Pretenţii. Sentința nr. 7728/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7728/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 11-07-2014 în dosarul nr. 15076/233/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
operator de date cu caracter personal nr. 8637
JUDECĂTORIA G.
SECȚIE CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 7728
Ședința publică de la 11 Iulie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M. M.
Grefier E. B.
Pentru astăzi a fost amânată soluționarea cauzei Civil privind pe reclamant D. F. pârâta I. F. și pârâta D. D. F., având ca obiect pretenții
Dezbaterile și cuvântul pe fond au avut loc în ședința publică din data de 13.06.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 20.06.2014, la data de 27.06.2014, la data de 04.07.2014 și la data de 11.07.2014 când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 09.08.2013, sub dosar nr._, reclamantul D. F., a chemat în judecată pe pârâta I. F., solicitând instanței obligarea acesteia la plata sumei de_,85 euro reprezentând împrumut și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a acțiunii, reclamantul arată că a început să interacționeze cu pârâta începând cu luna octombrie 2011, prin intermediu unui site de socializare ce are ca profil comentarea tendințelor muzicale, numele inițial de utilizator al pârâtei fiind „monacaly22”. În timp, între părți s-a dezvoltat o relație de amiciție, iar ca urmare a relatării problemelor personale de către pârâtă și solicitării insistente de acordare a unor împrumuturi, reclamantul i-a trimis, prin intermediul Western Union și transferuri bancare, mai multe sume de bani, cu condiția restituirii.
A invocat reclamantul și existența unei îmbogățiri fără justă cauză a pârâtei.
În drept, au fost invocate prevederile art. 194 C.proc.civ., art. 2158, 2164, 1345 C.civ..
În susținere, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, a celei cu interogatoriul pârâtei și a celei testimoniale și au fost atașate, în copie, actul de identitate al reclamantului, extrase cont, chitanțe transferuri Western Union, ordine plată, extrase conversații electronice (filele 6-204).
Cererea de chemare în judecată, a fost legal timbrată cu suma de 2240,3 lei, în baza art. 3 alin. 2 lit. e din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (fila 210).
După comunicarea acțiunii, la data de 13.01.2014, numita D. D. F. a depus la dosar întâmpinare, prin care a învederat că ea este persoana cu care reclamantul a interacționat prin intermediul internetului și că numita I. F. este bunica sa, care nu are cunoștință despre cele întâmplate sau vreo culpă.
A mai arătat pârâta că în octombrie 2011 era minoră iar sumele de bani trimise de reclamant au fost sub formă de cadou neaducându-se niciodată în discuție obligația de restituire.
Susține pârâta că reclamantul și-a ascuns inițial vârsta reală și că atunci când a încercat să întrerupă legătura cu acesta a început să o hărțuiască, sunând-o insistent la telefon, atât personal cât și prin intermediul unor cunoștințe ale reclamantului care locuiesc în Pitești.
A învederat pârâta și faptul că în condițiile n care ar fi existat un împrumut ar fi trebuit stabilit un termen pentru restituire, nefiind cazul de față.
A invocat, în drept, prevederile art. 2158 și 2159 C.civ. și ale art. 205 C.proc.civ.
Pârâta I. F. nu a formulat întâmpinare și nici nu a fost prezentă ori reprezentată în instanță.
Reclamantul nu a formulat răspuns la întâmpinare, dar, la primul termen de judecată și-a modificat acțiunea, arătând că înțelege să cheme în judecată în calitate de pârâtă și pe D. D. F., în solidar cu I. F..
În cauză au fost încuviințate și administrate proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtelor și proba testimonială, declarația martorei M. V., consemnată și semnată în ședința din 13.06.2014, ca și interogatoriul administrat pârâtei D. D. F., fiind atașate la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, între reclamantul D. F., cetățean francez, și pârâta D. D. F., cetățean roman, a existat o relație de amiciție, la distanță, desfășurată prin intermediul rețelei internet și telefoniei.
Astfel cum reiese din susținerile ambelor părți, cei doi s-au cunoscut în luna octombrie 2011 și au purtat o intensă conversație electronică și telefonic fără a se întâlni vreodată.
În perioada 08.11._12, reclamantul a transmis pârâtei D. D. F., prin intermediul transferurilor Western Union și transferurilor bancare suma totală de_,85 euro, astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la filele 9-26 din dosar.
Sumele de bani transferate prin intermediul Western Union au fost transmise și ridicate pe numele pârâtei I. F., iar transferurile bancare au fost făcute din contul bancar al reclamantului în contul bancar al numitei Calistica L., dar, după cum recunoaște chiar pârâta D. D. F. prin interogatoriu (întrebarea nr. 7), toate sumele au fost predate și folosite exclusiv de aceasta.
Față de răspunsurile la interogatoriu și susținerile din întâmpinare, instanța apreciază că discuțiile electronice purtate între utilizatorii cu numele „monacaly22”, respectiv „F. iordan” și „francois” aflate la filele 28-204 din dosar aparțin pârâtei D. D. F. și reclamantului Devynk F..
Din conversațiile purtate de cei doi mai sus indicați, se poate concluziona că pârâta a solicitat în repetate rânduri reclamantului sume de bani, indicându-i și modalitățile de transmitere a sumelor, conturi bancare, nume și alte date de identificare (filele 35, 37, 55, 65, 69, 70, 72, 96-99, 102-104, 105-106, 110-111, 114-115, 118, 125, 129, 131, 140, 143, 158-159, 164, 170,173, 182, 184, 185, 188.189, 191, 199, 202, 204). De asemenea, instanța reține că solicitările erau justificate de probleme personale ale pârâtei D. (plata chiriei, probleme medicale – filele 37, 86, 123 ), de diferite cumpărături efectuate de aceasta (mașină – filele 132, 134) și că în repetate rânduri aceasta a susținut că sumele vor fi restituite, fiind un împrumut (filele 55, 59, 65, 70, 72, 73, 104, 105, 120, 143, 191). De altfel, reiese și faptul că reclamantul a încercat să obțină restituirea banilor, pârâta susținând de mai multe ori că se va împrumuta sau se va angaja pentru a-i restitui, uneori indicând și data (filele 71-72, 103, 191).
Între data la care se poartă conversațiile părților, sumele de bani solicitate de pârâtă și data și sumele transferate de reclamant se poate observa o corespondență.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 2158 C.civ. din 2009 (act normativ în vigoare la momentul nașterii raporturilor juridice contractuale între părți), împrumutul de consumație este contractul prin care împrumutătorul remite împrumutatului o sumă de bani iar împrumutatul se obligă să restituie, aceeași sumă, după o anumită perioadă de timp. Conform art. 2162 alin. 1C.civ. atunci când nu s-a prevăzut un terme pentru restituirea împrumutului, judecătorul va putea stabili un termen ținând cont de scopul împrumutului, de natura obligației, de situația părților și de orice altă împrejurare relevantă. Totodată, potrivit art. 2164 alin. 2 C.civ. în cazul în care împrumutul poartă asupra unei sume de bani, împrumutatul nu este ținut să înapoieze decât suma nominală primită, dacă părțile nu au convenit altfel.
De asemenea, conform art. 1270 C.civ., contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, acestea fiind ținute să își îndeplinească exact obligațiile asumate iar, în baza art. în baza art. 1.170 din același act normativ, părțile trebuie să acționeze cu bună - credință atât la încheierea contractului, cât și pe parcursul executării sale. Totodată, conform art. 1.488 C.civ., debitorul unei sume de bani este liberat prin remiterea către creditor a sumei nominale datorate.
Astfel cum rezultă din reglementarea legală a contractului de împrumut bănesc, acesta este un contract real, consensual – luând naștere prin simplul acord de voință, unilateral – dând naștere la obligații numai pentru partea obligată la restituire.
În cauză instanța apreciază ca reală existența contractului de împrumut, susținerile pârâtei din întâmpinare privind faptul că sumele de bani primite de la reclamant ar fi un dar sau ajutor bănesc, fiind infirmate de cele rezultate din discuțiile electronice ale celor doi, și chiar de susținerile pârâtei de la momentul la care solicita respectivii bani (filele 55, 59, 65, 70, 72, 73, 104, 105, 120, 143, 191).
Deși art. 309 alin. 2 C.proc.civ. prevede că nici un act juridic nu poate fi dovedit cu martori dacă valoarea obiectului său este mai mare de 250 lei, alin. 4 pct. 1 și 2 al aceluiași text de lege prevede că dispozițiile anterioare nu se aplică dacă partea s-a aflat în imposibilitatea materială sau morală de a-și întocmi un înscris pentru dovedirea actului juridic sau există un început de dovadă scrisă.
Conform art. 310 C.proc.civ. reprezintă un început de dovadă scrisă orice scriere, chiar nesemnată și nedatată, care provine de la persoana căreia acea scriere i se opune, dacă scrierea face credibil faptul pretins. Începutul de dovadă scrisă face dovada între părți numai dacă este completat prin alte mijloace de probă, inclusiv martori sau prezumții.
Instanța apreciază că în cauza de față există un început de dovadă scrisă a împrumutului, constând în discuțiile electronice, înscrisuri pe suport informatic, ale părților, dovadă care se coroborează cu parte din răspunsurile pârâtei D. D. F. de la interogatoriu (recunoașterea receptării și folosirii sumelor, și a relației purtate cu reclamantul prin internet).
Față de împrejurările de fapt ale cauzei, instanța apreciază și faptul că părțile s-au aflat într-o imposibilitate materială și morală de preconstituire înscris, dată fiind atât distanța fizică dintre cei doi cât și relația sentimentală care părea că există între cei doi.
Este neîndoios că relațiile existente în mod obișnuit între cei care sunt prieteni sau se iubesc, sunt mai puțin compatibile cu comportări din care ar reieși o lipsă de încredere a unora față de alții, cum ar fi aceea de a pretinde întocmirea unor înscrisuri pentru constatarea operațiilor juridice ce intervin între ele.
De altfel, instanța mai apreciază și că pârâta a încercat în unele situații și prin mijloace dolosive să îl determine pe reclamant să îi remită diferite sume de bani.
Prin urmare, instanța reține că între reclamant și pârâta D. D. F. a intervenit un contract de împrumut cu privire la suma rezultată din înscrisurile bancare aflate la dosar, respectiv suma de_,85 euro.
Deși din această sumă totală, suma de 5176,85 euro a fost receptată de pârâtă prin intermediul transferurilor efectuate pe numele bunicii sale, pârâta I. F., instanța apreciază că nu se poate reține din simplele transferuri că s-a încheiat vreun împrumut între reclamant și această pârâtă, în condițiile în care pârâta D. a recunoscut că întreaga sumă a fost folosită de ea neputându-se reține nicio vreo îmbogățire fără justă cauză în sarcina pârâtei I. F..
Pentru toate considerentele anterioare, instanța urmează să admită în pare acțiunea reclamantului, în ceea ce o privește pe pârâta D. D. F., urmând să o oblige pe aceasta la restituirea sumei de_,85 euro reprezentând împrumut nerestituit, sumă plătibilă în lei la cursul BNR din ziua plății, respingând cererea reclamantului de obligare în solidar, a pârâtei I. F. la plata aceleiași sume.
Întrucât părțile nu au convenit un termen pentru restituirea împrumutului, odată cu obligarea pârâtei D. D. F. la restituirea sumei de_,85 euro în echivalent lei, instanța va stabili și termenul la care aceasta să facă această plată, respectiv data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri judecătorești, apreciind că nu se mai impune acordarea vreunui alt termen pentru efectuarea plății, în condițiile în care în discuțiile purtate electronic cu reclamantul se angaja la restituirea împrumutului în termene relativ scurte.
Față de cele de mai sus instanța va admite cererea accesorie formulată de reclamant, privitor la plata cheltuielilor de judecată, și, în baza art. 453 raportat la art. 452 și art. 451 C.proc.civ., instanța va dispune obligarea pârâtei D. D. F., ca parte căzută în pretenții, la plata, către reclamant, a cheltuielilor de judecată în cuantum de 5840,3 lei, din care 2240,3 lei reprezentând taxa judiciară de timbru (fila 210) iar 3600 lei reprezentând onorariul de avocat achitat de reclamant conform chitanței nr. 339 din 30.07.2013, aflată la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea.
Admite cererea formulată de reclamantul Devynk F., cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat R. A., în Pitești, ., jud. Argeș, în contradictoriu cu pârâta D. D. F., CNP_, domiciliată în G., ., ., jud. G..
Obligă pârâta D. D. F. să plătească reclamantului, la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri, suma de_,85 Euro, reprezentând împrumut nerestituit, plătibilă în lei la cursul BNR din ziua plății.
Obligă pârâta D. D. F. la plata către reclamant a sumei de 5840,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu avocat.
Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul Devynk F. în contradictoriu cu pârâta I. F., domiciliată în G., ., ., jud. G..
Cu drept de apel, care se va depune la instanța a cărei hotărâre se atacă, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.07.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. M. ManeaElena B.
RedAMM /tehored. E.B/4ex/08.01.2015/2ex .>
| ← Cereri. Hotărâre din 25-04-2014, Judecătoria GALAŢI | Partaj judiciar. Sentința nr. 18/2014. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
