Plângere contravenţională. Sentința nr. 9920/2014. Judecătoria GALAŢI
Comentarii |
|
Sentința nr. 9920/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 08-10-2014 în dosarul nr. 18162/233/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SENTINȚA CIVILĂ NR.9920
Ședința Publică din data de 08.10. 2014
Președinte – S. N.
Grefier – M. O.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile formulate de petentul T. L., în contradictoriu cu intimata I.P.J. G., având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 05.09.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la data de 22.09.2014, și apoi la data de 08.10.2014, când a pronunțat următoarea hotărâre.
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la data de 09.10.2013 pe rolul Judecătoriei G., sub nr. dosar_, petentul T. L. a solicitat, în contradictoriu cu intimata I. G., anularea procesului-verbal . nr._ din data de 29.09.2013 și, în consecință, înlăturarea sancțiunilor aplicate prin acesta.
În motivarea cererii, petentul a arătat, în esență, că la data de 29.09.2013, se deplasa cu autovehiculul marca Dacia cu nr._ pe . G. moment în care a fost oprit de un echipaj de poliție care l-a sancționat contravențional pentru că ar fi depășit neregulamentar, fapt contestat de petent. De asemenea, agentul de poliție nu a consemnat obiecțiunile petentului.
De altfel, petentul a invocat ca motiv de nulitate a procesului-verbal, faptul că nu i s-au consemnat obiecțiunile în procesul-verbal de contravenție.
În drept, petentul a invocat prevederile OG nr. 2/2001, Decizia Curții Constituționale 251/12.06.2003 și Decizia Curții Constituționale nr. 1096/2009 și jurisprudența CEDO.
În dovedirea plângerii, petentul a depus la dosarul cauzei copie după procesul-verbal contestat (fila 4) și după cartea de identitate (fila 5), dovada reținerii permisului de conducere . nr._.
Intimata, legal citată, nu a formulat întâmpinare, dar a depus raportul agentului constatator (fila 10).
Instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisuri și proba testimonială cu un martor, a cărui declarație se află atașată la dosarul cauzei, iar pentru intimată proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține:
În fapt, prin procesul-verbal . nr._, încheiat de intimată la data de 29.09.2013, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 320 lei (4 puncte amendă) și suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 de zile, luându-se măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere, în temeiul art. 120 alin. 1 lit. i din RAOUG nr. 195/2002, prin raportare la art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 reținându-se în fapt că, la data de 29.09.2013, ora 1755, a condus auto marca Dacia, cu nr. de înmatriculare_, pe Șoseaua Brăilei din Municipiul G., iar în zona „Tirighina” a efectuat depășirea unui alt autovehicul încălcând marcajul longitudinal continuu.
Procesul-verbal a fost încheiat în prezența petentului, care l-a semnat de primire. La rubrica „Alte mențiuni“ s-a notat: „Nu are obiecțiuni”.
În drept, conform art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, pronunțându-se și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, verificând respectarea condițiilor de formă, instanța reține că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 alin. 7 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
În privința motivului de nulitate invocat de petent, instanța consideră că acesta este neîntemeiat, având în vedere faptul că în procesul - verbal s-a menționat faptul că petentul nu are obiecțiuni, iar acesta din urmă l-a semnat de luare la cunoștință.
Referitor la îndeplinirea condițiilor de fond, prin art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002, legiuitorul a prevăzut că constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: nerespectarea regulilor privind depășirea. Astfel, prin raportare la situația de fapt reținută de agentul constatator, instanța constată că fapta contravențională reținută în sarcina petentului a fost corect încadrată în dispozițiile legale mai-sus amintite, chiar dacă nu s-a făcut referire și la art. 120 alin. 1 lit. i din RAOUG nr. 195/2002 care descrie mai amănunțit faptele care intră sub incidența art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de contravenție contestat, instanța constată că nerespectarea garanțiilor fundamentale - printre care prezumția de nevinovăție - care protejează indivizii în fața posibilelor abuzuri ale autorităților impune în privința aceasta o problemă pe baza art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, respectarea cu ocazia unei proceduri care poate fi calificată drept "penală", a unei asemenea garanții vine să restabilească echilibrul dintre autorii prezumați ai faptelor nelegale și autoritățile desemnate să-i urmărească și să-i sancționeze. Totuși, Curtea s-a pronunțat (Cauza A. contra României) în sensul că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, iar Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. În special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
Prezumția de nevinovăție de care se bucură petentul nu este una absolută, ci relativă, fiind răsturnată în cauza de față prin întocmirea procesului-verbal, mai ales că fapta reținută în sarcina petentului a fost constatată prin propriile simțuri ale agentului constatator. Astfel cum reiese din raportul agentului constatator depus la dosarul cauzei, petentul a efectuat depășirea prin încălcarea marcajului longitudinal continuu.
Totodată, probele invocate de către petent în susținerea criticilor aduse procesului-verbal de contravenție nu conduc către răsturnarea prezumției de legalitate a procesului-verbal. Astfel martora T. Tudorița a declarat că nu a observat, ca în zona în care petentul a fost oprit de către poliție, acesta să fi depășit un alt autovehicul și nici nu a observat dacă marcajul longitudinal al șoselei era continuu sau întrerupt.
Prin urmare, analizând probele menționate, instanța reține temeinicia contravenției imputate petentului prin procesul-verbal contestat.
În privința sancțiunii, agentul constatator i-a aplicat petentului o amendă în cuantum de 320 lei (4 puncte amendă) și măsura suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 de zile, ceea ce se încadrează în limitele prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. e prin raportare la art. 98 alin. 4 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002 republicată.
Având în vedere elementele prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2 din 2001, respectiv punerea în pericol a celorlalți participanți la trafic prin încălcarea regulilor privind depășirea, atât înainte, cât și în timpul efectuării manevrei, luând în considerare și faptul că aceasta este o cauză generatoare de evenimente rutiere grave, instanța apreciază că sancțiunile aplicate sunt proporționale cu gravitatea faptei săvârșite, iar agentul constatator a procedat la o corectă individualizare a acestora.
În consecință, constatând legalitatea și temeinicia procesului-verbal contestat, în temeiul art. 34, alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța va respinge plângerea, ca neîntemeiată și va menține procesul-verbal, ca fiind legal și temeinic întocmit.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petent T. L., domiciliat în G. . ., CNP_, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G., cu sediul în G. ..
Menține procesul-verbal . nr._/29.09.2013 ca temeinic și legal întocmit.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria G..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08.10.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. S.N. / Dact. M.O. / 5 ex /10.10.2014
← Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 333/2014. Judecătoria... → |
---|