Cereri. Sentința nr. 8303/2013. Judecătoria GIURGIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8303/2013 pronunțată de Judecătoria GIURGIU la data de 09-12-2013 în dosarul nr. 10782/236/2013
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal nr. 8756
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
GENERALE
SENTINȚA CIVILĂ nr. 8303
Ședința secretă de la 09 Decembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – I. S. V.
GREFIER - B. M.
Pe rol judecarea cauzei civil privind pe petent B. A. S. TALIA PRIN REPREZENTANT LEG și pe intimat I. G. PENTRU IMIGRĂRI CENTRUL REGIONAL DE CAZARE ȘI PROCEDURI PTSOLICITANȚII DE AZIL G., având ca obiect alte cereri LEGEA 122/2006 .
Despre mersul dezbaterilor s-a consemnat în încheierea de ședință din data de 25.11.2013, când s-au formulat concluzii asupra fondului cauzei, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru data de 02.12.2013, respectiv pentru data de astăzi, 09.12.2013, când, în aceeași compunere, a pronunțat, prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 19.08.2013 sub nr._/236/2013, petentul B. A., cu reședința temporară în mun.București, ..6, ., în contradictoriu cu intimatul I. G. pentru Imigrări - Direcția Azil și Integrare - Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil G., cu sediul în mun. G., jud. G., anularea hotărârii nr._/h/MM din data de 06.08.2013, hotărâre prin care s-a respins în procedură ordinară cererea de acordare a statutului de refugiat.
Plângerea nu a fost motivată în fapt la data depunerii, arătându-se că motivele vor fi depuse prin memoriu separat adresat direct instanței de judecată .
În drept, plângerea a fost întemeiată pe disp. art. 23, 26, 55 din Legea nr.122/2006, art.1A din Convenția de la Geneva privind statutul refugiaților, Protocolul de la New York din 1967, art.2 și 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Intimatul nu a formulat întâmpinare, însă plângerea a fost înaintată instanței prin intermediul său și a fost însoțită atât de hotărârea atacată cât și de toate actele ce au stat la baza emiterii sale. De asemenea, a fost prezent în instanță prin consilier juridic.
Petentul a fost citat la reședința indicată în plângere, prezentându-se la termenele de judecată atât personal cât și asistat de apărător ales, însă nu a depus la dosar motivare în fapt a plângerii împotriva hotărârii de respingere a cererii de azil.
La termenul de judecată din data de 18.11.2013 instanța a procedat la audierea petentului solicitant de azil, în conformitate cu dispozițiile art. 63 din Legea nr.122/2006 privind azilul în România, declarația fiind consemnată și atașată la dosar (fila nr.39).
În acest context reține instanța că la aceeași dată de 19.08.2013 pe rolul Judecătoriei G. au mai fost înregistrate și plângerile petentelor B. A. SH.A. Talia și E. A. S. B., fiicele minore ale petentului sus arătat, împotriva hotărârilor nr._/h/MM și nr._/h/MM din data de 06.08.2013, hotărâri prin care li s-a respins, în procedură ordinară, cererea de acordare a statutului de refugiat, fiind înregistrate sub nr._ și nr._/236/2014.
Față de legătura de rudenie dintre petenți și constatând că între aceste cauze există o strânsă legătură, pentru justa soluționare a acestora instanța a dispus reunirea, cauza nou formată având numărul_ .
Analizând materialul probator administrat în cauză prin prisma dispozițiilor legale incidente, instanța constată că plângerile formulate sunt întemeiate, pentru următoarele considerente:
Petentul B. A., cetățean iordanian, născut la data de 28.02.1978, în Siria (identitate probată), cu domiciliu în Siria, a intrat în mod legal în România la data de 02.06.2013 prin PTF Henri C., având viză tip C, emisă la data de 26.05.2013 de Ambasada României din Amann, cu o valabilitate de 30 zile, împreună cu soția sa Almzayen Ghenwa și cele două fiice minore ale sale (B. A. SH.A. Talia, născută la data de 08.08.2012 și E. A. S. B., născută la data de 31.01.2009).
La data de 01.07.2013 petentul împreună cu ceilalți membri ai familiei sale, respectiv soție și cei doi copii minori, au solicitat Inspectoratului G. pentru Imigrări - Direcția Azil și Integrare - Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil G. acordarea statului de refugiat.
În urma efectuării interviurilor solicitanților de azil de către funcționari desemnați în temeiul art. 48 alin.2 din Legea nr.122/2006, numitei Almzayen Ghenwa, cetățean sirian, soția petentului B. A. și respectiv mama celor două minore menționate mai sus, i s-a acordat statut de refugiat cu toate drepturile și obligațiile ce decurg din acest statut prin Hotărârea nr._/h/MM din data de 06.08.2013, cererile celorlalți membri de familie solicitanți de azil fiind respinse prin hotărârile împotriva cărora au fost formulate plângerile ce fac obiectul prezentei cauze.
Din examinarea plângerilor celor trei petenți, constată instanța că cererile pentru acordarea statutului de refugiat au fost analizate prin prisma dispozițiilor art. 23 și art.26 din Legea nr.122/2006, în raport cu situația din Iordania, țară ai cărei cetățeni sunt petenții, concluzionându-se, prin ignorarea împrejurării că cei patru solicitanți constituie o singură familie (soț, soție, copii minori), că din analiza conceptului fundamental de temere bine întemeiată de persecuție, sub aspectul celor două elemente care îl compun, elementul subiectiv și cel obiectiv, nu rezultă existența unei baze reale de temere sau a unei probabilități de persecuție, în sensul prevederilor legale privind acordarea statului de refugiat.
În drept, potrivit dispozițiilor art.24 alin.1 din Legea nr.122/2006 privind azilul în România, statutul de refugiat se acordă, la cerere, și membrilor de familie prevăzuți la art. 2 lit. j (soțul sau, după caz, soția beneficiarului statutului de refugiat sau al protecției subsidiare; copiii minori ai beneficiarului statutului de refugiat sau al protecției subsidiare, aflați în întreținerea acestuia, cu condiția ca aceștia să fie necăsătoriți, indiferent dacă sunt din căsătorie ori din afara acesteia sau adoptați potrivit legislației naționale a țării de origine), care se află pe teritoriul României, cu excepția cazurilor în care persoanele respective se află în una dintre situațiile enumerate la art. 25.
Alineatul 3 al aceluiași articol prevede că, în situația în care membrul de familie nu îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1), cererea de azil a acestuia va fi analizată din perspectiva prevederilor art. 23 și 26.
Față de împrejurarea că intimatul a acordat statutul de refugiat numitei Almzayen Ghenwa, soția petentului B. A. și respectiv mama minorelor B. A. SH.A. Talia și E. A. S. B., instanța constată că, în mod greșit, analiza cererilor acestor din urmă membri de familie s-a făcut prin prisma dispozițiilor art. 23 și art.26 din Legea nr.122/2006, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 24 alin.1 din lege, astfel că intimatul avea obligația de a verifica dacă fiecare membru de familie solicitant se află în vreuna din situațiile prev. de art. 25 din același act normativ, care stipulează că:
„Statutul de refugiat nu se recunoaște cetățenilor străini și apatrizilor cu privire la care există motive serioase să se creadă că:
a) au comis o infracțiune contra păcii și omenirii, o crimă de război ori o altă infracțiune definită conform tratatelor internaționale relevante la care România este parte sau altui document internațional pe care România este obligată să îl respecte;
b) au comis o infracțiune gravă de drept comun în afara României, înainte de a fi admiși pe teritoriul statului român;
c) au comis fapte care sunt contrare scopurilor și principiilor așa cum sunt ele enunțate în preambulul și în art. 1 și 2 din Carta Organizației Națiunilor Unite;
d) au instigat sau au fost complici la săvârșirea faptelor prevăzute la lit. a)-c).
(2) De asemenea, statutul de refugiat nu se recunoaște cetățenilor străini și apatrizilor care au planificat, au facilitat sau au participat la săvârșirea de acte de terorism, așa cum sunt acestea definite în instrumentele internaționale la care România este parte”.
Analizând plângerile petenților prin prisma dispozițiilor art.24 alin.1 din Legea nr.122/2006 privind azilul în România, precum și a înscrisurilor depuse la dosar, instanța constată că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile legale pentru acordarea stututului de refugiat pentru petenți, având în vedere atât calitatea de membri de familie în raport de beneficiarul statutului de refugiat (soț și copii minori aflați în întreținere) cât și împrejurarea că niciunul dintre aceștia nu se află în vreuna din situațiile prev. de art. 25 din același act normativ.
Pentru aceste motive, instanța va admite plângerile formulate, va anula Hotărârile nr._/h/MM, nr._/h/MM și nr._/h/MM din data de 06.08.2013 a Inspectoratului G. pentru Imigrări - Direcția Azil și Integrare - Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil G. și, pe cale de consecință, va acorda statut de refugiat petenților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerile formulate de petenții TALIA A. SH.A. B., B. A. și E. A. S. B., toți cu reședința temporară în mun.București, ..6, ., în contradictoriu cu intimatul I. G. pentru Imigrări - Direcția Azil și Integrare - Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil G., cu sediul în mun. G., jud. G..
Anulează Hotărârile nr._/h/MM, nr._/h/MM și nr._/h/MM din data de 06.08.2013 a Inspectoratului G. pentru Imigrări - Direcția Azil și Integrare - Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil G..
Acordă statut de refugiat petenților.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09.12.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 4557/2013. Judecătoria GIURGIU | Validare poprire. Sentința nr. 6259/2013. Judecătoria GIURGIU → |
|---|
