Plângere contravenţională. Sentința nr. 7037/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7037/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 27-06-2014 în dosarul nr. 10669/233/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7037/2014
Ședința Publică din data de 27.06.2014
Președinte – E. L. D.
Grefier – D. P.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile formulate de petentul B. C. C. cu domiciliul în G., ., ., ., județ G. în contradictoriu cu intimatul POLIȚIA L. G. cu sediul în G., ., județ G., având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 06.06.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 13.06.2014, 18.06.2014, 20.06.2014 și apoi la data de 27.06.2014 când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 30.05.2013, sub nr._, petentul B. C., în contradictoriu cu intimata POLIȚIA L. G., a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 27.05.2013.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data de 27.05.2013 se deplasa, împreună cu prietena acestuia, cu autoturismul VW Golf înmatriculat sub nr._ pe . cu . banda nr.3, venind dinspre Inelul de Rocadă.
Arată că la momentul la care a intenționat a vira stânga pe . fost oprit de agentul de poliție și sancționat pentru că a circulat pe un drum cu acces interzis, aspect pe care îl consideră neîntemeiat.
Precizează că se deplasa regulamentar, iar pe stradă nu era amplasat vreun indicator cu mențiunea „acces interzis” pe sensul de mers dinspre Inelul de rocadă către intersecția cu .>
Arată că situația reținută de agentul constatator nu este reală, întrucât nu avea cum să circule dinspre . . lucrărilor ce se efectuau în zonă.
Învederează că încadrarea juridică a faptei este eronat raportată la un act normativ care nu reglementează circulația rutieră, respectiv OUG 191/02.
În drept a invocat dispozițiile art.16, 19 și 32 din OG nr.2/2001, art.99 și 108 din OUG nr.195/2002.
La cerere au fost atașate procesul verbal contestat și carte de identitate în copie..
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, în temeiul art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor raportat la prevederile art.15, lit. i din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
Legal informată, intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea ca nefondată a plângerii.
În motivare a arătat că, în data de 27.05.2013, petentul a fost depistat în timp ce conducea autoturismul înmatriculat sub nr._, pe . Gh. A., nerespectând semnificația indicatorului rutier „accesul interzis”, fapta fiind sancționată de art.108 alin.1 lit.a din OUG nr.195/2002.
Referitor la încadrarea juridică a faptei precizează că aceasta este corectă, fiind indicate în cuprinsul actului prevederile art.108 alin.1 pct.5 din OPUG nr.195/2002.
Apreciază că procesul verbal este legal și temeinic întocmit, fapta fiind personal constatată de agenții de poliție.
În drept a invocat disp. art.205-208 NCPC, OG nr.2/2001 și OUG nr.195/2002.
În susținerea cererii a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus la dosar, în copie: proces verbal de contravenție atacat.
Instanța este competentă să soluționeze cauza potrivit art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și art. 94 pct.4 C.pr.civ., fapta fiind săvârșită în circumscripția Judecătoriei G. iar plângerea este introdusă în termenul legal de 15 zile, prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG 2/2001.
La termenul de judecată din data de 10.04.2014 instanța a încuviințat părților proba cu înscrisurile aflate la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține:
În fapt, prin procesul-verbal . nr._/27.05.2013, petentul B. C. a fost sancționat în temeiul art. 108 alin. 1 lit. a pct.5 și art.99 alin.2 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu 2 puncte amendă, în cuantum de 150 lei.
Potrivit celor consemnate în procesul verbal contestat, la data de 27.05.2013, ora 16.41, pe . G., petentul a condus autoturismul înmatriculat sub nr._ pe ., dinspre . semnificația indicatorului de acces interzis.
În drept, conform art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate si temeinicie al instanței.
Analizând modul de întocmire a procesului-verbal . nr._/27.05.2013, instanța constată că acesta respecta dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Instanța va respinge ca neîntemeiat motivul de nulitate invocat de petent referitor la încadrarea juridică a faptei, reținând că agentul constatator a indicat corect, în cuprinsul actului, dispozițiile art.108. alin.1 pct.5 din OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, iar nu OUG 191/2002, astfel cum susține petentul.
Sub aspectul temeiniciei, procesul verbal . nr._/27.05.2013 este întemeiat, în cauză nefiind dovedită o altă situație de fapt decât cea reținută de agentul constatator, astfel că instanța urmează să respingă plângerea formulată de petent.
Potrivit disp. art. 108 alin.1 lit. a pct.5 din OUG nr.195/2002, constituie contravenție și se sancționează amendă și aplicarea a două puncte de penalizare circulația pe un sector de drum pe care accesul este interzis.
Deși O.G. nr. 2/ 2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008 ).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de contravenție este întocmit ca urmare a constatării directe a contravenției de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuind a i se recunoaște valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, până la proba contrară.
Instanța reține că petentul nu a propus probe care să ateste situația de fapt susținută în plângere, respectiv aceea că circula pe . dinspre . dinspre Inelul de Rocadă.
Instanța va avea în vedere faptul că, potrivit Adresei nr._/16.05.2014 transmisă de Primăria municipiului G. Direcția Infrastructură și Lucrări Publice, pe . ieșirea în . indicator cu semnificația „obligatoriu la dreapta”, iar pe ., există montat indicatorul cu semnificația „acces interzis”, care interzice la ieșirea din . la stânga pe .> Față de locul de săvârșire al faptei descris în cuprinsul procesului verbal, instanța constată că fapta reținută în sarcina petentului se circumscrie elementelor constitutive prevăzute de art.108 alin.1 lit.a pct.5 din OUG nr.195/2002, acesta fiind depistat circulând într-o zonă în care se interzice accesul autovehiculelor care virează stânga de pe . .> Pentru considerentele mai sus expuse, instanța reține ca procesul-verbal . nr._/27.05.2013 a fost în mod legal și temeinic întocmit, astfel încât plângerea formulată de petent apare ca neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul B. C. cu domiciliul în G., ., ., ., județ G. în contradictoriu cu intimata Poliția L. G. cu sediul în G., ., județ G..
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria G..
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.06.2014.
Președinte, Grefier,
Red. E.L.D./Dact. P.D./6 ex./01.08.2014
| ← Evacuare. Sentința nr. 4400/2014. Judecătoria GALAŢI | Actiune in regres. Sentința nr. 9230/2014. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
