Plângere contravenţională. Sentința nr. 3321/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3321/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 03-04-2014 în dosarul nr. 5749/233/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SENTINȚA CIVILĂ NR.3321
Ședința Publică din data de 03.04.2014
Președinte – E. L. D.
Grefier – D. P.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile formulate de petentul T. A. cu domiciliul procedural ales în G., . nr. 45, ., județ G. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G. cu sediul în G., ., județ G., având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13.03.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 20.03.2014, 27.03.2014 și apoi la data de 03.04.2014, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 07.03.2013, sub nr._, petentul T. A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I. G. – Serviciul Rutier, anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din 26.02.2013.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că a fost sancționat contravențional, reținându-se de către agentul constatator că a condus autoturismul VW înmatriculat sub nr._ pe DN 23 dinspre G. către Șendreni, iar în dreptul depozitului de stivuitoare a depășit un autoturism cu număr de înmatriculare_ în zonă în care depășirea este interzisă.
Precizează că situația de fapt reținută nu corespunde realității, întrucât semnele de circulație nu restricționau depășirea.
În drept a invocat disp. art.31 alin.1 și art.32 din OUG nr.2/2001
În susținerea plângerii a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus la dosar procesul verbal contestat.
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, în temeiul art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor raportat la prevederile art.15, lit. i din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
Legal citat, intimatul nu s-a prezentat în instanță și nu a formulat întâmpinare, dar a depus la dosar documentația ce a stat la baza emiterii procesului verbal, constând în înregistrarea video a abaterii, Buletin de verificare metrologică, Raport agent constatator.
Instanța este competentă să soluționeze cauza potrivit art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și art.1, pc.1 și 3 C.pr.civ., fapta fiind săvârșită în circumscripția Judecătoriei G. iar plângerea este introdusă în termenul legal de 15 zile, prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG 2/2001.
La termenul de judecată din data de 16.01.2014 instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisurile aflate la dosar.
La termenul de judecată din data de 16.01.2014 petentul a formulat note explicative, arătând faptul că în zona în care s-a reținut săvârșirea contravenției nu era vizibil marcajul continuu care să interzică depășirea, iar indicatorul rutier depășirea interzisă menționat în procesul verbal nu respectă condițiile tehnice de instalare prevăzute de Standardul Român SR 1848-2 din decembrie 2011, respectiv: nu este instalat pe partea dreaptă a sensului de mers căruia i se adresează, ci pe drumul de acces la Combinatul Siderurgic Arcelor Mittal; nu respectă înălțimea până la marginea inferioară a indicatorului (1 m față de 1,5-2 m conform standardelor); în profil transversal, marginea dinspre drum a indicatorului este situată la o distanță de 3 m, iar nu de minim 0,5 m și maxim 2 m, conform standardului; indicatorul nu poate fi observat de conducătorii auto care circulă pe DN2B din direcția G. către Movileni în cazul în care există un autovehicul în trafic sau în staționare pe drumul de acces la Combinatul Siderurgic în intersecția cu DN 2B.
Petentul a atașat la dosar planșe foto, Adresa nr.1837/19.09.2013 emisă de CNADNR SA, Standard Român nr.1848-2.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține:
În fapt, prin procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 26.02.2013 petentul T. A. a fost sancționat în temeiul art. 100 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu 4 puncte amendă, în cuantum de 300 lei, 2 punct de penalizare și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
Potrivit celor consemnate în procesul verbal contestat, la data de 26.02.2013, ora 14.42, petentul a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_, pe DN2B Movileni -Vulcanizare, din direcția G. către Șendreni și, ajungând în dreptul Vulcanizării și a Depozitului de stivuitoare, a depășit în zonă interzisă cu indicator și marcaj continuu, autoturismul_, care circula regulamentar.
Procesul verbal de contravenție a fost semnat de către petent, acesta formulând obiecțiuni în sensul că autoturismul_ circula foarte încet.
În drept, conform art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate si temeinicie al instanței.
Analizând modul de întocmire a procesului-verbal . nr._/26.02.2013, instanța constată că acesta respecta dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Sub aspectul temeiniciei, procesul verbal . nr._/26.02.2013 este întemeiat, în cauză nefiind dovedită o altă situație de fapt decât cea reținută de agentul constatator, astfel că instanța urmează să respingă plângerea formulată de petent.
Potrivit disp. art. 100 alin.3 lit. e din OUG nr.195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, nerespectarea regulilor privind depășirea.
Conform disp. art. 120 alin.1 lit.c, h, i din HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, se interzice depășirea vehiculelor în curbe și în orice alte locuri unde vizibilitatea este redusă sub 50 m; în zona de acțiune a indicatorului "Depășirea interzisă", precum și când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar și parțial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spațiul de interzicere.
Deși O.G. nr. 2/ 2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008 ).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de contravenție este întocmit ca urmare a constatării directe a contravenției de către agentul constatator, abaterea fiind, totodată, înregistrată cu aparat video radar Autovision ROM 510, astfel că beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie a unui act administrativ.
În cauza de față, petentul susține faptul că marcajul continuu care interzice depășirea în zonă nu era vizibil, fiind refăcut abia în luna martie 2013, ulterior săvârșirii contravenției, iar poziționarea indicatorul rutier nu întrunea standardele tehnice corespunzătoare pentru semnalizarea rutieră.
Din înregistrarea video a abaterii, rezultă, contrar susținerilor petentului, că atât marcajul continuu, deși nu proaspăt refăcut, cât și indicatorul rutier cu semnificația depășirea interzisă, erau vizibile în zona în care s-a efectuat manevra de depășire a autoturismului înmatriculat sub nr._ .
Totodată, deși vizibilitatea indicatorului rutier în cauză poate fi obstrucționată prin staționarea unui alt autoturism în zona drumului de acces către Combinatul Arcelor Mittal, instanța va avea în vedere situația concretă din cauză, reținând că la momentul săvârșirii abaterii în locul respectiv nu se afla staționat un alt autovehicul, semnul rutier fiind vizibil.
Instanța va înlătura ca neîntemeiate susținerile petentului referitoare la nerespectarea distanței regulamentare de poziționare a indicatorului rutier pe înălțime, constatând că, distanța se calculează, potrivit pct.9 din SR 1848-2, raportat la nivelul bordurii trotuarului, ori, în concret, indicatorul este localizat pe o pantă ridicată față de nivelul solului, asigurându-se astfel vizibilitatea de la o distanță rezonabilă.
De asemenea, în profil transversal, distanța dintre marginea drumului și indicatorului rutier, contrar susținerilor petentului, nu poate fi de 3 m, operațiunea de măsurare (foto 9), fiind efectuată nu de la marcajul ce delimitează marginea drumului, ci pornind din interiorul benzii de mers.
Instanța va avea în vedere, de asemenea, inclusiv faptul că petentul nu a exprimat obiecțiuni în acest sens la momentul constatării contravenției, ci a prezentat ca justificare faptul că autoturismul pe care l-a depășit circula cu viteză foarte mică.
Referitor la sancțiunile aplicate prin procesul-verbal de contravenție contestat, instanța le socotește legale și proporționale cu gradul de pericol social al faptelor, fiind dispusă amenda în minimul special prevăzut de lege.
În același timp, instanța apreciază că fapta săvârșită de petent prezintă un grad ridicat de pericol social, prin prisma siguranței traficului rutier, din înregistrarea video a abaterii rezultând că nu a efectuat manevra în condiții de siguranță, iar petentul nu a dovedit cauze atenuatoare de răspundere contravențională.
Pentru considerentele mai sus expuse, instanța apreciază ca procesul-verbal . nr._/26.02.2013 a fost în mod legal și temeinic întocmit, astfel încât plângerea formulată de petent apare ca neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul T. A. cu domiciliul procedural ales în G., . nr. 45, ., județ G. în contradictoriu cu intimatul I. G. cu sediul în G., ., județ G..
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria G..
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.04.2014
Președinte, Grefier,
Red. E.L.D./Dact. P.D./6 ex./07.07.2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 21/2014. Judecătoria GALAŢI | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 11/2014. Judecătoria... → |
|---|
