Plângere contravenţională. Sentința nr. 1074/2013. Judecătoria GIURGIU
Comentarii |
|
Sentința nr. 1074/2013 pronunțată de Judecătoria GIURGIU la data de 31-01-2013 în dosarul nr. 15810/236/2011
Operator de date cu caracter personal nr. 8756
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
JUDECATORIA G. - CAUZE GENERALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1074/2013
Ședința publică de la 31 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. C. B.
Grefier M. V. B.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe contestator Ș. V. și pe intimat I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE G., având ca obiect plângere contravetionala CC_.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorul personal și martorul Ș. A. A., lipsă fiind intimata și martorul G. G..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța procedează la audierea martorului Ș. A. A. sub prestare de jurământ, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Instanța, față de imposibilitatea executării mandatului de aducere, așa cum reiese din procesul verbal de la fila 31 dosar, în temeiul art. 188 alin. 3 C.p.civ. va păși la judecata cauzei.
Petentul personal, învederează instanței că renunță la audierea celui de-al doilea martor încuviințat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Contestatorul personal, având cuvântul, solicită admiterea plângerii așa cum s-a formulat și anularea procesului verbal.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față:
Prin plângerea contravențională introdusă pe rolul Judecătoriei G. la data de 17.11.2011 și înregistrată sub nr._, petentul Ș. V. a formulat plângere împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ întocmit la data de 06.11.2011 de către intimata I. Județean de Poliție G., prin care a solicitat anularea procesului verbal de constatare.
În motivarea plângerii, petentul a învederat instanței faptul că a fost sancționat contravențional pentru o faptă pe care nu a comis-o, că a efectuat depășirea unui autoturism care circula foarte aproape de partea dreaptă cu viteză redusă, fără a încălca marcajul longitudinal continuu.
Petentul solicită admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenție.
Se solicită proba cu înscrisuri și martori.
În drept se invocă prevederile OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Intimata a depus întâmpinare solicitând respingerea plângerii contravenționale, procesul verbal . nr._ întocmit de IPJ G. la data de 06.11.2011 fiind legal si temeinic, nefiind afectat de nici o cauză de nulitate dintre cele expres prevăzute de art. 17 din OG 2/2001.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 115-118 și art 167 C. pr.civ, OG 2/2001, OUG 195/2002.
La dosarul cauzei au fost depuse în copie următoarele înscrisuri: procesul verbal . nr._/06.11.2011,raport reținere, adresă CNADNR privind marcajul longitudinal existent în localitatea Gorneni DN6,km 33+300.
Martorul asistent nu a putut fi audiat deși a fost citat cu mandat de aducere pentru mai multe termene consecutive și a fost și amendat, motiv pentru care în temeiul art 188 C.pr.civ, instanța a pășit la judecata cauzei.
A fost audiați martorul Ș. A. A. sub prestare de jurământ declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ întocmit de IPJ G. la data de 06.11.2011 petentul a fost sancționat contravențional ca urmare a nerespectării regulilor privind depășirea, prin aceea că pe DN6, km 33+300, localitatea Valea Plopilor a efectuat manevra de depășirea autoturismului Iveco cu numărul de înmatriculare_ în zona de acțiune a indicatorului depășirea interzisă, încălcând marcajul longitudinal continuu, fapta constituind contravenție potrivit art. 100 alin 3 lit e din OUG 195/2002. În temeiul art. 120 lit e și i din HG 1391/2006 s-a aplicat și măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce.
Potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța are obligația să verifice procesul-verbal atât sub aspectul legalitǎții, cât și al temeiniciei întocmirii sale.
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul – verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept pană la proba contrară.
Deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal si procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului ( cauza Engel c. Olandei, Lutz. C Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei, Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Modovei, N. c. României, A. c. României), petentului îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală instituite de art. 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, însă printre acestea nu se găsește și obligația statului de a aplica sancțiuni contravenționale prin intermediul instanței, ci numai de a asigura accesul persoanei sancționate la un tribunal independent și imparțial care să se pronunțe în condițiile unui proces echitabil asupra „acuzației” ( a se vedea cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării sa dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeana a Drepturilor Omului, în măsura in care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
De asemenea, in Decizia nr. 315 din_ referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 19 alin. (1) si (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, in motivarea excepției,, Curtea Constituțională retine că Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 prevede suficiente garanții care sa împiedice încheierea abuziva a procesului-verbal fără participarea contravenientului, iar prin Decizia nr. 520 din 8 mai 2008, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2008, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15-19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 ca neîntemeiata, reținând, in esența, ca, instanța competenta sa soluționeze plângerea îndreptata împotriva procesului-verbal de constatare si sancționare a contravenției este obligata sa urmeze anumite reguli procedurale, in virtutea cărora sarcina probei aparține celui care afirma ceva in instanța, iar nu celui care a întocmit procesul-verbal de contravenție".
Instanța constată ca procesul verbal . nr._ întocmit din data de 06.11.2011 nu este temeinic.
Din declarațiile martorilului audiat reiese faptul că petentul a trecut pe lângă un autoturism care circula cu viteză foarte mică pe marginea drumului, fără a depăși marcajul longitudinal continuu.
Potrivit art 135 lit e din HG 1341/2006 „Conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere și în următoarele situații:
e) când circulă în pantă față de cel care urcă, dacă pe sensul de mers al celui care urcă se află un obstacol imobil. În această situație manevra nu este considerată depășire în sensul prevederilor art. 120 lit. j);”, iar potrivit art 45 alin 1 din OUG 195/2002 „Depășirea este manevra prin care un vehicul trece înaintea altui vehicul ori pe lângă un obstacol, aflat pe același sens de circulație, prin schimbarea direcției de mers și ieșirea de pe banda de circulație sau din șirul de vehicule în care s-a aflat inițial.”
Constată instanța că petentul nu a efectuat manevra de depășire pe de o parte pentru că nu a ieșit de pe banda de circulație în care s-a aflat ințial, iar pe de altă parte pentru că potrivit art. 135 lit e din HG 1341/2006 manevra efectuată de petent nu este considerată depășire.
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul – verbal contestat nu este temeinic, astfel încât urmează să admită plângerea contravențională formulată de petent în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului G. și să anuleze verbal de contravenție . nr._ din 06.11.2011.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petentul Ș. V., cu domiciliul în A., ., ., ., în contradictoriu cu intimatul I. Județean de Poliție G., cu sediul în mun G., jud G..
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._ din 06.11.2011.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 31.01.2013.
Președinte, Grefier,
Teh/Red.jud. BRC,
5ex/14.02.2013
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4307/2013.... | Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 6634/2013.... → |
---|