Plângere contravenţională. Sentința nr. 6852/2014. Judecătoria GALAŢI
Comentarii |
|
Sentința nr. 6852/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 23-06-2014 în dosarul nr. 16900/233/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
*operator de date cu caracter personal nr. 8637
SECȚIE CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr 6852/2014
Ședința publică de la 23 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. Z.
Grefier C.-D. P.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul C. M. și pe intimatul I.P.J. G., având ca obiect plângere contravetionala CP NR._
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 16.06.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea la data de, 23.06.2014 când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 18.09.2013 pe rolul acestei instanțe sub Dosar nr._, petentul C. M., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G., a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din 17.09.2013, solicitând anularea acestuia.
În motivarea în fapt a acțiunii, petentul a arătat că nu a vorbit la telefonul mobil în timpul deplasării cu mașina, acesta urmând să vorbească la telefon dar cu ajutorul dispozitivului „mâini libere”.
Cererea nu a fost motivată în drept.
La cerere a fost atașat, în copie, procesul verbal contestat (fila 4).
Deși legal citată, intimatul nu a formulat întâmpinare, însă la solicitarea instanței a depus la dosarul cauzei raportul agentului constatator (fila 13).
Plângerea contravențională a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei potrivit dispozițiilor art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Instanța este competentă să soluționeze cauza potrivit art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și art.94, pct.4 C.pr.civ., fapta sancționată fiind săvârșită în circumscripția Judecătoriei G., iar plângerea este introdusă în termenul legal prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG 2/2001.
La termenul de judecată din data de 16.05.2014, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține:
În fapt, prin procesul verbal . nr._ din 17.09.2013, petentul C. M. a fost sancționat contravențional cu 2 puncte amendă în cuantum de 160 lei, precum și 2 puncte penalizare pentru fapta prevăzută de art. 108 alin. 1 lit. a pct. 2 și cu sancțiunea avertismentului și 2 punte penalizare pentru fapta prevăzută de de art. 108 alin. 1 lit. a pct. 3 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Faptele au fost săvârșite la data de 17.09.2013 ora 11.45, în localitatea G., pe .- C., în vreme ce petentul conducea autovehiculul marca Alfa Romea cu numărul de înmatriculare_ . Potrivit celor consemnate în procesul-verbal contestat petenta circula în timp ce folosea telefonul mobil fără dispozitiv de tipul „mâini libere” și nu purta centura de siguranță.
.
În drept, potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Sub aspectul legalității, analizând modul de întocmire a procesului-verbal, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator. De asemenea, procesul verbal conține semnătura petentului și mențiunea conform căreia acesta nu este de acord, deoarece dorea să pună telefonul pe hands free.
Sub aspectul temeiniciei, procesul verbal este întemeiat, în cauză nefiind dovedită o altă situație de fapt decât cea reținută de agentul constatator, astfel că instanța urmează să respingă plângerea formulată de petent.
1. Potrivit art. 36 alin. 3 din OUG nr. 195/2002, conducătorilor de vehicule le este interzisă folosirea telefoanelor mobile atunci când aceștia se afla în timpul mersului, cu excepția celor prevăzute cu dispozitive tip “mâini libere”. Nerespectarea acestor dispoziții legale se sancționează, conform art. 108 lit. a din OUG nr. 195/2002, coroborat cu art. 99 alin. 2 din același act normativ, cu amenda prevăzută în clasa I de sancțiuni (2-3 puncte amenda) și 2 puncte penalizare, ca sancțiune complementară.
În cauza de față, petentul susține că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, întrucât nu vorbea la telefonul mobil, însă instanța constată însă că petentul nu a dovedit această susținere. Unica probă administrată în cauză cât privește situația de fapt o constituie procesul-verbal de contravenție, care a fost întocmit pe baza constatărilor personale ale agentului de poliție, motiv pentru care cele consemnate se bucură de o aparență de veridicitate. În ceea ce privește planșele foto depuse de către petent la dosarul cauzei, instanța constată că acestea dovedesc doar faptul că autoturismul respectiv este dotat cu un dispozitiv „mâini libere”, dar nu și faptul că la data de 17.09.2013 ora 11.45, în localitatea G., pe .- C., în vreme ce petentul conducea autovehiculul marca Alfa Romea cu numărul de înmatriculare_ acesta nu a vorbit la telefonul mobil fără a folosi dispozitivul „mâini libere”.
2. Totodată, potrivit art. 36 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, conducătorii de autovehicule și persoanele care ocupă locuri prevăzute prin construcție cu centuri de siguranță sau dispozitive de siguranță omologate trebuie să le poarte în timpul circulației pe drumurile publice, cu excepția cazurilor prevăzute în Regulament. Conform art. 99 alin. 2 coroborat cu art. 108 alin. 1 lit. a pct. 3 din OUG nr. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa I de sancțiuni (2-3 puncte amenda) și 2 puncte penalizare, ca sancțiune complementară, nerespectarea obligației de a purta, în timpul circulației pe drumurile publice, centura de siguranță.
Cu privire la fapta de a nu purta centura de siguranță, instanța constată că petentul nu a adus nici o critică procesului verbal sub acest aspect și nici nu a propus probe care să probeze contrariul, astfel încât instanța apreciază că și această faptă a fost reținută în mod legal în raport cu situația de fapt existentă la momentul constatării contravenției.
De asemenea instanța constată că petentul nu a invocat vreun motiv de nulitate a procesului-verbal ce nu poate fi invocat de instanță din oficiu, reținând astfel că prezumția de legalitate a procesului-verbal de contravenție nu a fost răsturnată.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008)
Astfel, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție de legalitate și temeinicie, prezumție relativă însă, care poate fi răsturnata prin proba contrara, probă care nu a fost făcută în cauză, deși petentul s-a bucurat de toate garanțiile procesuale ale unui proces echitabil.
Referitor la sancțiunile aplicate petentului prin procesul-verbal de contravenție, instanța le socotește legale și proporționale cu gradul de pericol social al faptelor săvârșite, fiind dispusă amenda în minimul special prevăzut de lege (2 puncte amendă) pentru prima faptă, precum și sancțiunea avertismentului pentru cea de-a doua faptă, iar sancțiunea complementară constând în 2 puncte penalizare este prevăzută de textul normativ incident în speță pentru fiecare dintre cele două fapte contravenționale reținute în sarcina petentului. Totodată, instanța apreciază că aceste sancțiuni sunt justificate în raport de pericolul social al faptei, tradus prin riscul pe care conduita petentului îl reprezintă pentru siguranța circulației rutiere.
Pentru considerentele mai sus expuse, instanța apreciază ca procesul-verbal . nr._ din 17.09.2013, a fost în mod legal și temeinic întocmit, astfel încât plângerea formulată de petent apare ca neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul C. M. domiciliat în G., ., ., . în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G. cu sediul în G., . împotriva procesului verbal . nr._ încheiat la data de 17.09.2013.
Numai cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria G..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23.06.2014
Președinte, Grefier,
A. Z. C.-D. P.
(CO)
semnează conform disp. art. 426 alin.(4) N.C.pr.civ .
grefierul șef G. A. N.
Redactat AZ./Tehnoredactat CDP
5ex. – 28.07.2014
..07.2014
← Validare poprire. Sentința nr. 07/2014. Judecătoria GALAŢI | Pretenţii. Sentința nr. 8290/2014. Judecătoria GALAŢI → |
---|