Plângere contravenţională. Sentința nr. 6840/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6840/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 23-06-2014 în dosarul nr. 14675/233/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
*operator de date cu caracter personal nr. 8637
SECȚIE CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6840/2014
Ședința publică de la 23 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. Z.
Grefier C.-D. P.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul S. M. și pe intimatul I.P.J. G., având ca obiect plângere contravetionala CP NR._
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 02._, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea la data de, 23.06.2014 când a hotărât următoarele
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 01.08.2013, sub nr. de dosar_, petentul S. M. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G., a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal . nr._ din data de 15.07.2013, solicitând instanței anularea acestuia.
În motivarea plângerii, petentul a arătat, în esență, că în momentul în care a intrat în intersecție pe trecerea de pietoni nu se afla niciun pieton. Petentul a mai arătat că recunoaște fapta de a nu fi purtat centura de siguranță.
Cererea nu a fost motivată în drept.
La cerere au fost atașate procesul verbal contestat, în original, precum și copie xerox a dovezii cu drept de circulație.
Deși legal citat, intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului G. nu a formulat întâmpinare și nu a fost reprezentat în instanță, dar la solicitarea instanței a depus la dosar raportul agentului constatator (filele 20-21).
Plângerea contravențională a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei potrivit dispozițiilor art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Instanța este competentă să soluționeze cauza potrivit art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și art.94, pct.4 C.pr.civ., fapta sancționată fiind săvârșită în circumscripția Judecătoriei G., iar plângerea este introdusă în termenul legal prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG 2/2001.
La termenul de judecată din data de 14.03.2014, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și proba testimonială cu martorul J. S. A. care a fost audiat în ședința publică din data de 02.06.2014 și a cărei declarația a fost atașată la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 15.07.2013, petentul S. M. i s-a aplicat o sancțiune contravențională de 4 puncte amendă, în cuantum de 320 lei, precum și măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere, fiindu-i suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 de zile, în temeiul art. 100, alin. 3, lit. b din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, precum și sancțiunea avertismentului și cu 2 puncte penalizare pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 108 alin. 1 lit. a pct. 3 din același act normativ.
Prin procesul verbal contestat s-a reținut că la data de 15.07.2013, ora 17:35, petentul a condus autoturismul marca Daewoo Cielo cu nr. de înmatriculare_ pe .. A. Saligny și la trecerea de pietoni din intersecția cu . băncii BRD nu a acordat prioritate de trecere unui grup de pietoni aflață în traversare pe marcajul pietonal prin partea dreaptă către stânga a direcției de deplasare a autoturismului, periclitându-se grav siguranța și nu purta centura de siguranță.
În drept, potrivit art. 34, alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Sub aspectul legalității, analizând modul de întocmire a procesului-verbal . nr._ din data de 15.07.2013, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator. Procesul-verbal întocmit conține semnătura petentului și mențiunea conform căreia acesta nu are obiecțiuni.
1. Potrivit art. 135, lit. h din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător, ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se afla pe sensul de mers al vehiculului iar potrivit art. 35 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, „participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private.”
Nerespectarea acestei prevederi legale se sancționează, potrivit art. 100, alin. (3), lit. b din O.U.G. nr. 195/2002 cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni (4-5 puncte amendă) și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
Totodată, conform art. 72, alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, pietonii au prioritate de trecere față de conducătorii de vehicule numai atunci când sunt angajați în traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate și semnalizate corespunzător, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor.
2. Potrivit art. 108, alin 1, lit. a, pct. 3 din O.U.G. nr. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amendă și 2 puncte penalizare, nerespectarea obligației de a purta, în timpul circulației pe drumurile publice, centura de siguranță ori căștile de protecție omologate, după caz.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal contestat, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008 ).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de contravenție este întocmit ca urmare a constatării directe a contravenției de către agentul constatator. Mai mult, din probele administrate, nu s-a probat de către petentă o situație contrară celei reținute în procesul-verbal de contravenție, instanța apreciind că nu există vreun dubiu cu privire la existența faptei.
Astfel, în ceea ce privește contravenția constând în neacordarea de prioritate pietonului angajat regulamentar în traversarea străzii, instanța precizează că fapta reținută în sarcina petentului de către agentul constatator din cadrul intimatului, nu face parte din categoria abaterilor de la regimul rutier pentru care este obligatorie înregistrarea cu mijloace tehnice.
Instanța urmează ca în soluția o ce va pronunța, să nu țină seama de cele menționate în cuprinsul declarației de martor a numitului J. S. A. întrucât, deși acesta nu face parte din categoria persoanelor indicate în cuprinsul art. 315 alin.1 C. Proc. Civ. și instanța apreciază că aceasta a avut o atitudine subiectivă.
În temeiul dispozițiilor legale menționate mai sus, instanța urmează a respinge susținerile petentului în sens contrar ca nefondate. Aceste prevederi legale au rolul de a asigura în principal securitatea pietonilor, dar și a celorlalți participanți la trafic.
Astfel, instanța apreciază că în mod corect agentul constatator a reținut săvârșirea contravenției prevăzută de art. 100, alin. 3, lit. b din O.U.G. nr. 195/2002, astfel cum a fost aceasta individualizată în cuprinsul procesului verbal contestat.
Cu privire la fapta prevăzută de art. 108, alin 1, lit. a, pct. 3 din O.U.G. nr. 195/2002 reținută în sarcina contravenientului, respectiv aceea de a nu purta centura de siguranță, instanța constată că petentul a recunoscut săvârșirea acestei fapte, astfel încât instanța apreciază că și această faptă a fost reținută în mod legal și temeinic în raport cu situația de fapt existentă la momentul constatării contravenției.
De asemenea instanța constată că petentul nu a invocat vreun motiv de nulitate a procesului-verbal ce nu poate fi invocat de instanță din oficiu, reținând astfel că prezumția de legalitate a procesului-verbal de contravenție nu a fost răsturnată.
De asemenenea, petentul nu a formulat obiecțiuni cu prilejul întocmirii procesului verbal de contravenție, semnându-l fără rezerve, fapt a cărui semnificație nu poate fi decât aceea a acordului cu privire la mențiunile consemnate și sancțiunea aplicată de către agentul constatator.
Este evident că semnarea procesului verbal în acest mod nu conferă o prezumție irefragabilă de recunoaștere a faptei, însă persoana sancționată are obligația de a justifica atitudinea substanțial diferită, materializată prin contestarea ulterioară a procesului verbal, în condițiile în care nu a avut nimic de obiectat cu prilejul întocmirii acestuia și aducerii la cunoștință a faptei imputate de către agentul constatator. Astfel, în lipsa dovedirii unor împrejurări care să ateste că persoana sancționată s-a aflat în eroare sau a fost constrânsă să semneze actul fără obiecțiuni, simpla negare a situației de fapt în aceste condiții nu poate conduce la înlăturarea prezumției de veridicitate a celor expuse în procesul verbal contestat.
Referitor la sancțiunile aplicate prin procesul-verbal de contravenție contestat, instanța le socotește legale și proporționale cu gradul de pericol social al faptelor, fiind dispusă amenda în minimul special prevăzut de lege, respectiv sancțiunea avertismentului și 2 puncte penalizare, pentru cea de-a doua faptă contravențională reținută, iar sancțiunea complementară privind suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule este prevăzută de textele normative incidente în speță.
Scopul contravenției este de a apăra valorile sociale care nu sunt ocrotite de legea penală (art. 1 alin.1 din O.G. nr. 2/2001) iar scopulsancțiunii contravenționale este atât de constrângere cât și de prevenire a repetării ori săvârșirii de noi fapte. Ca și în speța de față, trebuie avut în vedere că sancțiunea contravențională nu privește și nici nu urmărește acoperirea unui prejudiciu, ci are exclusiv o funcție represivă și preventivă.
Totodată, instanța apreciază că fapta săvârșită de petent prezintă un grad ridicat de pericol social, din prisma siguranței pietonilor și chiar a traficului rutier, iar petentul nu a dovedit cauze atenuatoare sau exoneratoare de răspundere contravențională.
Pentru toate aceste considerente, instanța constată ca procesul-verbal . nr._ din data de 15.07.2013, a fost în mod legal și temeinic întocmit iar sancțiunile aplicate sunt legale și proporționale, astfel încât plângerea formulată de petentul S. M. apare ca neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul S. M. cu domiciliul în . cu intimatul I.P.J. G. cu sediul în G., . împotriva procesului verbal . nr._ încheiat la data de 15.07.2013.
Numai cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria G..
Pronunțata în ședință publică astăzi, 23.06.2014.
Președinte, Grefier,
A. Z. C.-D. P.
(CO)
semnează conform disp. art. 426 alin.(4) N.C.pr.civ .
grefierul șef G. A. N.
Redactat AZ./Tehnoredactat CDP
5ex. – 28.07.2014
..07.2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 29/2014. Judecătoria GALAŢI | Anulare act. Sentința nr. 9317/2014. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
