Acţiune în constatare. Sentința nr. 5142/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5142/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 20-05-2014 în dosarul nr. 2009/233/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr. 8637
SECȚIE CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5142
Ședința publică de la 20 Mai 2014
PREȘEDINTE O. B.
Grefier E. B.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe reclamanta U. "D. DE JOS" G. și pe pârâta . DE EDITURĂ ȘI CONSULTANȚĂ ÎN AFACERI SRL, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta prin consilier juridic O. D. A., lipsă fiind pârâta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Instanța pune în discuția părților excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei G., invocată de pârâtă.
Reprezentantul reclamantei solicită respingerea excepției, apreciind că competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei G., în temeiul art. 113 alin. 1 pct. 3 NCPC.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei G., invocată de pârâtă.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 05.02.2014 sub nr._, reclamanta U. D. DE JOS G. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta . DE EDITURĂ ȘI CONSULTANȚĂ ÎN AFACERI SRL să se constate existența unui drept de creanță de 303,55 lei reprezentând dobânzi și penalități de întârziere, pe care pârâta să fie obligată să le achite, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că în urma controlului efectuat de Curtea de Conturi – Camera de Conturi G. în perioada 19.02.2013 – 29.03.2013 a fost întocmit raportul de control nr. 7351/29.03.2013 prin care s-a stabilit că în perioada 2007 - 2012 a efectuat plăți constând în avansuri pentru publicații fără contract ferm și peste plafonul prevăzut de legislația în vigoare, cu încălcarea dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 500/2002, cauzându-se un prejudiciu cumulat de 364.158,02 lei. O parte din acest prejudiciu a fost cauzat de raporturile contractuale dintre reclamantă și pârâtă, astfel că la data de 09.08.2013, aceasta a pus pârâta în întârziere cu privire la debitul rezultat din raportul de control, respectiv suma de 205,68 lei cu titlu de dobândă și 97,87 lei cu titlu de penalități de întârziere.
A invocat că Judecătoria G. este competentă să soluționeze cauza în baza prevederilor art. 113 alin. 1 pct. 3 NCPC, respectiv locul predării materiale a bunurilor de care cumpărătorul a beneficiat.
În drept, reclamanta a invocat prevederile Legii nr. 500/2002, raportul de control nr. 7351/29.03.2013 al Curții de Conturi a României.
În susținerea cererii sale, reclamanta a depus la dosar înscrisuri (filele 10-75).
Cererea reclamantei este scutită de la plata taxei de timbru, potrivit art. 30 alin. 1 din OUG nr. 80/2013.
Legal informată cu privire la cererea reclamantei, în procedura prealabilă prevăzută de art. 201 alin. 1 NCPC, pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei G. în soluționarea prezentei cereri. A invocat că între părți nu a existat un contract în care să se stipuleze expres locul executării acestuia, astfel că regulile aplicabile sunt cele de la art. 107 alin. 1 NCPC și nu art. 113 alin. 1 pct. 3 NCPC, în concordanță cu cele statuate în decizia civilă nr. 120/22.01.2002 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Civilă.
A mai invocat pârâta și excepția prescripției dreptului la acțiune, raportat la împrejurarea că raporturile comerciale dintre părți s-au derulat în 2009, debitul rezultat fiind de 1430,03 lei, debit care a atras calcularea de dobânzi și penalități.
Pe fondul cauzei, pârâta a invocat lipsa caracterului cert, lichid și exigibil al creanței, întrucât reclamantei i-au fost livrate toate bunurile consemnate în comenzile remise pârâtei, iar în evidențele contabile ale pârâtei, reclamanta nu apare cu nici cu debite, nici cu credite de încasat. A invocat și faptul că raportul Curții de Conturi este un document ce privește exclusiv activitatea reclamantei și nu îi este opozabil, pârâta îndeplinindu-și toate obligațiile asumate.
În drept, a invocat prevederile art. 205 – și urm. NCPC.
A solicitat judecarea cauzei și în lipsa sa de la dezbateri.
La primul termen de judecată cu părțile legal citate, instanța a pus în discuția părților excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei G., invocate de pârâtă și a lăsat cauza în pronunțare asupra acestei excepții.
Instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisurile de la dosar.
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 238 NCPC raportat la art. 650 alin. 1 NCPC, excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei G. invocată în cauză, care face de prisos cercetarea în fond a cererii, instanța urmează să o admită pentru următoarele considerente:
În fapt, reclamanta U. D. DE JOS G. a avut în cursul anului 2009 relații comerciale în formă simplificată cu pârâta, prin raportul de control nr. 7351/29.03.2013 emis de Curtea de Conturi G. constatându-se că în baza acestui raport juridic nefinalizat pârâta datorează reclamantei suma de 205,68 lei cu titlu de dobânzi și 97,87 lei cu titlu de penalități.
În drept, potrivit art. 107 alin. 1 NCPC, regula de drept comun în materia competenței teritoriale, cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
De asemenea, potrivit art. 113 alin. 1 lit. c NCPC, în afară de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai este competentă instanța locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligației, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui contract;
În prezenta speță, părțile nu au relaționat în baza unui contract în formă scrisă, cu clauze strict determinate, raportul juridic derulându-se în formă simplificată, de comandă și furnizare bunuri. În aceste condiții, instanța nu poate reține aplicabilitatea în speță a prevederilor art. 113 alin. 1 lit. c NCPC, părțile nestabilind în mod expres un loc pentru executarea contractului dintre ele.
Așadar, singura modalitate de determinare a competenței teritoriale în soluționarea prezentei cauze o reprezintă prevederile art. 107 alin. 1 NCPC, instanța competentă urmând a fi cea de la sediul pârâtei.
Pârâta are sediul în București, .. 4, ., C7, ., iar potrivit dispozițiilor H.G. nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, cu modificările ulterioare, sectorul 5 din Mun București se află în raza de competență teritorială a Judecătoriei Sector 5 București.
Pe cale de consecință, în baza art. 248 NCPC raportat la art. 130 alin. 2 și 132 alin. 1 și 3 NCPC, instanța va admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei G. și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 5 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei G. invocată de pârâtă.
Declină în favoarea JUDECĂTORIEI SECTOR 5 BUCUREȘTI competența de soluționare a cauzei având ca obiect pretenții formulată de U. D. DE JOS, CUI_, cu sediul în G., ., jud. G., în contradictoriu cu intimata . DE EDITURĂ ȘI CONSULTANȚĂ ÎN AFACERI SRL, J_, RO_, cu sediul în București, .. 4, ., C7, ..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.05.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
O. BRUMĂElena B.
RED.OB/TEH.EB/5EX/16.06.2014 .>
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2507/2014.... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 9959/2014. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
