Plângere contravenţională. Sentința nr. 1406/2013. Judecătoria GIURGIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1406/2013 pronunțată de Judecătoria GIURGIU la data de 07-02-2013 în dosarul nr. 10992/236/2012
Operator de date cu caracter personal nr. 8756
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
JUDECATORIA G. - CAUZE GENERALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1406/2013
Ședința publică de la 07 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. C. B.
Grefier M. V. B.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe contestator M. S. și pe intimat I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE G., având ca obiect plângere contravetionala CP_.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorul personal, lipsă fiind intimata.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimata a depus la dosar întâmpinare în două exemplare, după care:
Instanța procedează la identificarea contestatorului M. S., codul numeric personal al acestuia fiind consemnat în caietul grefierului de ședință.
Contestatorul personal, semnează plângerea în fața instanței.
Instanța comunică petentului un exemplar al întâmpinării.
Petentul personal, arată că nu solicită termen pentru a lua cunoștință.
Instanța acordă cuvântul pe probe.
Contestatorul, având cuvântul, solicită proba cu înscrisurile de la dosar.
Instanța în baza art. 167 C.p.civ încuviințează proba cu înscrisurile de la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Contestatorul personal, având cuvântul, solicită admiterea plângerii și anularea procesului verbal.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrata pe rolul aceste instanțe sub nr._ la data de 02.07.2012, petentul M. P. S. a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit de IPJ G. la data de 05.06.2012.
In motivarea plângerii arată ca a solicitat anularea procesului verbal de contravenție pentrucă aparatul radar a fost amplasat pe alt traseu decât cel anunțat la radio.
Plângerea nu este motivată în drept.
Intimata nu a depus întâmpinare solicitând respingerea plângerii contravenționale, procesul verbal . nr._ fiind legal si temeinic, nefiind afectat de nici o cauză de nulitate dintre cele expres prevăzute de art. 17 din OG 2/2001.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 115-118 și art 167 C. pr.civ
În temeiul art. 167 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisuri, iar pentru intimata proba cu înscrisuri, respectiv fotografia radar, buletin de verificare metrologică al aparatului radar și atestatul operatorului radar.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ întocmit de IPJ G. la data de 05.06.2012 petentul a fost sancționat cu amenda contravențională și i s-a suspendat dreptul de a conduce autoturisme pe drumurile publice pentru că în ziua de 05.06.2012, ora 1128 pe . G., a fost depistat și înregistrat cu aparat radar conducând, autoturismul cu nr._ cu viteza de 68km/h, depășind cu peste 18 km/h viteza legala admisă.
Plângerea contravențională a fost depusă în termenul legal la instanța de judecată.
Potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța are obligația sǎ verifice procesul-verbal atât sub aspectul legalitǎții, cât și al temeiniciei întocmirii sale.
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul – verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept pană la proba contrară.
Deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal si procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului ( cauza Engel c. Olandei, Lutz. C Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei, Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Modovei, N. c. României, A. c. României), petentului îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală instituite de art. 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, însă printre acestea nu se găsește și obligația statului de a aplica sancțiuni contravenționale prin intermediul instanței, ci numai de a asigura accesul persoanei sancționate la un tribunal independent și imparțial care să se pronunțe în condițiile unui proces echitabil asupra „acuzației” ( a se vedea cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării sa dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeana a Drepturilor Omului, în măsura in care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
De asemenea, in Decizia nr. 315 din_ referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 19 alin. (1) si (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, in motivarea excepției,, Curtea Constituțională retine că Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 prevede suficiente garanții care sa împiedice încheierea abuziva a procesului-verbal fără participarea contravenientului, iar prin Decizia nr. 520 din 8 mai 2008, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2008, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15-19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 ca neîntemeiata, reținând, in esența, ca, instanța competenta sa soluționeze plângerea îndreptata împotriva procesului-verbal de constatare si sancționare a contravenției este obligata sa urmeze anumite reguli procedurale, in virtutea cărora sarcina probei aparține celui care afirma ceva in instanța, iar nu celui care a întocmit procesul-verbal de contravenție".
Analizând buletinul de verificare metrologică nr_ din 21.08.2012 al aparatului radar care a înregistrat viteza cu care circula petentul, instanța constată că acesta este eliberat ulterior datei de 05.06.2012, data săvârșirii faptei, și că aparatul radar nu a fost verificat metrologic.
Potrivit art 102 al.3 lit.e din OUG 195/2002 constituie contrvenție "depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic", iar potrivit art. 109 al.2 "Constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției." De asemnenea, art. 180 al.1 din HG 1391/2006 impune menționarea in cuprinsul procesului verbal a datelor de individualizare ale aparatului radar.
Se constată că în lipsa verificării metrologice a aparatului radar nu sunt îndeplinite condițiile legale prevăzute de textele de lege enumerate anterior și că nu există certitudinea că petentul a circulat cu viteza de 68km/h, aparatul radar putând să aibă o eroare mai mare decât cea legal admisă.
Prin urmare, ne aflăm în prezența unui dubiu care are un caracter rezonabil. În lipsa unor probe sau măcar a unor indicii concrete care să conducă la concluzia că petentul ar fi săvârșit contravenția, instanța și-a format convingerea că petenta nu a comis fapta care a fost reținută în cuprinsul procesului verbal de contravenție
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul – verbal contestat este netemeinic, astfel încât, în temeiul art. 34 din O.G. 2/2001, urmează să admită plângerea și să anuleze procesul verbal . nr._ din 05.06.2012 încheiat de Inspectoratul de Poliție Județean G..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petentul M. P. S., cu domiciliul în G., ..55, jud G., în contradictoriu cu intimatul I. Județean de Poliție G., cu sediul în G., jud G..
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._ din 05.06.2012.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 07.02.2013.
PREȘEDINTE,
GREFIER,
Teh/Red. jud. BRC
Ex. 5/28.02.2013
| ← Uzucapiune. Sentința nr. 8581/2013. Judecătoria GIURGIU | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5298/2013.... → |
|---|
