Rezoluţiune contract. Sentința nr. 6433/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6433/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 17-06-2014 în dosarul nr. 9071/233/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr. 8637
SECȚIE CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6433
Ședința publică de la 17 Iunie 2014
PREȘEDINTE O. B.
Grefier E. B.
Pentru azi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei având ca obiect rezoluțiune contract formulată de reclamantul U. N. în contradictoriu cu pârâții P. T. și P. TINCUȚA.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 03.06.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta și pentru când Judecătoria,având nevoie de timp pentru deliberare și pentru a studia actele și lucrările dosarului, a amânat pronunțarea la data de 10.06.2014 și apoi la 17.06.2014 când a dat următoarea sentință civilă:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 30.04.2013 sub nr._, reclamantul U. N. a chemat în judecată pe pârâții P. T. și P. TINCUȚA pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr. 2216/22.12.2009 la BNP C. P., având ca obiect apartamentul situat în G., ., nr. 2, ., jud. G. și repunerea părților în situația anterioară. A solicitat și cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a acțiunii a arătat că a încheiat acest contract cu pârâții pentru ca ei să-i asigure alimentația, încălzirea apartamentului, iluminatul, medicamentele și asistența medicală, ambulatoriu și la spital, asigurarea unui însoțitor în caz de nevoie și după moartea sa efectuarea cheltuielilor de înmormântare și pomeniri.
A invocat că pârâții nu au îndeplinit niciuna din obligațiile asumate, nu s-au interesat de soarta sa, nu au venit să-l întrebe dacă are nevoie de ajutor, iar reclamantul are 86 de ani și e singur. A invocat faptul că în ultimii doi ani a fost abandonat de pârâții, creându-i-se un sentiment de amărăciune profundă. A precizat că acest de contracte se încheie intuitu personae, motiv pentru care se impune rezilierea contractului, în considerarea lipsei întreținerii din partea pârâților și a unei lipse de comunicare între părți.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 1020 – 1021 cod civil 1864.
În dovedirea acțiunii a solicitat proba cu înscrisuri, martora R. R., interogatoriu.
A anexat în copie certificată contractul de întreținere, memoriul tehnic al imobilului, cartea de identitate a reclamantului ( filele 5-10).
În procedura regularizării prevăzută de art. 200 NCPC, reclamantul a formulat cerere de ajutor public judiciar cu privire la taxa de timbru ce a fost fixată în sarcina sa, cererea sa fiind admisă prin încheierea din 20.11.2013 prin eșalonarea taxei de timbru în 6 rate lunare.
De asemenea, reclamantul a depus la dosar extras CF privind imobilul în discuție (filele 20-23).
Legal informați cu privire la cererea reclamantului în condițiile art. 201 NCPC, pârâții au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii acestuia ca neîntemeiată.
Au invocat faptul că susținerile reclamantului sunt nereale și se datorează influenței unor persoane răuvoitoare din anturajul său, în scopul rezilierii acestui contract și înstrăinării apartamentului către o altă persoană. Au precizat că acest contract a fost încheiat la inițiativa reclamantului care în cursul anului 2009 le-a solicitat ajutorul pentru că este în vârstă și va avea nevoie în viitor de sprijin, întrucât nu se înțelege cu fiica sa și nici cu alte persoane din cunoștințele sale. Au menționat că au fost de acord cu propunerea deși cunoșteau că reclamantul este o persoană dificilă și în relații conflictuale cu majoritatea persoanelor din . invocat faptul că i-au acordat reclamantului întreținere în măsura în care acestea le-a solicitat și le-a permis, reclamantul fiind cel care dicta ce anume are nevoie și când, pârâții neputând decât să se conformeze solicitărilor sale. Au precizat că în executarea obligațiilor, îi duceau reclamantului zilnic mâncare gătită, produse alimentare de la țară, îl vizitau de câteva ori pe zi și unele bunuri de folosință îndelungată, pentru asigurarea unui trai liniștit, iar când a avut nevoie, l-au însoțit la investigații medicale. Mai mult, reclamantul, care este instalator de meserie, a refăcut pe propria cheltuială întreaga instalație sanitară și de încălzire a apartamentului și a scării de . încheierii contractului, era improprie folosinței.
Au precizat că în primăvara anului 2013, în urma influenței exercitate de persoane care au intrat în anturajul reclamantului din interese pecuniare, acesta și-a schimbat atitudinea față de pârâți, încercând să provoace disensiuni și certuri sub tot felul de pretexte, ulterior invocând că aceștia vor să-l otrăvească și refuzând să mai primească întreținerea, spunând că nu are nevoie de nimic.
Au invocat și faptul că în ultima perioadă reclamantul a refuzat să comunice cu pârâții pentru a le spune dacă este mulțumit sau nu de prestația pârâților.
Ca atare, au concluzionat pârâții că cererea reclamantului este vădit nefondată și că neprestarea întreținerii de către ei se datorează în exclusivitate refuzului reclamantului de a o primi.
Întâmpinarea nu a fost motivată în drept.
În probațiune, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului și depoziția a doi martori: B. I. și M. I..
Prin răspunsul la întâmpinare formulat, reclamantul a reiterat punctul său de vedere, în sensul că reclamanții nu au prestat niciun fel de întreținere, că l-au abandonat total și s-au mutat la țară unde au o afacere.
Pentru primul termen cu părțile legal citate, reclamantul a depus la dosar dovada existenței persoanei juridice P. Tincuța IF cu punct de lucru în . adeverință de la Asociația de proprietari că în lunile septembrie 2013 – decembrie 2013 în apartamentul pârâților a locuit o singură persoană (filele 57-61).
La acest termen de judecată, instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, proba cu ancheta socială la domiciliul reclamantului, proba cu interogatoriul părților și proba cu audierea a 4 martori, câte doi pentru fiecare parte, probele fiind administrate la termenele din 08.04.2014 și 03.06.2014.
Instanța este competentă să soluționeze prezenta cauză în temeiul art. 94 alin. 1 lit. j și art. 107 alin. 1 NCPC.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că cererea reclamantului nu este întemeiată pentru următoarele considerente:
În fapt, între părți s-a încheiat contractul de întreținere autentificat sub nr. 2216/22.12.2009 la BNP C. P., având ca obiect apartamentul situat în G., ., nr. 2, ., jud. G., proprietatea reclamantului ( filele 5-6).
Prin contractul mai sus menționat pârâții s-au obligat ca în schimbul apartamentului să acorde reclamantului întreținere viageră constând în asigurarea alimentației, încălzirii apartamentului, iluminat, medicamente și asistență medicală, ambulatoriu și în spital, precum i asigurarea unor însoțitor în caz de nevoie, după starea și posibilitățile lor și nevoile reclamantului, urmând a se ocupa și de înmormântarea reclamantului, care și-a rezervat și dreptul de habitație viageră.
La începutul derulării acestui contract, pârâtul, care este de meserie instalator, a procedat la înlocuirea instalației sanitare din apartamentul reclamantului și de pe întreaga scară, astfel cum rezultă din declarațiile martorilor B. I., T. C. și M. I..
Tot din declarațiilor acestor martori a rezultat că la un moment dat, relațiile dintre părți s-au înrăutățit, toți martorii fiind de acord că în prezent reclamantul este îngrijit de martora R. R., identificată drept „doamna R.”.
În drept, în rezolvarea conflictului temporal de legi existent între dispozițiile vechiului Cod civil (de la 1864) și cele ale Noului Cod Civil (Legea nr. 287/2009 republicată), instanța va face aplicarea normelor Codului civil vechi, deoarece, potrivit art. 3 Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Noului Cod civil, actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . Noului Cod civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor, or contractul dintre părți a fost încheiat la data de 22.12.2009.
În legătura cu consecințele neexecutării culpabile a obligației de întreținere, s-a pus în doctrină și în practică problema dacă trebuie aplicate dispozițiile generale ale art. 1020-1021 Cod Civil 1864 ori art. 1647 Cod Civil 1864, respectiv dacă este posibilă rezilierea unui astfel de contract nenumit. În cazul contractelor nenumite - dacă părțile nu au prevăzut altfel - trebuie să se aplice cu prioritate regulile generale din materia dreptului obligațiilor, fiindcă reglementarea prevăzută pentru contractul numit cel mai înrudit este o reglementare specială, care trebuie să fie aplicată numai în cazurile și în condițiile prevăzute de lege (interpretare restrictivă). După cum s-a stabilit în practica judecătorească, în caz de neexecutare a obligației de întreținere nu se vor aplica dispozițiile speciale și derogatorii de la dreptul comun ale art. 1647 Cod civil 1864 din materia rentei viagere, ci dispozițiile dreptului comun pentru contractele sinalagmatice, adică art. 1020 Cod civil 1864 potrivit căruia se poate cere rezoluțiunea contractului.
S-a precizat totodată, că în contractele cu obligația de întreținere, datorită caracterului alimentar al prestației la care se obligă debitorul și care trebuie să fie efectuată în mod succesiv, în general termenele stipulate pentru executare au caracter esențial, debitorul fiind de drept în întârziere - art. 1079 pct.3 Cod civil 1864, și în caz de neexecutare creditorul poate cere rezoluțiunea, fără a se putea da debitorului termen de grație pentru plată.
Ca efect al rezoluțiunii pentru neexecutare, este clar faptul că dreptul de proprietate asupra bunului prestat de beneficiarul întreținerii va fi redobândit de acesta. În schimb, valoarea întreținerii prestate, datorită caracterului aleatoriu al contractului, nu trebuie restituită. Creditorul are obligația să restituie și suma de bani primită cu titlu de preț, ca prestație accesorie întreținerii, în cazul în care pe lângă obligația întreținerii, s-a plătit și o sumă de bani (sau altă prestație comutativă), sub acest aspect contractul neavând caracter aleatoriu.
Pentru ca rezoluțiunea să opereze, una din condițiile care trebuie îndeplinite este aceea a existenței unei neexecutări culpabile a obligației de întreținere din partea debitorului (în cauza de față, pârâții). Neexecutarea nu trebuie să fie totală, ci poate să fie și parțială, însă, în acest caz, trebuie să fie semnificativă, adică să fie aptă să producă consecințe nefaste pentru creditor (reclamanta din cauza de față), de așa manieră încât dezechilibrul dintre contraprestații să fie semnificativ.
În materia contractului de întreținere, datorită caracterului complex al obligației de întreținere, care presupune prestații cu obiect diferit, incerte la momentul încheierii contractului sub aspectul naturii și duratei lor, și relațiilor apropiate dintre părți, care ajung deseori la înțelegeri verbale ulterioare prin care se modifică conținutul obligației de întreținere, s-a decis în jurisprudență că rezoluțiunea contractului pentru neexecutarea obligației de întreținere nu se poate pronunța decât în situația în care există o încălcare gravă a obligației de întreținere, care face imposibilă executarea pe mai departe a contractului (de ex., alungarea creditorului din locuință) sau face ca echilibrul dintre contraprestații să fie puternic afectat.
Se tinde astfel la asigurarea securității statice a circuitului civil, deoarece întreținătorul nu poate fi lăsat la discreția creditorului, care îl poate amenința cu desființarea contractului în cazul neîndeplinirii în totalitate a solicitărilor sale.
În prezenta speță, reclamantul a susținut că întreținerea nu i-a fost prestată, iar pârâții au afirmat că reclamantul a fost cel care a dictat de la început modalitatea de prestare a întreținerii iar în cele din urmă a refuzat primirea acesteia. Așadar revine instanței obligația de a analiza în ce măsură pârâții, debitori ai obligației de întreținere și-au îndeplinit sau nu această obligație și în ce măsură au avut posibilitatea reală și efectivă de a o duce la îndeplinire în raport cu voința creditorului reclamant.
Reclamantul a afirmat la interogatoriu (filele 84-86) că nu a încheiat nici un contract cu pârâșii și nu avut nicio înțelegere cu aceștia, dar că pârâții aveau cheie de la casa lui, recunoscând că aceștia au refăcut toate instalațiile din casă. De asemenea, a recunoscut că i-a dat afară, dar a afirmat că pârâții nu i-au adus niciodată nimic, că nu făceau nimic, că ei nu știu unde el își face controalele medicale. De asemenea, a menționat la interogatoriu cu în urmă cu un an a schimbat yala de la ușă, ca să nu mai dea pârâții peste el și că ține în casă o bucată de beton cu care l-ar fi lovit niște vecini.
Instanța a observat cu propriile simțuri că la termenele de judecată fixate în cauză, reclamantul se deplasa greu, apărând în sala de judecată însoțit de martora R. R..
La rândul lor, pârâții au afirmat că reclamantul a fost cel care a dictat întotdeauna modul în care întreținerea urma să fie prestată, din răspunsurile date de aceștia la interogatoriu (filele 87-92) rezultând că reclamantul a vrut să achite singur cheltuielile de întreținere și cele de utilități pentru că are bani și se descurcă singur. De asemenea, au precizat la interogatoriu că reclamantul nu suferea de boli cronice, luând pastile de întreținere pe care și le cumpăra singur, refuzând să fie însoțit la medicul de familie, care are cabinetul la 2 scări distanță. Au precizat că singura dată când a avut probleme reale de sănătate, pârâtul s-a deplasat de 3 ori la spital cu reclamantul.
Tot pârâții au precizat că nu locuiesc în . ci locuiesc când la țară când la oraș, fiind tot timpul cineva în casa din G. și că nu au mai fost primiți în casă de reclamant, acesta fiind motivul pentru care nu-l mai ajută.
Din ancheta socială întocmită în dosar la solicitarea reclamantului a rezultat acesta nu a recunoscut în fața asistentului social existența contractului de întreținere și a arătat că nu știe de existența prezentului litigiu, că este dependent parțial de o altă persoană pentru activitățile fizice și că refuză sprijinul oferit de pârâți (fila 58).
În prezenta speță, instanța a audiat 4 martori, dintre care unul este R. R., persoana care se ocupă în prezent de întreținerea zilnică a reclamantului. Față de susținerile pârâților, confirmate de ancheta socială și de declarațiile martorilor M. I. și B. I., în sensul că neînțelegerile dintre părți au intervenit atunci când relațiile dintre reclamant și această martoră s-au dezvoltat și că în prezent aceasta este persoana pe care reclamantul se bazează în cea mai mare parte, instanța va reține că această martoră are un interes direct în modalitatea de soluționarea a prezentului litigiu, o eventuală reziliere a contractului dintre părți fiind în avantajul său. Ca atare, instanța va înlătura ca subiectivă întreaga depoziție a martorei
De altfel, instanța a observat cu propriile simțuri că la termenele de judecată fixate în cauză, reclamantul se deplasa greu, apărând de fiecare dată în sala de judecată însoțit de martora R. R., iar din ancheta socială a rezultat la momentul vizitei asistentului social, reclamantul nu cunoștea de existența prezentului litigiu.
Din analiza celor trei declarații de martori administrate în dosar, coroborate cu conținutul anchetei sociale și a observațiilor proprii ale completului, instanța va reține ca dovedit faptul că reclamantul, în prezent în vârstă de 85 de ani, este o persoană independentă, voluntaristă, cu un caracter puternic, cu destule resurse financiare pentru a se descurca singură și care a avut până relativ curând o sănătate de invidiat.
În ultimii ani, probabil ultimii doi, reclamantul a suferit o cădere vizibilă a sănătății fizice și o anumită deteriorare a sănătății mentale, fiind caracterizat de majoritatea vecinilor - a se vedea declarația martorilor M. și B. și conținutul anchetei sociale - ca o persoană dificilă și care iniția conflicte în comunitate
Din toate declarațiile de martor a rezultat convingerea fermă a instanței că reclamantul este cel care a avut inițiativa contractului de întreținere pentru situația viitoare când starea sa de sănătate s-ar fi deteriorat. De asemenea, la începutul derulării contractului nevoile sale s-au redus la asigurarea mâncării gătite și a igienei personale și casei, cheltuielile de întreținere, utilitățile și medicamentele de menținere fiind achitate și procurate de el, care avea resurse financiare suficiente - din cuponul de pensie de la fila 13 rezultând că are o pensie de 1411 lei – și care era în putere și vroia și avea posibilitatea fizică să se descurce singur.
Astfel, martorul B. a afirmat că știe personal de la reclamant că un an de zile s-a rugat de pârât să îi facă contract, că era fericit și râdea că după contract o să aibă ajutor, că înainte de a fi neputincios își făcea piața singur și își achita singur cheltuielile, fiind în putere. Tot astfel a afirmat și martorul T., care a precizat că reclamantul era un om în putere, care se ducea singur la piață și se descurca singur cu întreținerea.
Martorii M. și B. au afirmat că i-au văzut personal pe pârâți foarte des ducând mâncare la casa reclamantului, că îi făceau curat și că îi transportau rufăria pentru a fi spălată la domiciliul pârâților. Și din declarația martorului T. a rezultat că reclamantul și pârâtul au fost o vreme prieteni și că petreceau mult timp împreună, stând chiar și el la un pahar cu cei doi, acest martor nevăzând însă ca pârâții să fi prestat vreun alt fel de întreținere decât acest timp petrecut împreună.
În cursul anului 2012, respectiv începutul anului 2013, chiar când sănătatea reclamantului a început să se deterioreze, s-au deteriorat și relațiile dintre părți, din declarațiile martorilor rezultând că reclamantul a început să-i acuze pe pârâți că vor să-l omoare, respectiv să-l otrăvească cu mâncarea, astfel că a refuzat să-i mai primească în casă, ba chiar a înlocuit, așa cum singur a recunoscut, yala de la ușa de acces. Tot conform declarațiilor martorului Bourceau I., reclamantul a refuzat ca pârâții să-i cumpere un pat nou și să-i zugrăvească în casă, iar potrivit declarației martorului M. I., pârâta a încercat să meargă la reclamant cu mâncare de mai multe ori însă el nu i-a primit.
Martorul B. a relatat și că în primăvara anului 2014, respectiv în perioada sărbătorilor pascale, pârâții ar fi încercat din nou să se împace cu reclamantului, ducându-i de mâncare și că acesta ar fi acceptat mâncarea.
Martorul T. a relatat că reclamantul i s-ar fi plâns că pârâții nu mai au grijă de el, însă nu a știut să dea mai multe detalii despre lipsa de îngrijire.
Față de toate cele mai sus prezentate, instanța va reține că nu a existat din partea pârâților o neexecutare a obligațiilor asumate prin contract, fiind evident refuzul reclamantului de a primi întreținerea, din motive numai de el cunoscute, nefiind exclusivă și influența martorei R. R., care în prezent îl îngrijește zilnic și de care a devenit în ultimul an parțial dependent.
Instanța nu va putea reține nici susținerile reclamantului în sensul că pârâții locuiesc în prezent la țară, în .-au abandonat, întrucât, așa cum rezultă din adeverința de la Asociația de Proprietari, la apartamentul pârâților a fost înregistrată o singură persoană doar în toamna anului 2013, or relațiile dintre părți s-au deteriorat cu mai multe luni înainte. Pe de altă parte, instanța apreciază că nu există o veritabilă incompatibilitate între existența unei afaceri de familie a pârâților și îngrijirile necesitate de reclamant, pe care pârâta a încercat să le ofere în mod repetat, fără succes.
Reclamantul a invocat în prezent și o incompatibilitate „de caracter” între el și pârâți, raportat la caracterul intuitu personae al contractului de întreținere. Raportat la necesitatea securității circuitului juridic și a raporturilor contractuale, instanța reține că un simplu capriciu al reclamantului nu poate determina desființarea unui contract, atât timp cât nu a fost identificată o atitudine culpabilă de natură esențială din partea pârâților.
În condițiile în care reclamantul își invocă practic propria culpă în nederularea în mod corespunzător a contractului, întrucât el nu le-a permis pârâților, atunci când a ajuns într-o reală stare de nevoie, să aibă grijă de el, instanța apreciază că prezenta acțiune nu este întemeiată și urmează a fi respinsă ca atare.
Instanța va lua act că pârâții nu au solicitat cheltuieli de judecată în condițiile art. 453 NCPC.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul U. N., cu sediul în G., ., nr. 2, ., jud. G., în contradictoriu cu pârâții P. T. și P. TINCUȚA, ambii cu domiciliul în G., ., nr. 2, . G., având ca obiect rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr. 2216/22.12.2009 la BNP C. P..
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria G..
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.06.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
O. BRUMĂElena B.
RED.OB/TEH.EB/5EX/21.07.2014 .>Acest
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei:
| ← Pretenţii. Sentința nr. 6437/2014. Judecătoria GALAŢI | Pretenţii. Sentința nr. 7798/2014. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
