Plângere contravenţională. Sentința nr. 18/2014. Judecătoria GALAŢI

Sentința nr. 18/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 18-11-2014 în dosarul nr. 17192/233/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA G.

Operator de date cu caracter personal nr. 8637

SECȚIE CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ Nr._

Ședința publică de la 18 Noiembrie 2014

PREȘEDINTE O. B.

Grefier E. B.

Pentru azi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei având ca obiect plângere contravențională formulată de petentul M. V. în contradictoriu cu intimata POLIȚIA MUNICIPIULUI G..

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 11.11.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta și pentru când Judecătoria,având nevoie de timp pentru deliberare și pentru a studia actele și lucrările dosarului, a amânat pronunțarea la data de 18.11.2014 când a dat următoarea sentință civilă:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată la data de 02.09.2014, pe rolul Judecătoriei G. sub nr_, petentul M. V., în contradictoriu cu intimata POLIȚIA MUN. G. a contestat procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din 11.08.2014.

În motivarea plângerii, petentul a solicitat anularea procesului verbal și exonerarea sa de la plata amenzii de 500 lei întrucât fiind un pic băut nu și-a dat seama ce a vorbit și îi pare rău.

Plângerea nu a fost motivată în drept.

În susținerea plângerii, petentul a depus la dosar înscrisuri: procesul verbal de contravenție în original și o declarație sub semnătură privată a concubinei sale, persoana care a chemat organele de poliție (filele 3,5).

În procedura regularizării prevăzută de art. 200 NCPC, petentul a depus la dosar taxa de timbru de 20 lei, a indicat faptul că la incident nu au existat alți martori și a solicitat clemența instanței, arătând că îi pare rău de cele întâmplate și că își cere scuze.

Fiindu-i legal comunicată plângerea formulată de petent în procedura prealabilă prevăzută de art. 201 NCPC, intimata nu a formulat întâmpinare dar a depus la dosar raportul agentului constatator (fila 23).

La primul termen de judecată cu părțile legal citate, petentul a precizat plângerea în sensul că solicită înlocuirea amenzii cu avertisment, întrucât îi pare rău de cele întâmplate cu concubina sa.

Instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisuri și proba cu audierea martorei H. C., a cărei declarație a fost consemnată la fila 29.

Instanța este competentă să soluționeze cauza potrivit art. 32, alin.2 din OG nr.2/2001 și art. 94 art. 3 din NCPC.

Analizând probele administrate în cauză, instanța reține că plângerea este întemeiată pentru următoarele considerente:

În fapt, prin procesul verbal PF nr._ din 11.08.2014, petentul M. V. a fost sancționat contravențional în baza prevederilor art. 2 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 actualizată, pentru că la data de 10.08.2014 orele 14.20, în timp ce se afla pe ., în stare de ebrietate, i-a adresat cuvinte injurioase și expresii jignitoare numitei H. C..

Petentului i-a fost aplicată o amendă de 500 lei.

În drept, potrivit textelor de lege menționate (din Legea nr. 61/1991 actualizată), „săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice, constituie contravenție și este susceptibilă de sancționare cu amendă.

Potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.

Analizând modul de întocmire a procesului-verbal . nr._ încheiat la data de 11.08.2014, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptelor săvârșite, data comiterii acestora și sancțiunile aplicate, precum și semnătura agentului constatator, menționând și împrejurarea că petentul refuză să semneze procesul verbal. Acest aspect a fost confirmat de un martor asistent. Au fost consemnate și obiecțiunile petentului la încheierea procesului verbal.

Sub aspectul temeiniciei, procesul verbal este întemeiat, în cauză nefiind dovedită o altă situație de fapt decât cea reținută de agentul constatator.

Deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Din analiza jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în materie (în special hotărârea din data de 4 octombrie 2007, pronunțată în cauza A. c. României), reiese că procesul-verbal se bucură de această prezumție cât timp faptele au fost constatate prin propriile simțuri de agentul constatator (ex propriis sensibus).

De asemenea, din interpretarea sistematică a prevederilor art. 16 și art. 34 din OG nr. 2/2001, reiese că procesul – verbal de contravenție nu numai că nu este lipsit de forță probantă, ci dimpotrivă, face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă ce trebuie făcută de către petent și nicidecum de agentul constatator.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional ( cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008 ).

Rezultă așadar că persoana sancționată are dreptul și obligația corelativă de a administra toate probele pe care le apreciază necesare, pentru a răsturna prezumțiile simple instituite în ceea ce privește conținutul procesului verbal de contravenție, în condițiile art. 249 NCPC.

Instanța va reține așadar că petentul a recunoscut săvârșirea faptei pentru care a fost sancționat dar a solicitat clemență din partea instanței, solicitarea de audiere a martorei H. C. a fost pentru a se dovedi faptul că părțile s-au împăcat.

În aceste condiții, instanța va reține că fapta petentului a fost dovedită, iar prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal de contravenție nu a fost răsturnată de probele administrate în dosar.

Referitor la sancțiunea aplicată petentului prin procesul-verbal, instanța reține că art. 5 alin. 5 al O.G. nr. 2/ 2001, cu modificările și completările ulterioare, stipulează că sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. De asemenea, potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/ 2001, cu modificările și completările ulterioare, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

De asemenea, instanța de judecată, în temeiul art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/ 2001, administrează probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.

Raportat în exclusivitate la poziția concubinei petentului, H. C., persoana vătămată de activitatea ilicită a petentului, care a solicitat instanței clemență pentru petent arătând că s-au împăcat și că achitarea amenzii reprezintă o sarcină mult prea oneroasă pentru familia lor, instanța consideră că sancțiunea contravențională a amenzii in cuantum de 500 lei este excesivă în cauză.

Instanța apreciază ca petentul are o culpă redusă în săvârșirea faptei, astfel încât aplicarea unui avertisment este suficientă pentru a atrage atenția acesteia asupra consecințelor faptei sale, iar pe viitor acesta va adopta o conduită corespunzătoare chiar și fără aplicarea unei amenzi.

În concluzie, instanța va admite plângerea contravențională formulată de M. V. împotriva procesului – verbal . nr._ emis la 11.08.2014 și va înlocui sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 500 lei, aplicate prin procesul – verbal menționat, cu sancțiunea avertismentului, atrăgând atenția petentei asupra pericolului social al faptei săvârșite cu recomandarea de a respecta pe viitor dispozițiile legale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite plângerea contravențională formulată de către petentul M. V., CNP_, cu domiciliul în G., . jud. G. în contradictoriu cu intimata POLIȚIA MUN. G., cu sediul în G., ., jud. G..

Anulează în parte procesul verbal de contravenție atacat, cu . nr._ întocmit la data de 11.08.2014 în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii de 500 lei aplicată petentului cu sancțiunea avertismentului.

Atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite cu recomandarea de a respecta pe viitor dispozițiile legale.

Numai cu apel în 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria G..

Pronunțată în ședință publică azi, 18.11.2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

O. B. E. B.

RED.OB/TEH.EB/5EX/27.11.2014 .>Acest

Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei:

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 18/2014. Judecătoria GALAŢI