Plângere contravenţională. Sentința nr. 2398/2013. Judecătoria GIURGIU
Comentarii |
|
Sentința nr. 2398/2013 pronunțată de Judecătoria GIURGIU la data de 05-03-2013 în dosarul nr. 6020/236/2012
DOSAR NR._
operator de date cu caracter personal nr.8756
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
JUDECATORIA G. - CAUZE GENERALE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2398
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 05.03.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE -P. M.
GREFIER - P. V.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatorul . G. prin administrator judiciar B. G. Insolvență SPRL, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CESTRIN având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Cererea este scutită de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că pentru termenul de astăzi procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită, după care:
Instanța, având în vedere că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, constată procesul în stare de judecată și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față;
Pe data de 05.04.2012 pe rolul acestei instanțe, sub nr._ a fost înregistrată plângerea formulată de contestatoarea . G. prin administrator judiciar B. G. Insolvență SPRL împotriva procesului verbal de contravenție . 12 nr._ încheiat pe data de 21.03.2012 de agentul constatator C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CESTRIN, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului verbal și exonerarea de la plata amenzii contravenționale și a tarifului de despăgubire stabilite prin acesta.
În fapt, contestatoarea a arătat că, vehiculul cu nr. de înmatriculare_ utilizat de firma lor s-a deplasat pe drumurile din România, inclusiv pe DN5 Km 28 +120m, Calugareni, jud. G. efectuând activităti de transport astfel cum sunt prevăzute în obiectul de activitate al societătii, dar pentru aceste deplasări s-au achitat întotdeauna taxele stabilite de lege, inclusiv cea pentru utilizarea rețelei de drumuri naționale (asa cum este prevăzută în O.G. nr. 15/2002 cu modificările si completările ulterioare).
Având în vedere numărul mare de vehicule, varietatea traseelor acestora (în tară si străinătate), precum si faptul că nu mereu este necesară achitarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale (întrucât vehiculele nu sunt folosite), responsabilitatea achiziționării si a tinerii evidentei valabilității rovinietelor aparține conducătorilor vehiculelor respective. Pentru acest motiv nu toate documentele justificative ajung întocmai si la timp pentru a fi înregistrate la societatea comercială.
In ceea ce privește legalitatea si temeinicia PVCC consideră că acesta a fost întocmit cu încălcarea dispozițiilor legale în materie: O.G. 2/2001, aprobată de Legea nr. 180/2002 cu modificările si completările ulterioare.
Conform dispozițiilor art. 5, al. 1 din O.G. 2/2001 sancțiunile contraventionale sunt principale si complementare, iar pentru aceeași contravenție se poate aplica numai o sancțiune contravențională principală si una sau mai multe sancțiuni complementare. In speță s-au stabilit două sancțiuni: amenda contraventională si achitarea tarifului de despăgubire, ambele sancțiuni fiind principale, ceea ce contravine evident dispozițiilor mentionate mai sus.
Este adevărat că O.G. 2/2001 enumera exemplificativ care sunt sancțiunile principale si care sunt cele complementare si prevede posibilitatea completării acestora prin alte acte normative, dar este cât se poate de strictă în ceea ce privește numărul de sancțiuni principale care pot fi aplicate pentru aceeași faptă: una. Dacă in ce privește amenda contravențională nu pot exista discuții în sensul că aceasta este prevăzută expres ca fiind sancțiune principală, achitarea tarifului de despăgubire este o sancțiune care nu a fost calificată de nici unul dintre actele normative aplicabile: O.G. nr. 2/2001 si O.G. nr. 15/2002. în acest din urmă act, se prevede astfel: contravenientul are obligația de a achita, pe lângă amenda contravențională cu titlu de tarif de despăgubire, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinietă valabilă sumele stabilite potrivit anexei nr. 4.
A mai arătat contestatoarea că în art. 5 al. 3 din O.G. 2/2001 sunt enumerate: confiscarea unor bunuri, anularea sau suspendarea unor avize sau autorizații, retragerea licenței, blocarea unor conturi, închiderea activitătii etc. si nu plata unor sume de bani care pare, mai degrabă, a fi o a doua amendă.
Alt motiv de nelegalitate al PVCC este acela că nu conține toate mențiunile prevăzute expres de art. 16 din O.G. 2/2001, mai exact nu cuprinde datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ale contravenientului (conducătorul vehiculului deoarece acesta este cel care circulă cu vehiculul si nu societatea comercială) si nici descrierea faptei contravenționale cu arătarea tuturor împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravitătii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite. In lipsa acestor date exacte, instanta nu poate face o apreciere corectă a temeiniciei procesului verbal. In practica judiciară se consideră că nu este suficientă simpla descriere a faptelor cu cuvintele legiuitorului. De asemenea, PVCC nu cuprinde nici semnătura agentului constatator, mențiune obligatorie conform art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Este adevarat ca in cauza sunt aplicabile prevederile OG 15/2002. Trebuie observat insa ca dupa ce la articolul 8 aceasta ordonanța definește contravenția (,„ fapta de a circula fara a deține rovinietă valabila"") si mentioneaza sancțiunea aplicabila („se sanctioneaza cu amenda"), la articolul 10, acest act normativ, precizeaza. „Contravențiilor prevăzute la art. 8 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare. Așadar, in cazul in care nu sunt indeplinite condițiile de legalitate ale procesului verbal de constatare a contravenției prevăzute in OG 2/2001, chiar daca sunt aplicabile pentru sancționare dispozițiile art. 8 din OG 15/2002, respectivul proces verbal este nul. Aceste aspecte au fost avute in vedere si de alte complete de judecata cand au admis plângerile contravenționale formulate împotriva unor procese verbale asemanatoare, de constatare a contravențiilor.
Potrivit art. 16 al. 7 din O.G. 2/2001, în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Obiectiunile trebuie consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica „Alte mențiuni", sub sancțiunea nulitătii procesului-verbal.
Cum procesul verbal contestat nu cuprinde astfel de mențiuni cu privire la obiectiunile pe care le-a avut sau nu petenta cu privire la continutul procesului- verbal, instanta nu poate să aprecieze dacă în speță a fost asigurat dreptul petentei de a formula obiectiuni.
Folosirea mijloacelor tehnice pentru constatarea contravențiilor nu poate constitui o scuză deoarece folosirea mijloacelor tehnice are doar rolul de a fi mijloc de probă în fata instantei de judecată si de a-l scuti pe agentul constatator de obligația de a înmâna procesul-verbal direct contravenientului sau de a asigura prezenta unui martor care să certifice refuzul contravenientului de a semna si a primi procesul-verbal.
Din continutul procesului-verbal rezultă că fapta contravențională retinută în sarcina petentei este aceea de a utiliza rețeaua de drumuri naționale fără a deține rovinietă valabilă, faptă prevăzută si sanctionată de O.G. 15/2002. Prin natura sa, această contravenție este una continuă. Conform doctrinei, contravenția continuă constă într-o succesiune de fapte contravenționale care dăinuie un timp până la . contravenientului. In O.G. 2/2001 se prevede expres în art. 13 că termenul de prescripție de 6 luni curge de la data constatării faptei, recunoscându-se un regim diferit contravențiilor continue.
Este important de mentionat că în aceeași dată sau în date consecutive, în același loc, s-au întocmit mai multe procese-verbale prin care au fost sancționați pentru aceeași faptă, referitor la același vehicul. În plus, au fost sancționați de fiecare dată cu aceeași amendă (1750 lei) si cu aceeași obligație de a achita tariful de despăgubire (560 euro). Consideră că acest mod de sancționare a unei contravenții continue este contrar legii, toate PVCC fiind nelegal întocmite.
Instanta de judecată trebuie să observe, de asemenea, si consecința aplicării acestor sancțiuni: firma lor a fost obligată la plata tarifului de despăgubire în cuantum foarte mare (560 euro) pentru fiecare PVCC ceea ce va produce CNADNR o îmbogățire fără just temei. Dacă în privința amenzii contravenționale, este știut faptul că aceasta reprezintă o sancțiune si, teoretic, s-ar putea susține faptul că poate fi aplicată, în mod repetat aceleiași contravenții, în zile succesive, tariful de despăgubire reprezintă acoperirea unor pagube pe care contravenienții le-au produs unor părți vătămate prin acțiunea sau inacțiunea lor. In speță, tariful de despăgubire reprezintă contravaloarea rovinietei pentru un an, iar obligarea lor la plata acestui tarif de mai multe ori este inacceptabilă.
Astfel cum prevede art. 8, alin. 6 din O.G. nr. 15/2001 „Odată cu aplicarea amenzii contravenționale, utilizatorilor români care folosesc rețeaua de drumuri naționale din România fară a avea rovinietă valabilă li se reține certificatul de înmatriculare al vehiculului până la prezentarea dovezii de achitare a tarifului de despăgubire conform prevederilor alin. (3)". Ori, în speță nu s-a procedat la reținerea certificatului de înmatriculare, CNADNR fiind mult mai interesat de colectarea unor sume cât mai mari de bani (în mod nejustificat) decât de convingerea (si eventual constrângerea) utilizatorilor de a-si plăti întocmai si la timp taxele stabilite de lege. Acest motiv este probabil si cel care determină CNADNR să trimită procesele-verbale după mai multe luni de la constatarea contravenției: se adună mai mulți bani din amenzi si tarife de despăgubire decât dacă ar fi oprit în trafic si amendat cu prima ocazie când este prins.
Faptul că documentul prin care au fost sancționați este generat si semnat electronic, nu exonerează beneficiarii acestui sistem electronic de obligațiile de a respecta legile aplicabile: O.G. nr. 2/2001 si O.G. nr. 15/2002. De asemenea, implementarea acelui sistem, nu exclude obligația instantei de judecată de a cerceta cu atentie situatia de fapt si de a aplica în mod corect legea.
De asemenea, instanta trebuie să tină seama si de faptul că, potrivit dispozițiilor Legii nr. 244/2002, art. 5 „înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată"; este vorba despre înscrisul nerecunoscut de cel căruia i se opune, asa cum este cazul de fată.
In baza art. 242 alin. 2 C.pr.civ. solicită judecarea în lipsă.
În drept, invocă dispozițiile art. 31 si urm. din O.G. nr. 2/2001, precum si celelalte articole invocate în textul plângerii si dispozițiile O.G. nr. 15/2002.
Contestatoarea a anexat la plângere copie de pe procesul verbal atacat și înscrisuri solicitând judecarea cauzei și în lipsa sa.
Deși a fost legal citat agentul constatator nu a formulat întâmpinare, însă a depus la dosar în copie, adresele nr._/ex/2012, nr. 7825/ex/2013, 8443/ex/2013, certificat calificat, imagine foto detaliu.
Contestatoarea a înțeles să se folosească de proba cu înscrisurile pe care le-a depus la dosar.
.Analizând materialul probatoriu aflat la dosarul cauzei instanța reține că prin procesul verbal de contravenție atacat, contestatoarea a fost sancționată cu amenda de 1750 lei și obligarea la plata tarifului de despăgubire în valoare de 560 Euro adică 2434,88 lei, pentru comiterea contravenției prev. de art. 8 OG 15/2002, constând din faptul că pe data de 10.10.2011, ora 00.02 pe DN 5 KM 28+120 m loc. Călugăreni a circulat cu autoturismul cu nr._ fără a deține rovinieta valabilă.
Reține în primul rând instanța că procesul verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea condițiilor de formă cerute imperativ de lege, neexistând în cauză niciunul dintre cazurile de nulitate expres prevăzut de art. 16 alin. 7 și art. 17 OG 2/2001.
Reține instanța că agentul constatator a constatat comiterea contravenției înăuntrul termenului de 6 luni al prescripției răspunderii contravenționale prev. de art.13 al. 1 OG nr.2/2001, iar procesul verbal de contravenție a fost comunicat contestatorului în interiorul termenului de o lună prev. de art.14 din același act normativ.
De asemenea reține instanța că procesul verbal de contravenție a fost semnat de agentul constatator în format electronic potrivit disp. art.6 din Legea 455/2001.
În legătură cu motivul de nulitate al procesului verbal, întrucât nu este semnat de agentul constatator, față de faptul că OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor nu prevede posibilitatea substituirii semnăturii agentului constatator cu semnătura sa electronică, instanța constată următoarele:
În cuprinsul procesului-verbal contestat s-a menționat că acest document a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2001 și a HG nr. 1259/2001 de către agentul constatator conform certificatului de calitate valabil emis de Certsign SA-furnizor de servicii de certificare acreditat conform legii.
Conform dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică: „în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de proba sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește aceasta cerință dacă i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii", iar potrivit art. 9 al. 2 din același act normativ „semnătură electronica extinsă, bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, este prezumată a îndeplini condițiile prevăzute la art. 4 pct. 4". Ori, în speță, agentul constatator a depus la dosar copie de pe certificatul calificat menționat.
De asemenea, instanța constată că potrivit dispozițiilor art. 17 din Ordonanța de Guvern nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, lipsa semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal.
Așadar, instanța constată că este incidentă această nulitate doar în situația în care lipsește semnătura, nu și în situația în care documentul a fost semnat electronic, textul legal nefăcând nicio distincție în acest sens
Privind fondul cauzei instanța reține că potrivit art. 1 lit. j din OG nr. 15/2002 rovinieta reprezintă documentul care atestă achitarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România iar potrivit art. 7 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și deținerea rovinietei valabile revin în exclusivitate în cazul utilizatorilor români, deținătorilor menționați în certificatul de înmatriculare.
Potrivit art. 8 al. 1 fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.
Potrivit art. 8 al. 6 odată cu aplicarea amenzii contravenționale conducătorilor vehiculelor înmatriculate în România care circula fără a avea rovinieta valabilă, li se reține certificatul de înmatriculare a vehiculului, până la prezentarea dovezii de achitare a tarifului de utilizare.
În concluzie, reține instanța că fapta a fost corect constatată, fiind pe deplin dovedită de fotografia emisă de sistemul de înregistrare, din care rezultă că autovehiculul menționat a circulat pe DN 5 în . la momentul înscris în procesul verbal de contravenție.
Față de cele arătate mai sus, instanța apreciază că sancțiunea amenzii contravenționale a fost corect aplicată contestatoarei, urmând ca procesul verbal să fie menținut sub acest aspect.
Reține instanța că pe parcursul judecății pe data de 24.07.2012 a intrat în vigoare Legea nr.144/2012 pentru modificarea OG nr.15/2002.
Printre modificările aduse de legiuitor se numără și forma normei înscrise la art..8 al. 1, potrivit căreia fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă.
De asemenea legiuitorul a prevăzut în cuprinsul art.9 al. 3 că procesul verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art .8 al. 1, ceea ce înseamnă limitarea caracterului continuu al contravenției la perioada de 30 zile.
Potrivit disp. art. II din Lg.144/2012 tarifele de despăgubire prevăzute de OG 15/2002 aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi de anulează.
Reține astfel instanța că dispozițiile Legii nr.144/2012 constituie lege contravențională mai favorabilă, ce se aplică retroactiv potrivit disp. art.12 din OG nr.12/2001 și art.15 al. 2 din Constituția României, acestea fiind aplicabile și în cauzele aflate în curs de soluționare.
Reține de asemenea instanța că la momentul intrării în vigoare a Legii 144/2012, procesul verbal de contravenție era supus contestării, cauza fiind pe rolul său, astfel că măsura obligării de plata tarifului de despăgubire se anulează de drept în virtutea dispoziției legiuitorului
Din aceste considerente, având în vedere textele legale invocate anterior, instanța va admite în parte plângerea și va dispune anularea tarifului de despăgubire, urmând să mențină celelalte dispoziții ale procesului verbal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea formulată de contestatorul . G.,cu sediul în mun. G., ./1B, ., prin administrator judiciar B. G. Insolvență SPRL,cu sediul în mun. București, .. 77, sector 1, împotriva procesului verbal de contravenție . 12 nr._ încheiat pe data 21.03.2012 de agentul constatator CNADNR SA București, cu sediul în mun. București, .. 401A, sector 6.
Dispune anularea parțială a procesului verbal de contravenție . 12 nr._ încheiat pe data 21.03.2012 de agentul constatator CNADNR SA București, în sensul că anulează tariful de despăgubire în sumă de 560 euro echivalent a 2434,88 ron.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 05.03.2013.
PREȘEDINTE,
GREFIER,
Red.Jud.P.M.
Dact.Ș.P.
Ex.4/2013
← Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 5895/2013.... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
---|