Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 12-12-2014 în dosarul nr. 18170/233/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2014
Ședința Publică din data de 12.12.2014
Președinte – C. M.
Grefier – P. D.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile formulate de petenta . cu sediul în . în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER cu sediul în Focșani, ., județ V., având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 28.11.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 05.12.2014 și apoi la data de 12.12.2014 când a pronunțat următoarea hotărâre:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea depusă la data de 10.10.2013 petenta . – B. a solicitat anularea procesului verbal contravențional . nr_ întocmit la data de 24.09.2013 de intimata I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier – ISCTR, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.
Petenta a arătat că a fost sancționată contravențional prin procesul verbal atacat pentru încălcarea prevederilor art 2 alin 1 lit c din HG 1373/2008, faptă ce se sancționează conform art 8 alin 1 din același act normativ cu amenda în cuantum de_ lei.
A arătat petenta că nulitatea absolută a procesului verbal este atrasă de faptul că procesul verbal nu a fost încheiat în ziua și locul constatării, de faptul că nu i s-a adus la cunoștință dreptul de a face obiecțiuni, precum și de lipsa semnăturii unui martor.
A menționat petenta că ea nu se face vinovată de fapta ce îi este imputată, agentul constatator reținând în mod greșit că ea avea obligație emiterii tichetului de cântar, marfa vândută către . livrată prin intermediul societății . și nu în mod direct de către petentă.
A invocat petenta faptul că înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului este justificată de pericolul social redus al faptei constatate în sarcina sa.
În drept, petenta invocat dispozițiile OG 2/2001.
Pentru dovedirea pretențiilor sale petenta a propus administrarea probei cu înscrisuri depunând la dosarul cauzei, în copie: procesul verbal de control, constatare și sancționare a contravenției . nr_ (f.6-7), OP în valoare de 2500 de lei (f.9), proces verbal de afișare din data de 03.10.2013(f.8), contract de vânzare cumpărare nr 1260/03.09.2013 (f.10-11).
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 de lei, potrivit dispozițiilor art 19 din OUG 80/2013 (f.17).
La data de 27.03.2014 intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, arătând că procesul verbal are valoarea probantă a unui act doveditor, ce face dovada faptei până la proba contrarie. A mai arătat intimatul că pentru îndeplinirea scopului educativ și preventiv al legii este necesară aplicarea amenzii contravenționale.
A arătat intimatul că agentul constatator a descris fapta cu arătarea tuturor împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravității faptei. De asemenea, a mai arătat că motivul pentru care reprezentantul societății nu a putut formula obiecțiuni este acela că acesta nu era prezent la momentul controlului în trafic, conducătorul auto fiind doar un prepus al societății, ce nu poate semna procesul verbal în calitate de contravenient și nu poate formula obiecțiuni.
A mai arătat intimatul că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art 19 alin 3 din OG 2/2001, acesta menționând motivul pentru care procesul verbal nu a fost semnat de un martor.
A mai arătat intimatul că prescripția aplicării sancțiunii contravenționale are loc la un interval de 6 luni de la data săvârșirii contravenției, prin urmare ea neavând obligația de a încheia procesul verbal pe loc.
În drept, intimatul a invocat dispozițiile art 205-208 Cod procedură civilă, OG 2/2001, art 5 lit a HG 1373
Pentru dovedirea susținerilor sale intimatul a propus administrarea probei cu înscrisuri, depunând la dosarul cauzei: aviz de însoțire a mărfii nr_/23.09.2013 (f.32-33).
La data de 22.04.2014 petenta a depus la dosar răspuns la întâmpinare arătând că șoferul oprit în trafic la momentul controlului nu este prepusul său, ci al societății . SRL.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Petenta . – B. a fost sancționată contravențional pentru încălcarea prevederilor art 2 alin 1 lit c din HG 1373/2008, faptă ce se sancționează conform art 8 alin 1 din același act normativ cu amenda în cuantum de_ lei, prin procesul verbal . nr_ (f.6).
În drept, conform art. 34, alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, pronunțându-se și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, verificând respectarea condițiilor de formă, instanța reține că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
În privința motivului de nulitate invocat de petentă în sensul că procesul verbal a fost încheiat ulterior constatării contravenției, instanța reține că potrivit art 13 din OG 2/2001 aplicarea sancțiunii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei. Așadar legea permite agentului constatator să încheie procesul verbal și ulterior constatării faptei, dar nu mai târziu de 6 luni.
Data săvârșirii faptei este data constatării ei, lucru necontestat în cauza de față, respectiv data de 23.09.2013, iar procesul verbal, prin care a fost și aplicată sancțiunea, este încheiat la data de 24.09.2013.
Pentru aceste motive, instanța urmează a respinge această apărare a petentei.
Petenta a mai invocat faptul că procesul verbal nu conține obiecțiunile sale.
Art 16 alin 6 din OG 2/2001 prevede că „În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal.”
Astfel cum reiese din Decizia XXII din 19.03.2007 „în raport cu natura interesului ocrotit prin dispoziția înscrisă în art. 16 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, o atare nulitate nu poate fi absolută, nesusceptibilă a fi acoperită în niciun mod, ci doar relativă.”, textul neprevăzând, la fel ca textul art 17 din același act normativ, cerința ca nulitatea să se constate din oficiu.
Așa fiind nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act, vătămare ce nu a fost nici precizată, nici dovedită de petentă, motiv pentru care instanța urmează a respinge această apărare.
În privința motivului de nulitate reprezentat de lipsa semnăturii unui martor din cuprinsul procesului verbal, în condițiile întocmirii procesului verbal în lipsă, instanța urmează a respinge și această apărare, pentru următoarele considerente:
Instanța reține că art 19 din OG 2/2001 prevede că procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient același text legal dă posibilitatea încheierii procesului verbal în lipsa contravenientului, caz în care agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. Așadar există posibilitatea legală de a încheia procesul – verbal în lipsa contravenientului.
În ipoteza negăsirii unui martor, agentul constatator are obligația de a motiva lipsa acestuia, obligație îndeplinită în cauză, astfel cum reiese din procesul verbal contravențional.
Potrivit Deciziei nr 70/2013 a Curții Constituționale, Curtea a constatat că dispozițiile de lege criticate (e.g. 19 alin 3) stabilesc o regulă de procedură clară, precisă, de natură să ofere suficiente garanții care să împiedice încheierea abuzivă a procesului-verbal fără participarea contravenientului și să protejeze dreptul la un proces echitabil al acestuia.
Prin urmare, instanța constată că nu există nicio vătămare adusă drepturilor petentei prin încheierea procesului verbal în lipsa sa și fără ca acesta să fie semnat de niciun martor, atâta timp cât au fost respectate dispozițiile legale.
Referitor la îndeplinirea condițiilor de fond, art 2 alin 1 lit c din HG 1373/2008 prevede că obligațiile furnizorilor ale căror bunuri sunt distribuite folosind rețeaua de drumuri publice din România sunt următoarele: să emită tichet de cântar pentru fiecare vehicul utilizat pentru distribuția rutieră a bunurilor divizibile, care pleacă din punctele proprii de încărcare, iar potrivit art 8 alin 1 lit c constituie contravenții și se sancționează cu amendă contravențională următoarele fapte: încălcarea prevederilor art. 2 alin. (1) și ale art. 3, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, aplicată furnizorului.
Astfel, prin raportare la situația de fapt reținută de agentul constatator, instanța constată că faptele contravenționale reținute în sarcina petentei au fost corect încadrate în dispozițiile legale mai-sus amintite.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanța constată că nerespectarea garanțiilor fundamentale - printre care prezumția de nevinovăție - care protejează indivizii în fața posibilelor abuzuri ale autorităților impune în privința aceasta o problemă pe baza art. 6 din Convenție. Astfel, respectarea cu ocazia unei proceduri care poate fi calificată drept "penală", a unei asemenea garanții vine să restabilească echilibrul dintre autorii prezumați ai faptelor nelegale și autoritățile desemnate să-i urmărească și să-i sancționeze. Totuși, Curtea s-a pronunțat (Cauza A. contra României) în sensul că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, iar Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. În special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
Raportând aceste principii la situația de față, instanța constată că petenta a beneficiat de dreptul de apărare, având posibilitatea de a formula apărări în fața instanței.
Apărarea petentei în sensul că nu ea ar fi trebuit să emită tichet de cântar nu poate fi reținută, din susținerile sale și din contractul de vânzare cumpărare nr 1260/03.09.2013 și din avizul de însoțire al mărfii nr_/23.09.2013 reieșind că ea este furnizorul de bunuri, iar obligația de a emite tichet de cântar este în mod legal, a furnizorului.
Prin urmare, coroborând probele analizate, instanța reține temeinicia contravenției imputate petentei prin procesul-verbal contestat.
În privința sancțiunii, agentul constatator i-a aplicat petentei pentru fapta constatată sancțiunea amenzii în cuantum de_ de lei.
Având în vedere elementele prevăzute de art. 21, alin. 3 din O.G. nr. 2 din 2001, instanța consideră că fapta petentei prezintă un pericol social ridicat, dat de imposibilitatea verificării cantității de marfă transportată. Așa fiind, sancțiunea avertismentului nu este o măsură suficientă pentru restabilirea ordinii de drept, cât și pentru atenționarea petentei cu privire la conduita sa viitoare, motiv pentru care urmează a respinge capătul de cerere referitor la înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta . cu sediul în . în contradictoriu cu intimatul I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier – ISCTR cu sediul în Focșani, ., județ V., împotriva procesului verbal . nr_ întocmit la data de 24.09.2013.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea se va depune la Judecătoria G..
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.12.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. C.M./Dact. P.D./5 ex./23.12.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 21/2014. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
