Uzucapiune. Sentința nr. 2569/2013. Judecătoria GIURGIU

Sentința nr. 2569/2013 pronunțată de Judecătoria GIURGIU la data de 07-03-2013 în dosarul nr. 13566/236/2011

Operator de date cu caracter personal nr. 8756

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA G.

JUDECATORIA G. - CAUZE GENERALE

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2569/2013

Ședința publică de la 07 Martie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE R. C. B.

Grefier M. V. B.

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant Ț. I., reclamant Ț. G. și pe pârât M. G. PRIN PRIMAR, intervenient în nume propriu M. F., intervenient în nume propriu M. M., având ca obiect uzucapiune.

Dezbaterile au fost consemnate prin încheierea de ședință din data de 28.02.2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de azi, 07.03.2013, când, în aceeași compunere, a deliberat și a pronunțat următoarea sentință.

INSTANȚA

Asupra cauzei civile de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 30.09.2011, reclamanții Ț. I. și Ț. G. a chemat în judecată pe pârâta M. G. – prin primar, solicitând instanței ca prin hotărâre judecătorească să se constate că reclamanții au dobândit dreptul de proprietate prin prescripția achizitivă de lungă durată, asupra imobilului situat în mun G., ., jud. G., compus din teren intravilan în suprafață de 350 mp, casă, dependințe și garaj.

În fapt, reclamantul Ț. I. arată că a dobândit terenul în litigiu cu soția sa Ț. S., decedată la data de 13.12.1987, în anul 1973, teren pe care au construit o casă de locuit cu 5 camere, dependințe și garaj. Reclamantul Ț. G. arată că a locuit permanent în imobilul în litigiu și a continuat posesia începută de mama sa. Se mai arată că au avut posesia si folosința terenului menționat de peste 30 ani, că au deținut terenul neîntrerupt, netulburat, public și sub nume de proprietar, fără cacineva să revendice vreun drept aspra acestuia, și că au achitat taxele si impozitele în tot acest interval de timp.

În drept, reclamanții au invocat dispozițiile art. 1890 C.civ. și art. 111Cpr civ.

La data de 18.04.2012 au depus cerere de intervenție în interes propriu de către M. F. și M. M., prin care solicită respingerea capătului de cerere privind constatea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani asupra terenului pe care se află garajul reclamanților, obligarea reclamanților la demolarea garajului construit pe ., jud G..

În fapt se arată că terenul pe care este construit garajul în suprafață de aproximativ 20mp face parte din domeniul public al mun. G., fiind parte din . este deținut de reclamanți de 30 ani, așa cum susțin aceștia, că prin construcția garajului reclamanții au îngrădit accesul intervenienților la locuința acestora.

În drept se invocă dispozițiile art 49-56 C.pr.civ, art.274 C.pr.civ, art. 1073 C.civ.

Se solicită proba cu acte, martori, interogatoriu.

Pârâta nu a depus întâmpinare și nu s-a prezentat la nici un termen de judecată.

În baza art. 167 C.pr. civ, instanța a încuviințat pentru reclamanți proba cu înscrisuri, interogatoriul intervenienților, doi martori și expertiză specialitatea topografie, iar pentru intervenienți proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamanților și doi martori.

Reclamanții au depus la dosar copii certificate de pe înscrisuri: buletin de identitate, plan de amplasament și delimitare a bunului imobil.

Au fost audiați martorii O. I., B. I., propuși de intervenienți, și Sindie V. F. și D. V., propuși de reclamanți, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.

Din actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Din raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul R. C., instanța constată că imobilul a cărei uzucapare se cere este compus din suprafață de 365,78mp., având ca vecinătăți: N – D. F., S – Tarmazin V., E – P. M., V – . plan prin raportul de expertiza tehnică întocmit de expertul F. R. C. între punctele 3-6-8-9-10, și casă de locuit în suprafață de 79,77mp, având ca vecinătăți: N – . V., E – rest proprietate reclamanți, V – . plan prin raportul de expertiza tehnică întocmit de expertul F. R. C. între punctele 5-6-8-9-10 și din suprafața de 24,37mp., având ca vecinătăți: N – . V., E – rest proprietate reclamanți, V – . plan prin raportul de expertiza tehnică întocmit de expertul F. R. C. între punctele 5-6-8-9-10 și garaj. Instanța va analiza separat cererea reclamantului cu privire la uzucaparea casei și dependințelor și a terenului aferent casei, de cea cu privire la uzucaparea garajului și a terenului aferent acestuia.

Cu privire la terenul în suprafață de 365,78mp., având ca vecinătăți: N – D. F., S – Tarmazin V., E – P. M., V – . plan prin raportul de expertiza tehnică întocmit de expertul F. R. C. între punctele 3-6-8-9-10, și casa de locuit în suprafață de 79,77mp, instanța reține că de mai mult de 30 de ani, reclamantul Ț. I. și soția sa Ț. S., iar după decesul acesteia reclamantul Ț. G., ocupă imobilul situat în mun G., ., jud. G., compus din teren arabil intravilan în suprafață de 365,78mp., având ca vecinătăți: N – D. F., S – Tarmazin V., E – P. M., V – . plan prin raportul de expertiza tehnică întocmit de expertul F. R. C. între punctele 3-6-8-9-10, și casă de locuit în suprafață de 79,77mp, comportându-se ca adevărați proprietari, iar în toată această perioadă, nimeni nu le-a tulburat posesia.

Pentru a reține astfel, instanța a avut în vedere declarațiile martorilor D. V. și Sindie V. F., care au declarat că reclamanții locuiesc în imobilul arătat din anul 1971, că au locuit acolo tot timpul și că sunt cunoscuți ca proprietari. Din adresa eliberată de primărie rezultă că reclamanții figurează în evidențele fiscale la matricola clădiri din anul 1976 cu teren in suprafață de 300mp și clădire în suprafață de 76mp, că imobilul în litigiu nu se regăsește în fondul arhivistic gestionat ca făcând obiectul vreunui decret de expropriere prntru cauză de utilitate publică sau ca fiind donat statului. Din expertiza tehnică a reieșit că imobilul este compus din teren în suprafață de 365,78mp., având ca vecinătăți: N – D. F., S – Tarmazin V., E – P. M., V – . plan prin raportul de expertiza tehnică întocmit de expertul F. R. C. între punctele 3-6-8-9-10, și casă de locuit în suprafață de 79,77mp. Mai reține instanța că reclmanații figurează înscrisi în cartea de imobil din mun G., ., jud. G., intrând în imobil din 1972. (f.11,12). De asemenea, în anul 1972 reclamantul Ț. I. a fost amendat pentru construirea casei fără a avea autorizație de construire(f.17).

Se mai reține că în anul 1972 în imobil au locuit reclamantul Ț. I., soția acestuia Ț. S. și fiul lor reclamantul Ț. G., că în anul 1987 a decedat Ț. S.(f.5), posesia fiind continuată de reclamanții Ț. I. și Ț. G..

Potrivit art. 6 alin 4 cod civil din 2009 și art 201 din Legea 71/2011prescripțiile extinctive, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legi noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.

Constată instanța că uzucapiunea în prezentul dosar a început anterior datei de 01.10.2011, data intrării în vigoare a Codului civil din 2009, motiv pentru care este supusă în întregime dispozițiilor Codului civil de la 1864, în vigoare la data începerii uzucapiunii.

Din analiza prevederilor art. 1837-1890 Cod civil, rezultă că pentru a se dobândi dreptul de proprietate pe calea prescripției achizitive de 30 de ani, se impune a se dovedi că s-a exercitat o posesie reală, respectiv că posesorul a avut detenția materială a imobilului (corpus) și s-a comportat ca un adevărat proprietar (animus), o perioadă de minim 30 de ani. De asemenea, mai este necesar a se dovedi că posesia a fost utilă, respectiv neviciată. Pentru a nu fi viciată posesia trebuie să fie continuă, publică, pașnică și să nu fie precară. De asemenea posesia nu trebuie să fie echivocă.

Față de cele reținute, instanța, având în vedere că reclamanții au avut asupra imobilului arătat o posesie utilă conform art. 1847 C.civ., adică o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar, constată că sunt îndeplinite condițiile art. 1890 C.civ., reclamanții dobândind dreptul de proprietate pentru imobil, prin uzucapiune.

Rezulta astfel că în cauza sunt întrunite condițiile juridice ale prescripției achizitive îndelungate, privita ca mod original de dobândire a proprietății; reclamanții au stăpânit imobilul în litigiu o perioada mai mare de 30 ani, exercitându-se o posesie utilă în sensul prevăzut de art. 1846-1854 C.civ., în mod continuu, neîntrerupt, public, neechivoc și sub nume de proprietar, iar pe terenul respectiv au edificate construcțiile casă de locuit și anexe .

Având în vedere cele expuse, în baza dispozițiilor art. 255 si art. 111C.p.civ., art. 1890, art. 1846-1854, art. 1860 C.civ. instanța urmează să constate dreptul de proprietate în indiviziune al reclamanților asupra imobilului situat în mun G., ., jud. G., constând în teren intravilan în suprafață de 365,78mp., având ca vecinătăți: N – D. F., S – Tarmazin V., E – P. M., V – . plan prin raportul de expertiza tehnică întocmit de expertul F. R. C. între punctele 3-6-8-9-10, și casă de locuit în suprafață de 79,77mp, drept de proprietate dobândit prin împlinirea termenului îndelungat de 30 ani al prescripției achizitive.

Cu privire la terenul în suprafață de 24,37mp., având ca vecinătăți: N – . V., E – rest proprietate reclamanți, V – . plan prin raportul de expertiza tehnică întocmit de expertul F. R. C. între punctele 5-6-8-9-10 și la garaj, instanța reține următoarele:

Din declarațiile martorilor O. I. și B. I., martorii propuși de intervenienți, reiese faptul că reclamanții au construit garajul în urmă cu 6-7 ani, martorul Sindie V. F., propus de reclamanți, a declarat că nu știe dacă era sau nu garajul construit înainte de 1979, când a plecat în Teleorman, iar martorul D. V. a declarat că înainte de construirea garajului fundătura avea aceeași lățime până la intervenienți și că reclamanții au construit garajul probabil că pe terenul primăriei. La răspunsul la interogatoriu, reclamantul Ț. I. a spus că a construit garajul în 1971(f.62), iar reclamantul Ț. G. în 1987(f.63).

Instanța constată că în ceea ce privește condiția referitoare la termenul prescripției achizitive, aceasta nu este îndeplinită, întrucât din declarațiile martorilor audiați reiese că reclamanții au construit garajul în urmă cu 6-7 ani, iar răspunsurile reclamanților la interogatoriu au fost contradictorii, unul spunând că a construit garajul în 1971, iar celălat în 1987. Instanța nu reține răspunsul la interogatoriul al reclamantului Ț. I. întrucât acesta este nesincer, aspect care reiede din coroborarea declaraților martorilor cu procesul verbal de contravenție din anul 1973. Potrivit procesului verbal de contravenție din anul 1973(f.17) reclamantul a fost sancționat pentru că a construit doar casa cu 3 camere, nu și garaj. Mai mult, reclamanții nu figurează în evidențele fiscale cu garajul. Din schița efectuată la raportul de expertiză este evident faptul că reclamanții au construit garajul pe o parte din . nu pe terenul pe care l-au posedat și stăpânit de mai bine de 30 ani. Din rapsunsul la interogatoriu al reclamantului Ț. G. reiese că are garajul din 1987, adică de 26 ani. Astfel, în rapoart de declarațiile martorilor audiați și răspunsul reclamantului Ț. G., instanța constată că termenul de 30 de ani nu este împlinit.

Având în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile dobândirii dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii de 30 de ani, in special sub aspectul termenului prescripției achizitive, instanța, va respingecererea reclamanților privind constatarea dreptului de proprietate prin împlinirea termenului îndelungat de 30 ani al prescripției achizitive cu privire la terenul intravilan în suprafață de 24,37mp., având ca vecinătăți: N – . V., E – rest proprietate reclamanți, V – . plan prin raportul de expertiza tehnică întocmit de expertul F. R. C. între punctele 5-6-8-9-10 și la garaj.

Referitor la cererea de intervenție, potrivit art 49 alin 1 și 2 C.pr.civ „Oricine are interes poate interveni într-o pricină ce se urmează între alte persoane(2)Intervenția este în interes propriu când cel care intervine invocă un drept al său.”

Din declarațiile martorilor O. I., Sindie valentin F. și D. V., audiați în cauză reiese că intervenienții nu au avut ieșire acolo unde este construit garajul reclamanților, că intervneienții au avut gard în spatele garajului reclamanților și că terenul pe care este construit garajul nu este al intervenienților. Mai reține instanța, din declarația martorului O. I., vecina intervenienților, că atât reclamanții, cât și intervenienții locuiesc pe fundături separate și au acces pe . fundătura lui, că garajul este construit în spatele casei intervenienților, că intervenienții nu au avut intrare pe unde este garajul.

Din aceste declarații instanța reține că intervenienții nu invocă un drept al lor cu privire la terenul pe care este construit garajul sau cu privire la garaj, că prin construirea garajului nu li s-a produs intervenienților nici un prejudiciu întrucât nu au avut niciodată intrare pe unde este garajul.

Mai reține instanța că cererea formulată de intervenineți de demolare a garajului este neîntemeiată atâta timp cât aceștia nu au avut intrare pe unde este garajul și atâta timp cât nu au un drept de proprietate pe terenul pe care este construit garajul.

În plus, din expertiza întocmit în cauză nu reiese că reclamanții s-ar învecina pe vreo latură cu intervenienții.

Pentru acest motiv, instanța va respinge cererea de intervenție în interes propriu formulată de M. F. și M. M..

Pentru considerentele expuse, instanța va admite în parte acțiunea formulată de reclamanți, va constata dreptul de proprietate în indiviziune al reclamanților asupra imobilului situat în mun G., ., jud. G., constând în teren intravilan în suprafață de 365,78mp., având ca vecinătăți: N – D. F., S – Tarmazin V., E – P. M., V – . plan prin raportul de expertiza tehnică întocmit de expertul F. R. C. între punctele 3-6-8-9-10, și casă de locuit în suprafață de 79,77mp, drept de proprietate dobândit prin împlinirea termenului îndelungat de 30 ani al prescripției achizitive, va respinge cererea reclamanților privind constatarea dreptului de proprietate prin împlinirea termenului îndelungat de 30 ani al prescripției achizitive cu privire la terenul intravilan în suprafață de 24,37mp., având ca vecinătăți: N – . V., E – rest proprietate reclamanți, V – . plan prin raportul de expertiza tehnică întocmit de expertul F. R. C. între punctele 5-6-8-9-10 și la garaj și va respinge cererea de intervenție în interes propriu formulată de M. F. și M. M..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții Ț. I. și Ț. G., domiciliați în mun G., ., jud. G., în contradictoriu cu pârâta M. G. – prin primar, cu sediul în G., jud G..

Constată dreptul de proprietate în indiviziune al reclamanților asupra imobilului situat în mun G., ., jud. G., constând în teren intravilan în suprafață de 365,78mp., având ca vecinătăți: N – D. F., S – Tarmazin V., E – P. M., V – . plan prin raportul de expertiza tehnică întocmit de expertul F. R. C. între punctele 3-6-8-9-10, și casă de locuit în suprafață de 79,77mp, drept de proprietate dobândit prin împlinirea termenului îndelungat de 30 ani al prescripției achizitive.

Respinge cererea reclamanților privind constatarea dreptului de proprietate prin împlinirea termenului îndelungat de 30 ani al prescripției achizitive cu privire la terenul intravilan în suprafață de 24,37mp., având ca vecinătăți: N – . V., E – rest proprietate reclamanți, V – . plan prin raportul de expertiza tehnică întocmit de expertul F. R. C. între punctele 5-6-8-9-10 și la garaj.

Respinge cererea de intervenție în interes propriu formulată de M. F. și M. M., cu domiciliul în situat în mun G., ., jud. G..

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi 07.03.2013.

Președinte,

Grefier,

Teh/Red jud. BRC

7ex/27.03.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Uzucapiune. Sentința nr. 2569/2013. Judecătoria GIURGIU