”.
Potrivit art. 110 din OG 92/2003, colectarea creanțelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanță sau al unui titlu executoriu, după caz, titlul de creanță fiind actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, iar potrivit legii, respectiv decizia de impunere, prevederile art. 43-45 din același text normativ stabilind conținutul titlului de creanță și modalitatea de comunicare a acestuia debitorului obligației de plată.
Instanța constată că titlul de creanță în baza căruia s-a pornit executarea silită împotriva contestatorului a fost desființat prin sentința civilă nr. 155/30.01.2014 pronunțată de Tribunalul G. în dosar nr._/233/2012, astfel că somația de plată nr._/14.05.2012 a fost emisă fără respectarea prevederilor legale în vigoare întrucât cu privire la suma înscrisă în ea nu există un titlu de creanță valabil.
Așadar se impune anularea somației de plată nr._/14.05.2012, precum și, implicit, a tuturor actelor de executare subsecvente, inclusiv a măsurii popririi instituite asupra veniturilor contestatorului.
Cu privire la cererea de întoarcere a executării cu privire la suma de 786,39 lei, poprită în perioada iulie 2012 – august 2012 instanța reține că, potrivit art. 4041 alin. 1 C., în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia.
Instanțaobservă însă că intimata a procedat numai la poprirea sumei de 766,39 lei, având în vedere că din extrasul de cont rezultă că 20 lei au reprezentat comision bancar aferent celor 4 popriri, deci această sumă nu a fost încasată în mod efectiv de către intimată.
Constatând că reținerea de către intimată a sumei de 766,39 lei a avut loc în baza unor acte de executare anulate ca nelegal întocmite, instanța va admite în parte cererea contestatorului de întoarcere a executării silite, dispunând restituirea către acesta a sumei de 766,39 lei încasate de creditoarea intimată., respingând solicitarea de restituire a sumei de 20 lei.
Cu privire la cererea contestatorului de a-i fi achitate cheltuieli de judecată, instanța constată că acesta a făcut dovada avansării sumei de 194 lei constatând în taxă timbru, 5 lei timbru judiciar și 500 lei onorariu avocațial.
Pe ale de consecință, în temeiul art. 274 C., instanța va obliga intimata la plata către contestator a sumei de 699 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei de interes a contestatorului în promovarea prezentei contestații la executare.
Admite contestația la executare formulată de contestatorul V. D. cu domiciliul în G., ., nr. 40, ., jud. G., în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE G., cu sediul în G., ., jud. G., pentru autoritate de lucru judecat.
Anulează somația de plată nr._/14.05.2012 și actele de executare subsecvente, emise de intimată în executarea deciziei de antrenare a răspunderii solidare nr. 6/10.01.2012.
Admite în parte cererea de întoarcere a executării formulate de contestatorul V. D. în contradictoriu cu ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE G..
Dispune întoarcerea executării silite prin obligarea intimatei AFP G. la restituirea către contestatorul V. D. a sumei de 766,39 lei, poprită în perioada iulie 2012 – august 2012.
Obligă intimata la plata către contestatoare a sumei de 699 lei, reprezentând cheltuieli de judecată constatând în taxă timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23.09.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
O. BRUMĂElena B.
RED.OB/TEH.EB/4EX/26.09.2014 .>Acest
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei:
| ← Pretenţii. Încheierea nr. 23/2014. Judecătoria GALAŢI | Pretenţii. Sentința nr. 6406/2014. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
