Contestaţie la executare. Sentința nr. 8538/2013. Judecătoria GIURGIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8538/2013 pronunțată de Judecătoria GIURGIU la data de 17-12-2013 în dosarul nr. 3182/236/2013
Operator de date cu caracter personal nr. 8756
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
JUDECATORIA G. - CAUZE GENERALE
SENTINȚA CIVILĂ NR.8538
Ședința publică de la 17 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. M.
Grefier M. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta . SRL și pe intimata ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, având ca obiect contestație la executare .
Despre mersul dezbaterilor s-a consemnat în încheierea de ședință din data de 11.12.2013, când s-au pus concluzii pe fond, dar instanța având nevoie de timp pentru studiul actelor și lucrărilor de la dosar, a amânat pronunțarea pentru data de azi 17.12.2013, când a deliberat și a pronunțat următoarea hotărâre.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față:
La data de 26.02.2013, pe rolul acestei instanțe a fost înregistrată sub nr._ contestația la executare formulată de contestatoarea . SRL în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, împotriva titlului executoriu nr. 28/08.02.2013 si a somației emise de Administrația F. pentru Mediu, in dosarul de execut nr. 28/2013, solicitând anularea actului de executare, a executării însăși, cât si a titlului executoriu in baza căruia s-a pornit executarea.
În motivarea contestației se arată că, la data de 19.02.2013 a primit titlul executoriu nr. 28/08.02.2013 si somația emisă de Administrația F. pentru Mediu, pentru a plati suma de_ lei cu titlu de obligații fiscale ale acestui fond, stabilite prin Decizia de impunere nr. 1/03.01.2013.
1.Pecale de excepție invoca excepția prematuritatii emiterii titlului executoriu si a somației prin care s-a dispus inceperea executării silite, întrucât titlul de creanța, Decizia nr. 1/03.01.2013, a fost atacat cu contestatie potrivit art. 205-207 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, fiind primita si înregistrata la data de 22.01.2013, dupa cum rezulta din confirmarea de primire.
Contestatia depusa la organul fiscal emitent, a fost depusa potrivit art. 206 (3) din C.pr. fiscala si trebuia solutionata de către acesta prin decizie, in conformitate cu disp. art. 210 din același act normativ, dar intimata nu a respectat acesta procedura prealabila prevăzută de lege si nu a soluționai contestatia lor.
Pe fondul cauzei titlul de creanța si titlul executoriu emis de Administrația F. pentru Mediu sunt netemeiniee si nelegale, fiind emise cu incalcarea dispozițiilor legale in materie.
Dupa cum a aratat si in contestatia formulata impotriva titlului de creanța, sumele stabilite ca obligații fiscale prin raportul de inspecție fiscala, sunt eronate si nu au luat in considerare toate documentele prezentate de ei la întocmirea acestuia, in speța contractul dintre ei si firma care colecteaza, valorifica si recicleaza deseurile de ambalajele de hârtie, carton si mase plastice.
De asemenea, prin raportul de inspecție fiscala nu s-a tinut cont de cantitatile de deșeuri de ambalaje care au fost preluate, valorificate si reciclate de către firma prestatoare a acestor servicii cu care ei au contract, intrucat obligațiile fiscale se calculeaza ca diferența intre cantitatile de deșeuri ce constituiau obligații de predare / reciclare si cele efectiv realizate.
In baza evidentei intocmite de ei pe perioada 2007 - 2012, obligațiile de plata conform declarațiilor insumau 5564 lei, din care au fost achitate in termen 2757 lei, iar diferența de 2807 lei s-a achitat cu Ordinul de plata nr. 28/05.02.2013.
F. de considerentele expuse, solicită admiterea contestatiei si sa dispună anularea actelor de executare, a executării însăși, cat si a titlului executoriu in baza căruia s-a pornit executarea silita.
In drept: art. 172 - 173 Cod procedura fiscala si art. 712(2), 713 NCPC.
Contestatoarea a depus la dosar următoarele înscrisuri în copii: titlul executoriu nr. 28/08.02.2013, Somație, confirmări de primire, Decizia de impunere nr. 1, Situația Centralizatoare fond mediu, Decizia nr. 19, Declarații privind obligațiile de plată la veniturile fondului pentru mediu, ordin de plată.
La data de 28.03.2013, intimata a depus întâmpinare la contestația la executare formulată de către . SRL, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună respingerea acesteia, înțelegând să invoce excepția inadmisibilității prezentei contestații pentru următoarele considerente:
Contestatoarea solicită chiar anularea executării, respectiv a formelor de executare silită efectuate în dosarul de executare nr. 28/2013 de către Administrația F. pentru Mediu, întrucât actele de executare contestate de fapt constatată;, obligația fiscală a contestatoarei, practic, prin solicitarea de anulare a acestora contestatoarea tinde la obținerea anulării obligației fiscale. De altfel, acest lucru, rezultă cu claritate din modul în care contestatoarea a formulat acțiunea înaintată, punând în discuție chiar elemente de fond referitoare la însăsi obligația fiscală care face obiectul actelor de executare contestate.
Or, pentru anularea obligației fiscale consideră că nu se poate pronunța instanța de executare, ci doar instanța de contencios administrativ. Constatarea faptului că, în speță, contestatoarea are sau nu calitatea de debitor la bugetul F. pentru Mediu, o poate face doar instanța de contencios după ce, în prealabil, contestatoare a utilizat calea recursului grațios. Prin urmare, potrivit art. 218 alin. 2 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, contestatoarea putea ataca decizia de soluționare a contestației administrative depuse la AFM, mai departe, la instanța de contencios administrativ competentă și nu la instanța de executare.
In susținerea celor de mai sus invocă și prevederile art. 711 alin. (1) și (3) coroborate cu art. 712 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, potrivit cărora:
„art. 711, alin. (1) împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuza să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii. (...)
(3) De asemenea, după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale. (...)
art. 712, alin. (2) In cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui."
Cât privește motivele de fond care pun în discuție existența și validitatea actelor de executare, respectiv a Titlului executoriu nr. 28/_/08.02.2013 și a Somației nr. 28/_/08.02.2013, precizează că anularea actelor de executare pe „ calea contestației la executare nu poate fi admisibilă deoarece contestatoarea avea Ia îndemână o altă cale de atac, anume CONTESTATIA ÎMPOTRIVA ACTULUI ADMINISTRATIV FISCAL reglementată de art. 175 și urm. din Codul de procedură fiscală și ulterior, acțiunea în contencios.
Din interpretarea dispozițiilor art. 172 alin. 3 din Codul de procedură fiscală rezultă că poate fi făcută contestație la executare și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă, pentru contestarea lui, nu există o altă procedură prevăzută de lege. In același sens sunt și dispozițiile art. 712 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, potrivit cărora „(...) se pot invoca în contestațiea la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui".
In cazul de față nu sunt îndeplinite cele două condiții imperative, CUMULATIVE, pentru formularea contestației la titlu, pentru că titlul executoriu atacat emană de la un organ jurisdicțional și pentru că era prevăzută o altă cale de atac.
Astfel, din interpretarea coroborată a art. 205 și 209 din OG nr. 92/2003 republicată, rezultă că, în speță, contestatoarea avea posibilitatea contestării (pe cale administrativă) la organul fiscal emitent, a titlului de creanță și a actelor administrative fiscale, decizia de soluționare a contestației putând fi atacată la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, potrivit art. 218 alin. 2 C.p.fiscală.
Referitor la excepția prematurității emiterii titlului executoriu somației prin care s-a dispus începerea executării silite, invocata de contestatoare, solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată, pentru următoarele motive:
Art. 215, alin. (1) din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicată, cu modificările și completările ulterioare statuează principiul general potrivit căruia „Introducerea contestației pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal" .
Prin urmare, așa cum rezultă din dispozițiile art. 215 alin. (1) din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, simpla introducere de către . SRL a contestației pe cale administrativă împotriva titlului de creanță în baza căruia au fost emise Titlul executoriu și Somația din dosarul de executare nr. 28/2013 (mai exact a Deciziei de impunere nr. 1/152/03.01.2013) nu produce efectul de suspendare a formelor de executare silită pornite de AFM pentru societatea în cauză. De asemenea, potrivit prevederilor legale mai sus-menționat soluționarea contestației administrative nu poate fi considerată procedură prealabilă pentru efectuarea formelor de executare silită, așa cum eronat susține contestatoarea.
În Decizia de Impunere nr. 1/152/03.01.2013, la pct. IV - Termenele de plată, se precizau, în conformitate cu art. 111 alin. (2) din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, următoarele:
„Diferențele de obligații de plată la Fondul pentru mediu, precum și obligațiile accesorii se plătesc în funcție de data primirii prezentei, astfel: până la data de 5 a lunii următoare, când data comunicării este cuprinsă în intervalul 01-15 din lună; până la data de 20 a lunii următoare, când data comunicării este cuprinsă în intervalul 16-31 din lună (...)".
De asemenea, la finalul pct. V - Dispoziții Finale din aceeași Decizie de impunere, se punea în vedere debitoarei faptul că „Prezenta decizie reprezintă titlu de creanță".
Or, având în vedere cele de mai sus, precum și faptul că Decizia de impunere nr. 1/152/03.01.2013 și Raportul de inspecție fiscală nr. 1/151/03.01.2013, în baza căruia a fost emisă, au fost comunicate contestatoarei prin adresa AFM nr. 153/03.01.2012, având confirmarea de primire datată cu 08.01.2013, iar Titlul Executoriu și Somația contestate au fost emise pe data de 08.02.2013, după expirarea datei limită prevăzută în Decizia de impunere pentru achitarea obligațiilor fiscale la Fondul pentru mediu, este evident că nici sub acest aspect nu se poate susține invocarea excepției prematurității.
Totodată, cu privire la elementele de ambiguitate susceptibile a fi induse de susținerile contestatoarei referitoare la procedura de soluționare a contestației administrative de către AFM, considerăm necesare următoarele lămuriri:
. SRL a formulat pe cale administrativă contestația nr. 46/17.01.2013, înregistrată la AFM sub nr._/23.01.2013. AFM a formulat răspuns în soluționarea contestației sus-menționate, prin emiterea Deciziei de soluționare nr. 19/_/27.02.2013, care a fost comunicată contestatoarei la data de 01.03.2013, conform datei înscrise pe confirmarea de primire (documentele se regăsesc în anexele la prezenta), cu respectarea termenului legal de 45 de zile prevăzut de art. 70 alin. (1) din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
2. Referitor la susținerile contestatoarei potrivit cărora titlul de creanță și titlul executoriu emise de Administrația F. pentru Mediu ar fi netemeinice și nelegale, solicită respingerea acestora ca netemeinice pentru următoarele motive:
Direcția Venituri și Recuperare Creanțe din cadrul Administrației F. pentru Mediu a emis documentele din Dosarul de executare nr. 28/08.02.2013 în baza Deciziei de impunere nr. 1/152/03.01.2013, emisă în baza Raportului de inspecție fiscală nr. 1/151/03.01.2013, toate documentele fiind întocmite cu respectarea strictă a prevederilor legale incidente în materie.
Întrucât susținerile contestatoarei nu se referă la eventuale aspecte de nelegalitate ce ar plana asupra formei de realizare a actelor contestate, ci privesc doar elemente de fond ale obligației fiscale care face obiectul actelor de executare, cu privire la acestea, deoarece consideră că nu pot face obiectul unei contestații la executare pentru motivele invocate anterior la punctul I Chestiune prealabilă-excepția inadmisibilității.
În drept, art. dispoz. art. 112-115 C.pr.civilă, solicitând judecarea în lipsă.
În cauză, a fost efectuată o expertiză tehnică contabilă întocmită de expertul G. F..
Analizând întregul material probator, instanța reține că în baza titlului executoriu nr. 28/8.02.2013 emis de Administrația F. pentru Mediu, s-a început executarea silită împotriva contestatoarei pentru suma de_ lei, emis în baza deciziei de impunere nr. 1 din 3.01.2013 prin care contestatoarei i s-au calculat obligații fiscale de achitat pe perioada 1.01._11 în cuantum de_ lei, dobânzi de întârziere în valoare de_,38 lei și penalități de întârziere în valoare de 4897,35 lei.
Împotriva deciziei nr. 1/2013 contestatoarea . SRL a formulat contestația la Administrația F. pentru Mediu și prin decizia nr. 19/27.02.2013, s-a respins contestația formulată.
Prin raportul de expertiză întocmit de expertul G. F. s-a stabilit că declarațiile lunare depuse la Fondul de mediu de către contestatoare pe perioada ianuarie 2007-noiembrie 2011 și care privesc contribuția prev. la art. 9 lit. d din OUG 196/2005 au fost rectificate și depuse la data de 29.01.2013 și cantitățile de deșeuri de ambalaje din carton și plastic predate către . în perioada 2007-2011 au fost: hârtie și carton-_ kg și folie de plastic-1600 kg.
De asemenea se arată în raportul de expertiză că valoarea contribuției prev. la art. 9 lit. d din OUG 196/2005 datorate de . SRL pentru perioada 2007-2011 este în sumă de 4939 lei, această sumă fiind achitată.
Având în vedere aceste concluzii ale raportului de expertiză, instanța va admite contestația și în temeiul art. 1711 și urm. C.pr.civ. va anula titlul executoriu nr.28/08.02.2013 și actele de executare întocmite în baza acestuia, va omologa raportul de expertiză întocmit de expert G. F.
Se va lua act că contestatoarea nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite contestația la executare formulată de contestatoarea . SRL, cu sediul în com. Frătești, ., în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în mun. București, Splaiul Independenței, nr. 294, corp A, sector 6, împotriva titlului executoriu nr. 28/08.02.2013
Omologhează raportul de expertiză întocmit de expert G. F..
Anulează titlul executoriu nr.28/08.02.2013 și actele de executare întocmite în baza acestuia.
Ia act că, contestatoarea nu solicită cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 decembrie 2013.
PREȘEDINTE,
GREFIER,
Red.Jud.M.M.
Dact.Ș.P.
Ex.4/2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2454/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1190/2013.... → |
|---|
