Pretenţii. Sentința nr. 28/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 28/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 28-11-2014 în dosarul nr. 15078/233/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
SECȚIE CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică de la 28 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: E. L. D.
Grefier: L. C.
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra cauzei civile privind pe reclamant C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA S.A. PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI și pe pârât S.C. A. C. S.A., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 07 Noiembrie 2014, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea privind excepția necompetenței materiale a Judecătoriei G., la 14 Noiembrie 2014, 21 Noiembrie 2014, 28 Noiembrie 2014, dată la care a pronunțat următoarea hotărâre:
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 09.08.2013 sub nr._ reclamanta C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA a chemat în judecată pe pârâta . solicitând să se dispună rezilierea contractului nr.156/29.07.2008 și obligarea pârâtei la plata sumei de 6.808,17 euro și a penalităților de întârziere datorate până la achitarea efectivă a debitului. A mai solicitat reclamanta obligarea pârâtei la desființarea accesului amenajat la drumul național, respectiv a lucrărilor care ocupă ampriza și zonele de siguranță a drumului și refacerea elementelor acestuia (acostament, șanț, zonă de siguranță) în contextul art.15 alin.8 din contractul nr.156/29.07.2008 raportat la art.46 alin.3 și 5 și art.47 din OG nr.43/1997.
În motivarea în fapt a cererii a arătat că la data de 29.07.2008 între părți s-a încheiat contractul de utilizare a zonei drumului nr.156, având ca obiect acordarea către utilizator a dreptului de a utiliza terenul în suprafață de 748,75 mp din zona drumului național DN1 km 99+300 în schimbul plății tarifului de utilizare a zonei drumului conform art.47 alin.4 și alin.-7 din OG nr-43/1997 și art.4 din contract, tarif care constituie venit propriu al administratorului drumului – CNADNR SA – utilizat pentru refacerea sistemului rutier.
Menționează că acest contract a fost încheiat cu o durată de 5 ani, până la data de 12.04.2014, scadența obligației de plată a tarifului de utilizare fiind stabilită anual, pentru cel mai târziu preziua datei de începere a valabilității anului. Precizează că pârâta nu a respectat obligația de plată asumată prin contract, neachitând tariful de utilizare a zonei drumului pentru anul 4 din durata contractului, deși avea această obligație, astfel cum rezultă din art.7 lit.h din contract, chiar și în situația în care nu a folosit obiectivul amplasat sau realizat în zona drumului, precum și în cazul în care a sistat din orice motive amplasarea sau realizarea obiectivului autorizat în zona drumului.
Continuă reclamanta prin a sublinia că în conformitate cu disp. art.12 alin.3 din contract, pârâta datorează și penalități de întârziere în cuantum de 0,06% pe zi până la achitarea integrală a debitului și a accesoriilor sale.
În acest context, arată că se impune rezilierea contractului nr.156/29.07.2008 pentru neexecutarea culpabilă a obligației de plată a tarifului de utilizare a zonei drumului.
Menționează, de asemenea, că a transmis pârâtei Somația de plată pentru datoriile restante în data de 18.04.2013, dar aceasta nu s-a prezentat la conciliere și nu și-a achitat datoriile în termenul de 15 zile acordat.
În drept a invocat art.148, 194, 451 Cod proc.civ., art.1013 – 1024 Cod proc.civ., art.1270 – 1272 Cod civ., OG nr.43/1997.
În susținerea cererii a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri. (filele 12 – 43)
Reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Cererea a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru de 1.529,89 lei.
Legal informată pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a Direcției Regionale de Drumuri și Poduri București, excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Direcției Regionale de Drumuri și Poduri București, excepția lipsei de obiect a capătului de cerere privind rezilierea contractului. Cu referire la fondul cauzei a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii.
În motivarea excepției lipsei dovezii calității de reprezentant a Direcției Regionale de Drumuri și Poduri București a arătat că aceasta nu a indicat un temei legal, o hotărâre judecătorească sau un act convențional care să îi fi recunoscut puterea de a acționa în numele CNADNR SA.
În ceea ce privește excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Direcției Regionale de Drumuri și Poduri București, arată că această entitate nu are personalitate juridică, respectiv este lipsită de capacitate procesuală de folosință, iar actele de procedură săvârșite de către o astfel de persoană sunt lovite de nulitate absolută.
Cu privire la fondul cauzei arată că nu datorează sumele solicitate de reclamantă întrucât după finalizarea lucrării nu a mai utilizat sectorul de drum la care face referire reclamanta, aspect cu privire la care aceasta a fost înștiințată în nenumărate rânduri.
Menționează că terenul în discuție a fost readus la starea inițială, astfel că sunt lipsite de obiect pretențiile reclamantei referitoare la desființarea accesului amenajat, a lucrărilor care ocupă ampriza și zona de siguranță a drumului și refacerea elementelor acestuia.
Privitor la capătul de cerere având ca obiect rezilierea contractului, arată că acesta este lipsit de obiect, întrucât însăși reclamanta a notificat rezilierea contractului printr-o adresă anterioară, arătând că neplata sumelor reprezintă temei de reziliere de plin drept a convenției.
În drept a invocat dispozițiile legale la care a făcut referire în cuprinsul cererii.
În susținerea apărărilor a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La termenul de judecată din data de 10.10.2014 pârâta a formulat completări la întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei G..
În motivarea cererii a arătat că între părți mai există un litigiu înregistrat inițial sub nr._/233/2012 pe rolul Judecătoriei G., având același obiect și aceeași cauză, declinat la Tribunalul G. – secția contencios administrativ și fiscal și a cărui judecată s-a suspendat până la soluționarea conflictului negativ de competență. A precizat că reclamanta a promovat recurs împotriva sentinței nr.240/12.11.2013 prin care Curtea de Apel G. a hotărât competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului G. – secția contencios administrativ și fiscal.
A menționat că, din eroare, întâmpinarea formulată inițial, a făcut referire la dosarul susindicat, cu credința eronată că cererea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub nr._, după declinare și soluționarea regulatorului de competență.
În motivarea excepției a arătat că față de temeiul în baza căruia a fost încheiat contractul dintre părți (art.47 din OG nr.43/1997), dar și față de faptul că obiectul contractului presupune administrarea bunurilor proprietate publică, se impune a se constata incidența în cauză a disp. artt.8 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ.
Cu privire la excepția necompetenței materiale, reclamanta a arătat că temeiul pretențiilor formulate este reprezentat de contractul de utilizare a zonei drumului, contract sinalagmatic, comutativ, ce s-a derulat potrivit înțelegerii părților, acesta nefiind de ordină publică, astfel că nu cade sub incidența Legii nr.554/2004.
Apreciază că judecătoria este competentă material să judece cauza, contractul de utilizare a zonei drumului nefiind unul de achiziție publică conform OG nr.34/2006, ci un contract căzând sub incidența OG nr.43/1997.
Excepția necompetenței materiale a Judecătoriei G. a fost pusă în discuția părților la termenul de judecată din data de 07.11.2014.
Analizând actele și lucrările cauzei cu privire la excepția invocată, în temeiul art.248 Cod proc.civ., reține următoarele:
În fapt, la data de 29.07.2008 între reclamanta C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, în calitate de administrator și pârâta ., în calitate de utilizator, s-a încheiat Contractul de utilizare a zonei drumului nr.156, având ca obiect acordarea de către administrator în beneficul utilizatorului a dreptului de a utiliza/ocupa terenul în suprafață de 748,75 mp din ampriza drumului, potrivit Autorizației nr.399/21.07.2008, situat în zona DN 1, KM 99+300 dreapta, pe raza SDN Ploiești și plata de către utilizator a tarifului de utilizare prevăzut de art.4 din contract.
Prin prevederile art.4 din contract tariful de utilizare a zonei drumului a fost stabilit la suma de 5.840 de euro/an - contravaloare în lei, cu posibilitatea stabilirii periodice de către administrator, în condițiile legii, sau de către o altă autoritate abilitată în condițiile modificării legislației aplicabile.
Instanța reține că acest contract a fost încheiat între părți în cadrul legal reglementat de dispozițiile OG nr.43/1997 privind regimul drumurilor, pârâta având obligația, conform art.7 din contract, să respecte destinația terenului obiect al contractului, astfel cum aceasta este determinată potrivit OG nr.43/1997 și potrivit altor acte normative specifice, precum și limitele teritoriale și juridice ale dreptului acordat, respectiv orice alte obligații care îi revin potrivit autorizației și legii - în special OG nr.43/1997 și Ordinul Ministrului Transporturilor nr.571/1997.
Instanța reține că obiectul cauzei de față îl reprezintă pretenții derivând din exercitarea dreptului de administrare a unui drum național DN 1 – SDN Ploiești, bun care intră în categoria bunurilor proprietate publică a statului conform art.6 din OG nr.43/1997 .
Potrivit art.14 din OG nr.43/1997 zona drumului public cuprinde: ampriza, zonele de siguranță și zonele de protecție, ampriza fiind definită de prevederile art.15 din actul normativ ca reprezentând suprafața de teren ocupată de elementele constructive ale drumului: parte carosabilă, trotuare, piste pentru cicliști, acostamente, șanțuri, rigole, taluzuri, șanțuri de gardă, ziduri de sprijin și alte lucrări de artă.
Conform disp. art.47 alin.4 din acest act normativ, pentru ocuparea zonei drumurilor, a podurilor, pasajelor, viaductelor, tunelurilor, prin amplasarea supraterană sau subterană a unor construcții, instalații sau panouri publicitare acceptate de administrația drumurilor, se aplică tarife de utilizare, care se constituie ca venituri la dispoziția administratorului, respectiv pentru administrarea, exploatarea, întreținerea, repararea și modernizarea drumurilor publice.(…)
Or, Contractul – temei al pretențiilor ce fac obiectul cauzei – a fost încheiat de reclamanta . calitatea acesteia de administrator al drumului național conform art.21 din OG nr.43/1997 și persoană juridică de interes strategic național constituită prin reorganizarea Regiei Autonome Administrația Drumurilor Naționale din România, având ca obiect principal de activitate, conform art.4 din OUG nr.84/2003 proiectarea, construirea, modernizarea, reabilitarea, repararea, administrarea, întreținerea și exploatarea autostrăzilor și drumurilor naționale în scopul desfășurării traficului rutier în condiții de siguranță a circulației.
Având în vedere că pretențiile formulate de reclamantă derivă din cedarea dreptului de folosință a unei suprafețe de teren din ampriza unui drum public de interes național, instanța reține caracterul de act administrativ al contractului ce face obiectul prezentei cauze în sensul prevederilor art.2 lit.c din Legea nr.554/2004, conform cărora sunt asimilate actelor administrative și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ.
Potrivit art.10 din Leghea nr.554/2004 (1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Totodată, conform disp. art.8 alin.2 din aceeași lege instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum și orice litigii legate de încheierea, modificarea, interpretarea, executarea și încetarea contractului administrativ. (3) La soluționarea litigiilor prevăzute la alin. (2) se are în vedere regula după care principiul libertății contractuale este subordonat principiului priorității interesului public.
Față de temeiul de drept al pretențiilor, respectiv art.1013 – 1024 Cod proc.civ, instanța va avea în vedere faptul că potrivit art.1015 Cod proc.civ., creditorul poate introduce cererea privind ordonanța de plată la instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță.
Raportând situația de fapt reținută la dispozițiile legale incidente în speță, instanța constată că excepția necompetenței materiale a Judecătoriei G. este întemeiată, astfel că va fi admisă, dispunând declinarea competenței de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului G. – secția contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei G..
Declină competența de soluționare a cererii privind pe reclamant C. Națională De Autostrăzi Și Drumuri Naționale Din Romania S.A. Prin Direcția Regională De Drumuri Și Poduri București, cu sediul în sector 6, București, .. 401A, Cod postal_ și pe pârât S.C. A. C. S.A., cu sediul ales la CIA R. A., G., ., ._ cu sediul în având ca obiect pretenții, în favoarea Tribunalului G. – secția contencios administrativ.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.11.2014 .
Președinte, Grefier,
Judecător E. L. D. L. C.
Red. jud. ELD /Tehnored.L.C. 17.02.2015/ 4 ex /..02.2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
.Galați, . tel./Fax:_.
Dosarul instanței nr._
Data emiterii adresei: 17.02.2015
CĂTRE
Tribunalul G. – Secția C. Administrativ
Vă înaintăm alăturat dosarul nr._ al Judecătoriei G. în care s-a pronunțat sentința civilă nr._/28.11.2014, prin care a fost declinată competența de soluționare a cauzei civile privind pe reclamant C. Națională De Autostrăzi Și Drumuri Naționale Din Romania S.A. Prin Direcția Regională De Drumuri Și Poduri București, cu sediul în sector 6, București, .. 401A, Cod postal_ și pe pârât S.C. A. C. S.A., cu sediul ales la CIA R. A., G., ., ., Cod postal_ cu sediul în având ca obiect pretenții, în favoarea Tribunalului G. – Secția C. Administrativ .
Menționăm că dosarul conține un număr de . file.
Vă mulțumim pentru colaborare.
Președinte, Grefier,
Judecător E. L. D. L. C.
2 ex/L.C. 17.02.2015
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 24/2014. Judecătoria GALAŢI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1868/2014.... → |
|---|
