Pretenţii. Sentința nr. 3272/2014. Judecătoria GALAŢI
Comentarii |
|
Sentința nr. 3272/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 03-04-2014 în dosarul nr. 3290/233/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
SECȚIE CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ nr.3272
Ședința publică de la 03 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M. M.
Grefier L. C.
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra cauzei Civile privind pe reclamant S.C. A. C. S.A. și pe pârât ASOCIAȚIA DE proprietari NR. 714, având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 28 Februarie 2014, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea cauzei la 07 Martie 2014, 14 Martie 2014, 21 Martie 2014, 28 Martie 2014, 03 Aprilie 2014, dată la care a pronunțat următoarea hotărâre:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.02.2012, sub dosar nr._, reclamanta . a chemat în judecata pe pârâta debitoare ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 714, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de_,78 lei reprezentând majorări de întârziere calculate pentru perioada 31.12._11 pentru facturi neachitate la termen în tot sau în parte în perioada 15.03.2007 – 15.03.2011. Totodată reclamanta a solicitat plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, creditoarea arată că a prestat debitoarei servicii publice de alimentare cu apă și canalizare, pe bază de contract, dar acesta nu a achitat contravaloarea consumului facturat la datele stabilite de părți prin contract.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 82 alin. 1 ind. 1 și art. 112 C.proc.civ., art. 1270 C.civ., ale legii nr. 241/2006, Legii nr. 51/2006 și Ordinului nr. 88/2002.
Reclamanta a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 ultimul alin. C.proc.civ.
În susținerea cererii la aceasta au fost atașate înscrisuri (filele 5-300 vol. 1, 1-18 vol. 2).
Pârâta Asociația de Proprietari nr. 714, legal citată, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prematurității introducerii acțiunii, motivat de nerespectarea de către reclamantă a obligației de parcurgere a procedurii prealabile și invitării la conciliere reglementate de art. 720 ind. 1 C.proc.civ..
Tot prin întâmpinare, pârâta a invocat excepția prescripției extinctive privitor la pretențiile reprezentând penalități de întârziere aferente perioadei 15.03.2007 – 23.02.2009, invocând faptul că facturile asupra cărora s-au calculat și solicitat penalitățile de întârziere încep din perioada 15.03.2007, iar raportat la data introducerii acțiunii penalitățile pentru aceste facturi apar ca prescrise.
În drept au fost invocate prevederile art. 115-118 C.proc.civ..
Pârâta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare și a depus la dosar dovada comunicării prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a invitației la conciliere (fila 37).
Cerere de chemare în judecată este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 3116,32 lei (fila 24 vol. 2), în baza art. 2 alin. 1 lit. f din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și timbru judiciar de 5 lei conform art. 3 alin. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
La termenul de judecată din data de 15.03.2013 instanța a respins ca neîntemeiată excepția prematurității invocată de pârâtă și a unit cu fondul excepția prescripției, apreciind necesară administrarea probelor în vederea soluționării acesteia.
La același termen de judecată au fost încuviințate pentru părți proba cu înscrisuri și proba cu expertiză contabilă.
Raportul de expertiză contabilă judiciară efectuat de expertul I. G., aleatoriu desemnat în cauză, a fost depus la doar filele 60-95 vol. 2), părțile neformulând obiecțiuni.
La ultimul termen de judecată, prin concluziile orale, pârâta a solicitat admiterea excepției prescripție și admiterea în parte a fondului acțiunii, numai în limita sumelor stabilite prin raportul de expertiză contabilă și obligarea reclamantei la suportarea cheltuielilor de judecată. După închiderea dezbaterilor și rămânerea în pronunțare, pârâta a depus la dosar chitanța de plată a onorariului de avocat.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, reclamanta creditoare . a furnizat pârâtei Asociația de Proprietari nr. 714, servicii de alimentare cu apă și de canalizare, în baza Contractului de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare pe raza județului G. nr. 9079/15.02.2007 (filele 14-18 vol. 2).
În baza relațiilor contractuale existente reclamanta a prestat serviciile menționate în acesta și a emis facturi fiscale (filele 34-296 vol. 1) pe care pârâta în perioada 15.03._11 nu le-a achitat la termen, deși a fost notificată în repetate rânduri (filele 5, 297-299 vol. 1 și filele 1-2, 11-13 vol. 2) și și-a asumat mai multe angajamente de plată (filele 4, 10 vol. 2).
Pentru întârzierile la plată, reclamanta a calculat penalizări în cuantum de 0,04% pe zi de întârziere, în temeiul contractului părților, potrivit actelor normative incidente fiecărei perioade de derulare a acestui contract. Aceste penalități au fost comunicate pârâtei potrivit facturilor fiscale aflate la dosar, filele 34-296, facturile plătite cu întârziere și penalitățile aferente fiind detaliate în fișele de client centralizatoare aflate la filele 8-25 vol. 1 și 86-95 vol. 2 din dosar.
În drept, potrivit art. 1378 alin. 1 C.proc.civ. instanța va analiza cu prioritate excepția prescripției invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Penalitățile de întârziere pretinse de reclamantă în prezenta acțiune, conform precizărilor și fișei detaliate de calcul a penalităților, sunt în sumă de_,75 lei și calculate pentru perioada 31.12.2009 – 30.04.2011 la facturile achitate cu întârziere aferente perioadei 15.03.2007 – 15.03.2011.
Astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 1, 3, 7 și 12 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivei (aplicabil speței prin raportare la data la care s-a născut dreptul la acțiune), raportat excepției invocate dată fiind datat la care aceasta începe să curgă, sunt supuse prescripției extinctive acțiunile privitoare la drepturi patrimoniale, în termenul general de 3 ani, care, în cazul prestațiilor succesive începe să curgă de la data la care fiecare prestație devine exigibilă.
Conform art. 16 li. a din Decretul nr. 167/1958, prescripția se întrerupe printr-un act voluntar de executare sau prin recunoașterea, în orice alt mod, a dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de către cel în folosul căruia curge prescripția.
Deși prescripția penalităților de întârziere a început să curgă la data de 15.03.2007 și s-ar fi împlinit pentru prestațiile aferente facturii . nr._ la data de 15.03.2010, instanța constată că termenul de prescripție a fost întrerupt la data de 29.04.2009, când părțile au încheiat un prim angajament de plată și pârâta a recunoscut contravaloarea debitului și penalităților restante până la acea dată (fila 4 vol. 2). Următorul termen de prescripție a fost întrerupte cu data angajamentului de plată ulterior, respectiv 10.08.2010 (fila 10 vol. 2).
Mai mult, astfel cum rezultă și din concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză (filele 62-65, 69 vol. 2) pârâta a efectuat mai multe plăți către reclamantă în perioada 15.03._11.
Prin urmare, pentru considerentele anterioare, instanța apreciază ca neîntemeiată excepția prescripției invocată de pârâtă, urmând a o respinge ca atare.
Pe fondul cauzei, instanța reține că potrivit art. 969 din cod civil de la 1864 (aplicabil în cauză ca lege în vigoare la data încheierii contractului), contractul reprezintă legea părților, acestea fiind ținute să își îndeplinească obligațiile asumate. Pârâta Asociația de Proprietari nr. 714 și-a asumat obligațiile de plată a contravalorii serviciilor de apă și canalizare furnizate și a penalităților de întârziere, astfel că este ținută de îndeplinirea lor exactă. Pârâta nu a făcut dovada că ar fi îndeplinit obligațiile de plată decât în privința contravalorii serviciilor prestate de reclamantă, dar plata a fost făcută cu întârziere, astfel că, în temeiul contractului, reclamanta este îndreptățită la perceperea penalităților de întârziere.
Potrivit art. 12 din contractul nr. 9079/15.02.2007, contravaloarea serviciilor furnizate utilizatorului se încasează de la acesta pe bază de factură, care se emite lunar.
În temeiul art. 16.1 din același contract, neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage după sine penalități de întârziere.
Pârâta nu a achitat la scadență contravaloarea serviciilor de care a beneficiat în perioada 15.03._11 motiv pentru care datorează penalitățile de întârziere aferente acestei perioade.
Față de situația de fapt reținută și dispozițiile legale aplicabile cauzei, se reține culpa pârâtei în executarea necorespunzătoare a contractului încheiat cu reclamanta, în sensul că aceasta nu a înțeles să achite plata serviciilor la termenele stipulate, astfel că în mod corect s-au calculat penalități de întârziere.
Totuși instanța constată că valoarea acestor penalități este, potrivit susținerilor reclamantei, de_, 78 lei, dar conform raportului de expertiză contabilă judiciară efectuat în cauză (filele 62-95 vol. 2), valoarea majorărilor de întârziere cuvenite reclamantei pentru respectiva perioadă este de numai_,92 lei.
În consecință, constatând că sunt întrunite cerințele legale, instanța va admite numai în parte cererea precizată a reclamantei privitoare la plata penalităților de întârziere și va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de_,92 lei reprezentând majorări de întârziere calculate pentru perioada 31.12._11 pentru facturi neachitate la termen în tot sau în parte în perioada 15.03.2007–15.03.2011, respingând restul pretențiilor ca neîntemeiate.
Cu privire la cererile accesorii formulate de ambele părți, privind plata cheltuielilor de judecată, instanța reține că potrivit art. 274 alin. 1 C.proc.civ., partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Potrivit dispozițiilor art. 276 C.proc.civ., când pretențiile fiecărei părțu au fost încuviințate numai în parte, instanța va aprecia în ce măsură fiecare dintre ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor.
În cauză, până la închiderea dezbaterilor, reclamanta a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru (fila 24 vol. 2) și a jumătate din onorariul stabilit de instanță pentru expert (fila 56 vol. 2), în timp ce pârâta a făcut dovada achitării sumei de 400 lei reprezentând jumătate din contravaloarea onorariului cuvenit expertului (fila 45 vol. 2).
Raportat la soluția fondului cauzei, instanța va admite în parte cererea accesorie formulată de reclamantă și după efectuarea compensării, va obliga pârâta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1950,49 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu expert calculate proporțional pretențiilor admise. Totodată, va respinge ca nefondat capătul de cerere accesoriu formulat de pârâtă, privind obligarea reclamantei la suportarea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată excepția prescripției invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta . G., CUI_, J17/179/05.11.2004, cu sediul în G., .. 2, jud. G., în contradictoriu cu pârâta Asociația de Proprietari nr. 714, cu sediul în G., Micro 38, .. 9, ., ..
Obligă pârâta către reclamantă la plata sumei de_,92 lei reprezentând majorări de întârziere calculate pentru perioada 31.12.2009 – 30.04.2011 la facturile de apă și canalizare aferente perioadei 15.03._11.
Obligă pârâta către reclamantă la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1950,49 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu expert calculate proporțional pretențiilor admise.
Respinge restul pretențiilor ca neîntemeiate.
Respinge ca neîntemeiată cererea pârâtei privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03.04.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Judecător A. M. ManeaLenuța C.
RedAMM /tehored. LC/4ex/ 26 August 2014 / . August 2014
← Contestaţie la executare. Sentința nr. 07/2014. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 6287/2014. Judecătoria GALAŢI → |
---|