Plângere contravenţională. Sentința nr. 142/2013. Judecătoria GIURGIU

Sentința nr. 142/2013 pronunțată de Judecătoria GIURGIU la data de 09-01-2013 în dosarul nr. 12724/236/2010*

Operator de date cu caracter personal nr. 8756

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA G.

JUDECATORIA G. - CAUZE GENERALE

SENTINȚA CIVILĂ NR. 142

Ședința publică de la 09 Ianuarie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. D.

Grefier M. D.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA LA SCA N. N. D. KINGSTON PETERSEN și pe intimat C. JUDEȚEAN PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR G., C. JUDEȚEAN PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR REGIUNEA SUD MUNTENIA, având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat D. D. pentru petent, lipsă fiind intimatul.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Reprezentantul petentului, solicită proba cu înscrisurile de la dosar.

Instanța în temeiul art. 167 cod procedură civilă încuviințează pentru petentă proba cu înscrisuri, constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Apărătorul petentei, având cuvântul, solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție, prin Legea nr. 288/2010, Ordonanța nr. 50/2010 a fost modificată în sensul dezincriminării faptelor prevăzute la art. 35, fapta nu întrunește elementele constitutive ale contravenției reținute în sarcina petentei, respectiv latura obiectivă a acesteia. Depune la dosarul cauzei înscrisuri, note de ședință, solicită cheltuieli de judecată .

INSTANȚA,

Deliberand asupra cauzei civile de fata constata:

I.La data de 02.12.2010 a fost înregistrată sub nr._ la Judecătoria G., plangerea formulata de petenta B. COMERCIALA R. SA în contradictoriu cu intimata C. JUDEȚEAN PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR G. impotriva procesului verbal de contraventie . nr._/16.11.2010.Petenta a solcitat:

1) suspendarea executării sancțiunilor complementare dispuse prin procesul verbal contestat.

2) anularea procesul verbal de constatare contravenției, ., Nr._ (221/545), încheiat Ia data de 16.11.2010 (procesul – verbal), de către CJPC G., pentru următoarele motive:

În ceea ce privește solicitarea de a se dispune suspendarea executării sancțiunii complementare:

Puterea discreționara a autorităților menite să protejeze consumatorii rămâne supusa principiului legalității. Atunci când se constata că actele care se bucură de prezumția de legalitate pot conduce la crearea unor pagube ireparabile, instanța este chemata sa identifice echilibrul între cele două prezumții - prezumția de legalitate si prezumția de nevinovăție/ de acces Ia un tribunal .

Astfel, principiul legalității implică o obligație a autorităților administrative de a se încadra în limitele câmpului de aplicare impus de legislația pentru a cărei executare este adoptat actul administrativ. Verificarea respectării acestor limite se realizează de către judecător. Instanța are dreptul de a revoca, respectiv anula acele acte care depășesc sau contravin limitelor legale.

Deopotrivă, instanța are dreptul de a suspenda respectivul act atunci când constata că, în măsura în care acesta ar continua să-și producă efectele, efectele acestuia nu ar putea fi întoarse.

Executarea masurilor complementare stabilite prin procesul-verbal, fără a lua în calcul prezumția de nevinovăție a petentei, respectiv restituirea sumelor încasate în baza contractelor de credit și anularea clauzelor considerate ca încălcând prevederile legale, este de natura sa producă Băncii un prejudiciu cert, o paguba iminenta.

Mai mult, cuantumul important al acestor restituiri, multiplicat de numărul mare de procese verbale de contravenție încheiat de ANPC este de natura sa destabilizeze activitatea petentei, sa determine îngreunarea activității de creditare și necesitatea recurgerii la surse de finanțare pentru necesarul de resurse financiare.

Măsura suspendării nu este de natura sa prejudicieze consumatorul, care in situația respingerii acțiunii introductive va avea posibilitatea de a compensa sumele respective din soldul creditului, în timp executarea nejustificata a măsurii complementare, ar pune consumatorul . a face fata obligației de întoarcere a executării in cazul admiterii plângerii.

În privința motivelor substanțiale de nelegalitate a procesului verbal, petenta a arătat următoarele:

1. Fapta nu se încadrează în temeiul legal indicat și nu poate fi sancționată conform acestuia:

Art. 35 alin. 1 lit. a din OUG 50/2010 prevede:

„Fără a aduce atingere prevederilor legale privind modificarea dobânzii, pe parcursul derulării contractului de credit:

a) se interzice majorarea comisioanelor, taxelor, tarifelor, spezelor bancare sau a oricăror altor costuri aferente contractului, cu excepția costurilor impuse prin legislație".

Art. 35 din OUG 50/2010 trebuie interpretat prin prisma art. 36 din OUG 50/2010, care prevede":

„Pentru creditul acordat, creditorul poate percepe numai: comision de analiza dosar, comision de administrare credit sau comision de administrare cont curent, compensație in cazul rambursării anticipate, costuri aferente asigurărilor, după caz, penalități, precum si un comision unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor."

În fapt, prin Contractele de credit încheiate de B. cu consumatorii, s-au prevăzut comisioanele percepute de bancă pentru creditele puse la dispoziție, ca parte a costului creditului - „prețul contractului". Printre aceste comisioane, s-au prevăzut: „comision de administrare" și „comision de urmărire riscuri", comisioane ce se plăteau lunar de petent, într-un anumit cuantum clar determinat în contract.

Așa fiind eliminarea denumirii de „comision de urmărire riscuri", neprevăzută în art. 36, păstrarea denumirii de „comision de administrare", permisă de art. 36, în care a fost inclus și cuantumul comisionului inițial denumit „de urmărire riscuri", păstrându-se astfel neschimbat „prețul contractul" nu încălca nici una din obligațiile legale in materia protecției consumatorilor.

Majorarea comisioanelor percepute trebuie analizata prin raportare la momentul încheierii contractului, pe de o parte, si prin raportare la cuantumul total al comisioanelor percepute inițial, pe de alta parte, pentru ca in totalitatea lor comisioanele fac parte din „prețul contractului".

2. Comisionul perceput de petentă este în concordanță cu prevederile legale.

OUG 50/2010 nu ofera/definește tipurile de comisioane bancare, astfel încât termenii folosiți au valoare indicativa, impunându-se a fi analizați prin raportare la rațiunile economice si nu la denumirea formala utilizata de banca, in temeiul principiului general reglementat de art. 977 al interpretării actelor juridice după voința reala a pârtilor si nu după sensul literal al termenilor.

Creditul bancar este definit în doctrină ca fiind orice angajament de punere la dispoziție sau acordare a unei sume de bani ori prelungire a scadenței unei datorii, în schimbul obligației debitorului la rambursarea sumei respective, precum și la plata unor dobânzi sau altor cheltuieli legate de această sumă . Debitorul băncii, suportând prețul creditului este dator în realitate să suporte cele două componente ale acestuia, respectiv dobânda și comisioanele.

Ca și alte comisioane, și comisionul de urmărire risc (astfel cum a fost acesta denumit de petentă) este un element al prețului Băncii.

Rațiunea economică care justifică solicitarea acestui comision este existența riscului de credit care este un element de care B. este obligată să țină cont și să încerce să îl acopere.

Riscul de credit este asumat în urma analizei economico-financiare a solicitantului de credit și a solidității garanțiilor - reale sau personale.

În momentul în care se acordă un credit, o bancă este nevoită să analizeze riscurile pe care le poate avea prin acordarea acestuia. Astfel, principala activitate pe care o are o bancă, în momentul și ulterior acordării unui credit este aceea de a administra posibilele riscuri pe care le-ar putea întâlni până la recuperarea sumelor acordate. Modalitatea și criteriile pe care B. trebuie să le ia în calcul în momentul în care analizează acordarea unui credit sunt prevăzute în Regulamentul nr. 3 din 2007 al BNR privitor la limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice.

Aplicarea OUG 50/2010 nu poate conduce la o micșorare a prețului unui contract aflat in derulare, fiindcă o astfel de modificare ar încălca libertatea contractuala si ar excede cadrul legal general al protecției consumatorului, care exclude intervenția asupra prețului contractului, constituind in egala măsura o aplicare retroactiva a legii, fiind evident nelegală susținerea organelor de control potrivit căreia am fi in prezenta unei modificări a comisioanelor percepute de către Bancă, fapta ce ar întruni elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 35 alin. 1 lit. a, interpretat prin prisma art. 36 din OUG 50/2010, în condițiile in care banca nu a făcut decât sa aplice dispozițiile legale privind reîncadrarea costurilor.

3.Procesul verbal nu stabilește vinovăția băncii cu privire la încălcarea prevederilor art. 42 din OUG 50/2010.

Încălcarea art. 42 din OUG 50/2010, referitor la obligația transmiterii unui răspuns la reclamațiile consumatorilor, în termen de 30 de zile de la data înregistrării acestora, nu poate fi apreciată in abstracto, ci numai după analizarea împrejurărilor concrete in care fiecare reclamație a fost înregistrata la Bancă, precum si a diligentelor depuse de B. in vederea analizării solicitărilor clienților si înaintării unui răspuns într-un termen conform cu prevederile OUG 50/2010.

In virtutea dreptului Ia apărare garantat Băncii inclusiv in cadrul procedurilor contravenționale, prin legislația romana, precum si prin dreptul comunitar si prin Convenția Europeana a Drepturilor Omului, o asemenea analiza realizata de către CJCP G. trebuie sa acorde posibilitatea Băncii sa prezinte explicații cu privire la diligentele depuse in vederea soluționării cererilor clienților si transmiterii unui răspuns către aceștia (inclusiv sa ofere CJCP G. spre analiză toate documentele pe care le considera relevante in acest sens). Or, procesul-verbal nici măcar nu, face mențiune despre respectarea de către CJPC G. a unui asemenea imperativ legal.

În condițiile în care nu s-a procedat la analizarea de către ANPC a ansamblului de documente și informații, în condițiile în care Băncii nu i s-a permis să formuleze explicații și apărări, nu se poate stabili vinovăția petentei, iar sancțiunea pentru pretinsa încălcare a obligației stabilite la art. 42 din OUG 50/2010 este neîntemeiată.

La plangere a fost atasat procesul verbal contestat.

Intimata,desi legal citatat nu a formulat intampinare.

II.Prin cererea precizatoare depusă la 14.04.2011 s-a solicitat anularea procesului verbal contestat, revocarea/anularea măsurilor dispuse prin procesul verbal contestat, având în vedere că în temeiul art. 12 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, astfel cum a fost interpretat de Curtea Constituțională a României în Decizia nr. 228/13 martie 2007, faptele dezincriminate prin legea contravențională mai favorabilă, după ., respectiv, 03.01.2011, nu se sancționează, în sensul că: sancțiunile contravenționale deja stabilite nu se mai execută, iar, pentru faptele săvârșite în perioada cât OUG nr. 50/2010 a fost în vigoare, sancțiunile contravenționale nu mai pot fi nici măcar aplicate/stabilite.

La cererea precizatoare petenta a atasat practica judiciara.

La data de 19.05.2011,petenta a depus la dosar note de sedinta cu privire la cheltuielile de judecata efectuate de petenta in prezenta cauza si a explicat pe larg de ce ar trebui intimata obligata la plata acestor cheltuieli,atasand si factura aferenta acestora.

III.Prin sentinta civila nr. 3681/09.06.2011,Judecatoria G. a admis plangerea contraventionala si a dispus anularea procesului verbal de contraventie . nr._/16.11.2010.

La data de 16.01.2012,intimata C. Judetean pentru Protectia Consumatorilor G.,a formulat recurs impotriva sentintei sus mentionate criticand-o pentru motive de netemeinicie si nelegalitate.

La data de 31.01.2012,petenta a formulat de asemenea recurs solictand modificarea in parte a sentintei recurate numai in ceea ce priveste cheltuielile de judecata(5294,55 lei) si obligarea intimatei la plata integrala a acestora.

IV.Prin decizia civila nr. 121/C./15.03.2012,Tribunalul G. a casat sentinta civila nr. 3681/09.06.2011,pronuntata de Judecatoria G. si a trimis cauza si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante,unde a fost inregistrat din nou la data de 15.10.2012.

Avand in vedere solicitarea petentei prin reprezentant si HG nr. 700/2012,privind reorganizarea ANPC,instanta a introdus in cauza in calitate de intimat C. Regional pentru Protectia Consumatorilor Regiunea Sud- Muntenia

In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri.

De asemenea la termenul de astazi,reprezentanta petentei a solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 5294,55 lei.

V.Analizand cauza dupa rejudecare instanta retine:

In fapt, prin procesul verbal . nr._ (221/545 ) din 16.11.2010 s-a dispus sancționarea contravențională a petentei cu amendă în cuantum de 40.000 lei pentru încălcarea dispozițiilor art. 35 alin 1 lit. a și art. 42 din OUG nr. 50/2010.

Prin același proces verbal s-a dispus și sancționarea complementară a restituirii sumelor încasate fără temei legal în termen de 15 zile pentru clientii P. V. C. si C. S. precum si măsura complementară a aducerii tuturor contractelor similare în conformitate cu prevederile legale.

Pentru a aplica sanctiunile,agentul constatator ,din analiza conventiilor de credit nr. 180/16.01.2007 si si a actelor aditionale incheiate de B. cu clientul P. V. C. ,a retinut ca valoarea comisionului de risc a fost introdus in valoarea comosionului de administrare ,care a crescut.

De asemenea s-a mai retinut ca B. nu a raspuns in termen reclamatiei formulate de clientul C. S..

În drept, potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție și hotărăște asupra sancțiunii.

Astfel, analizând cuprinsul procesului-verbal sub aspectul legalității sale instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea disp. art. 17 din OG nr.2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă sub sancțiunea nulității absolute, întrucât acesta conține numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului.

Cu privire la temeinicia procesului verbal contestat, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).

Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Conform art. 35 alin 1 lit b este interzia introducerea si perceperea de noi taxe, comisioane, tarife, speze bancare sau orice alte costuri aferente contractului, cu exceptia costurilor specifice unor servicii suplimentare solicitate in mod expres de consumator, neprevazute in contract si care nu erau oferite consumatorilor la data incheierii acestuia. Aceste costuri neprevazute vor fi percepute numai pe baza unor acte aditionale acceptate de consumator. Sunt exceptate costurile impuse prin legislatie.

Conform art. 42 din OUG nr. 50/2010,creditorii(bancile)au obligatia sa ia masuri pentru a raspunde reclamatiilor formulate de consumatori in termen de maxim 30 de zile de la inregistrarea acestora.

Instanta constata ca B. COMERCIALA ROMANIA SA a fost sanctionata in mod just la data de 16.11.2010,pentru incalcarea acestor doua dispozitii legale.

Insa,in analiza plangerii,instanta are in vedere dispozitiile Legii 288/2010 prin care au fost aduse modificari OUG 50/2010.

Astfel prin pct 39 al legii sus mentionate s-a stabilit ca prevederile OUG 50/2010 nu se aplica contractelor in curs de derulare la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, cu exceptia dispozitiilor art. 37^1, ale art. 66—69 si, in ceea ce priveste contractele de credit pe durata nedeterminata existente la data intrarii in vigoare a acestei ordonante de urgenta, ale art. 50—55, ale art. 56 alin. (2), ale art. 57 alin. (1) si (2), precum si ale art. 66—71."

Instanta apreciaza ca in cauza de fata a intervenit o o lege contraventionala mai favorabila ce urmeaza a fi aplicata conform art. 12 alin 2 teza I din OG 2/2001,principiu enuntat si de art. 15 alin 2 din Constituția României “Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.”

Avand in vedere ca cele doua conventii incheiate cu clientii P. V. C. si C. S.,erau in curs de desfasurare(incheiate in 2007)la data intrarii in vigoare a OUG 50/2010,si ca art. 35 si 42,in baza carora a fost sanctionata petenta, nu se afla printre art. cu aplicare retroactiva mentionate de pct 39 din Legea 288/2010,instanta urmeaza sa admita plangerea si sa anuleze procesul verbal . nr._ incheiat la data de 16.11.2010 si sa inlature si sanctiunile complementare.

In legatura cu capatul de cerere privind obligarea intimatei la plata chetuielilor de judecata in cuantum de 5294,55 lei,acesta va fi respins de catre instanta cu motivarea ca prezenta actiune a fost admisa cu ocazia aplicarii unei legi contraventionale mai favorabile,nicidecum ca intimata ar fi avut vreo culpa procesuala.Astfel la data incheierii,actul sanctionator a carui anulare s-a solicitat a fost temeinic si legal intocmit,iar in aceste conditii nu i s-ar putea imputa intimatei ca nu a prevazut modificarea de catre puterea legiuitoare a OUG 50/2010 prin legea nr. 288/2010.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite plângerea contravenționala introdusă de petenta B. COMERCIALA R. SA,cu sediul in Bucuresti,.. 5,sector 3,în contradictoriu cu intimata C. REGIONAL PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR REGIUNEA SUD-MUNTENIA-C. JUDETEAN PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR G.,cu sediul in Ploiesti,..

Anulează procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/16.11.2010 si inlatura aplicarea sanctiunilor complementare.

Respinge cererea de acordare a cheltuielilior de judecata.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 09.01.2013.

P. GREFIER

Red/DM/21.03.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 142/2013. Judecătoria GIURGIU