Grăniţuire. Sentința nr. 1240/2013. Judecătoria GURA HUMORULUI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1240/2013 pronunțată de Judecătoria GURA HUMORULUI la data de 18-12-2013 în dosarul nr. 1735/237/2012
Dosar nr._ - grănițuire –
ROMÂNIA
Judecătoria Gura Humorului
Județul Suceava
Sentința Civilă Nr.1240
Ședința publică din 18.12.2013
Completul compus din:
Președinte O. M.
Grefier F. F.
Pe rol pronunțarea asupra cauzei – Civil - privind pe reclamanta B. R. și pe pârâții B. S. și B. C., având ca obiect grănițuire.
Dezbaterea cauzei în fond a avut loc în ședința publică de la 11.12.2013, concluziile părților fiind consemnate în încheierea ședinței de judecată de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta, când instanța a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 18.12.2013.
După deliberări,
JUDECATORIA
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Gura Humorului sub nr._ , reclamanta B. R. i-a chemat în judecată pe pârâții B. S. și B. C., solicitând ca, prin sentința ce se va pronunța:
- să se stabilească linia de hoitar dintre proprietățile acestora;
- să fie obligați pârâții să respecte această linie de hotar și să fie obligați la demolarea construcției anexe „coteț de porci „edificată în mod nelegal, cu nerespectarea limitelor dintre proprietăți;
- obligarea pârâților la cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că este proprietara imobilelor teren și construcții situate în intravilanul comunei Berchișești, județul Suceava, respectiv 600 m.p teren construcții împreună cu o casă de locuit C.1 și anexe gospodărești C.2 înscrise în CF_ a . proprietatea sa, care se învecinează cu proprietățile lui L. I., C. G., pârâta B. S. și drumul comunal.
A mai arătat că, terenul a aparținut înainte de anul 1982 lui B. D., care a deținut anterior atât terenul proprietatea sa, cât și terenul proprietatea pârâților, că în anul 1982 B. D. s-a înțeles cu mama sa V. A., în sensul unui schimb de terenuri, în urma căruia mama sa a primit de la B. D. această suprafață de teren de peste 6 ari, intravilan și a dat în schimb aproximativ 12 ari teren situat în extravilan. Același B. D. a vândut pârâtei B. S. și soțului său B. D. suprafața de teren învecinată, că pârâții sunt mamă și fiu.
După ce a intrat în posesia acestei suprafețe de teren, V. A. a edificat pe acest teren casa de locuit C.1 în suprafață de 95 m.p precum și construcția anexă magazie de lemne C.2 în suprafață de 46 m.p, conform autorizației de construire nr._ din 16.06.1984 emisă de Consiliul Popular al comunei Drăgoiești, că potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr.6975 din data de 15.12.1986 NSJ Suceava, reclamanta a cumpărat de la mama sa V. A. aceste imobile construcții.
A mai precizat că, suprafața de 600 m.p aferentă construcțiilor a dobândit-o prin constituirea dreptului de proprietate conform titlului de proprietate nr.231 din data de 15.12.1993 emis de Comisia Județeană Suceava precum și a adeverinței nr.3154 din data de 2.05.2012 emisă de Primăria Comunei Berchișești, că aceste imobile au fost identificate în planul de situație întocmit de PFA S. C. nr.5548 din data de 22.05.2012, imobile cu care reclamanta este înscrisă în CF_ Berchișești, conform modului de dobândire a proprietății indicat mai sus.
De asemenea, a arătat că proprietatea sa este parțial împrejmuită cu gard, cu proprietatea pârâților cu care se învecinează, respectiv nu există gard în spatele construcțiilor C.1 și C.2 proprietatea sa.
A mai precizat că, în cursul anul 2012, după înscrierea dreptului său de proprietate în cartea funciară, a dorit să construiască un gard nou între cele două proprietăți, respectiv să înlocuiască gardul vechi și un gard în spatele construcțiilor sale, la limita de hotar cu proprietatea pârâților, că a fost în imposibilitate să construiască acest gard despărțitor întrucât a întâmpinat opoziția pârâților care au amenințat-o cu moartea dacă va construi un gard în spatele construcțiilor sale.
A mai arătat că,, pârâții au construit în mod abuziv în urmă cu trei ani, fără acordul său, o construcție anexă „coteț cu porci „pe care au amplasat-o în spatele casei sale, pe terenul fostului proprietar, foarte aproape de lina de hotar, că este prejudiciată prin edificarea acestei construcții, datorită murdăriei și mirosurilor.
Urmare a acestei situații, s-a adresat cu plângere la protecția mediului, care au trimis reprezentanți la fața locului care i-au pus în vedere pârâtului să demoleze construcția iar pe ea au îndrumat-o să se adreseze instanței de judecată.
Reclamanta arată că, această construcție anexă „coteț de porci” a fost edificată fără autorizație de construire, cu nerespectarea distanței minime prevăzute în vechiul cod civil, aplicabil în momentul edificării construcției privind limita de construire la distanța de minim 1,2 m.p față de linia de hotar cu proprietatea vecină sau prevederile privind servitutea de vedere și picătura strașinei, că îi este obturată și luminozitatea la geamul de la baie ce se află în spatele acestui coteț iar datoria nerespectării regulilor de construire pe terenul proprietatea sa, îi este inundată temelia casei sale, precum și terenul de sub construcție.
A mai precizat că sunt încălcate și disp. art. 603 din Noul cod civil ce reglementează „regulile privind protecția mediului și buna vecinătate”, respectiv „dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului”.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 560, 561, 603 din NCC, art.611-615 din vechiul cod civil, 611, 612, 630 NCC, depășirea inconvenientelor normelor de vecinătate.
Au fost depuse la dosar, în copie sau în original, următoarele acte: adeverință de la registrul agricol, acte de stare civilă privind părțile din proces, contract de vânzare-cumpărare, autorizație pentru executare lucrări, proces verbal de trasare, plan de amplasament și delimitare a terenului, plan de încadrare în zonă, Încheierea nr.5548, extrase CF, planșe foto, titlu de proprietate, Decizia nr.12 emisă de Consiliul Popular al comune Drăgoiești, adresa nr. 52 din 25.04.2012, a Ministerului Sănătății, adresa nr.3154 din 2.05.1012.
Prin întâmpinarea formulată, pârâții B. S. și B. C., au solicitat respingerea cererii, ca nefondată, arătând că, inițial atât terenul lor, cât și terenul reclamantei a fost un singur trup de teren, în suprafață de 24 ari, care îi aparținea pârâtei B. S., că acest teren a fost dobândit ca urmare a cumpărării casei în care locuiesc, și odată cu casa a primit și terenul (lot ajutător – întrucât nu se puteau cumpăra terenuri). Însă, prin anii 1984 terenul său a fost împărțit la mai multe persoane pentru loturi de case, astfel că reclamanta a dobândit din terenul său și și-a construit o casă chiar lângă casa pârâtei.
În același timp, au mai precizat că, atunci când reclamanta a construit această casă nu a respectat linia de hotar (lotul în folosință era de 5 ari, însă aceasta a ocupat 6 ari) și a construit depășind linia de hotar, intrând pe terenul acestora, că linia de hotar este stabilită între proprietățile acestora, ca urmare a punerii în posesie a reclamantei cu terenul de 600 m.p., de pe Titlul de proprietate nr.231/15.12.1993. Reclamanta și-a întocmit plan de situație, iar pârâții arată că au și ei plan de situație, nefiind adevărat că au împiedicat-o să construiască un gard. De fapt, reclamanta locuiește de peste 5 ani în Italia, unde se află și în prezent, iar la domiciliul acesteia nu locuiește nimeni. Construcția „coteț de porci” este amplasată pe proprietatea pârâților, la distanța de aproximativ 1,5 m de hotar, și îndeplinește cerințele atât de mediu cât și de distanță, că în acest sens va dovedi că a construit o rampă betonată care să nu permită scurgeri.
Prin precizările formulate la termenul din data de 04.12.2013 (F. 176) reclamanta a solicitat, (față de concluziile raportului de expertiză dispus în cauză), să fie obligați pârâții să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 15.99 mp teren, proprietatea sa, preluat în mod abuziv de către pârâți, prin nerespectarea vechii limite de hotar.
Reclamanta, prin notele de concluzii depuse a reiterat motivele de fapt și drept, solicitând în esență, admiterea acțiunii precizate și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâții au formulat, de asemenea note de concluzii scrise, prin care au solicitat respingerea cererii reclamantei, ca nefondată și respingerea precizărilor ca tardive.
În cauză s-au administrat probe,cu înscrisurile depuse de părți la dosar, și de asemenea, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice și a unui supliment la raportul de expertiză, cu privire la terenul și construcțiile din litigiu.
Examinând materialul probator sus-menționat, instanța, constată că, cererea formulată este întemeiată, în parte.
Reclamanta și pârâta, dețin terenul și construcțiile, în imediata vecinătate, situate în intravilanul satului Berchișești, ..
Astfel, reclamanta, B. R., este proprietara suprafeței de 600 mp teren curți construcții, dobândit prin constituirea dreptului de proprietate, în baza prevederilor Legii nr. 18/1991, deținând titlu de proprietate nr. 15/1993.
Anterior, reclamant a obținut suprafața de 250 mp, teren cu categoria de folosință, curți construcții și construcțiile edificate pe acest teren, prin cumpărare de la mama sa V. A., conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 6975/15.12.1986 de către notariatul de Stat Suceava, iar construcțiile pe acest teren au fost edificate conform Autorizației nr. 12/246/16.06.1984.
Conform extrasului CF nr. 5546/22.05.2012, reclamanta s-a înscris cu terenul de 600 mp, în CF nr._ a .>
Din măsurătorile efectuate de expertul topometru a rezultat faptul că, reclamanta, deține, în realitate suprafața de 629 mp, deci cu 29 mp în plus, față de terenul pentru care deține titlu de proprietate, suprafață care a fost identificată și evidențiată de expertul topometru ca fiind în partea de vest a terenului, notată cu A2.
Pârâții, sunt proprietarii suprafeței de 800 mp teren, dobândit inițial tot prin constituirea dreptului de proprietate, în condițiile legii nr. 18/1991 eliberându-se titlu de proprietate nr. 233/1993, pe numele pârâtei B. S. (f. 50), pentru 600 mp, însă prin decizia nr. 1729/25.06.2013 a Tribunalului Suceava (f. 150-155), acest titlu a fost anulat, și s-a dispus emiterea unui nou titlu pentru suprafața de 800 mp teren, cel din litigiu, teren ce este împrejmuit cu gard din lemn pe toate laturile, excepție făcând latura de sud unde, între punctele 22-21-19 (identificate în raportul de expertiză dispus în cauză,) [limita este reprezentată de conturul construcțiilor ce aparțin reclamantei].
Terenul deținut de pârâți, nu este înscris în Cartea Funciară, și nici nu s-a putut face un istoric tabular și cadastral al acestui teren, (prin raportul de expertiză), întrucât cărțile funciare ale . fost distruse.
Din verificările efectuate, de expert, în arhiva O.C.P.I. Suceava, la compartimentul Titluri de Proprietate, s-a găsit titlul de proprietate nr. 231/15.12.1993 emis pe numele reclamantei B. R., însoțite de fișa proces verbal de punere în posesie nr. 231 și titlu de proprietate nr. 233/15.12.1993 emis pe numele pârâtei B. S., însoțit de fișa proces verbal de punere în posesie nr. 233, însă pentru terenul deținut de pârâtă, nu s-a găsit nici o schiță tehnică, ce ar putea fi relevantă pentru configurația imobilelor.
În urma suprapunerii planurilor de situație, rezultate în urma prelucrării măsurătorilor efectuate în teren de către expertul topometru, suprapunere peste planșa cadastrală austro -ungară nr. 4 a .-a constat că ambele parcele fac parte dintr-o singură parcelă cadastrală nr. 505/2, această parcelă nefiind însă divizată, pentru a se observa eventualele limite între dezmembrări.
Tot din raportul de expertiză dispus în cauză, rezultă faptul că, nu s-a putut găsi un istoric clar al limitelor dintre cele două proprietăți, astfel încât ținând cont de faptul că limita dintre cele două proprietăți ale părților nu poate fi limita construcțiilor reclamantei, așa cum era la data efectuării măsurătorilor, stabilirea liniei de hotar, s-a făcut de către expert, pe aliniamentul 1-3-4-18-15 din planul de situație anexat, cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv păstrarea distanței minime de 60 cm, de la picătura strașinei până la proprietatea vecină, cât și servitutea de vedere, aliniamentul stabilit, făcându-se, așa cum rezultă din documentația cadastrală, întocmită de inginer S. C..
Din măsurătorile efectuate, prin raportul de expertiză, dispus în cauză, și suplimentul la acest raport, (f. 167)rezultă faptul că, în fapt, pârâții dețin suprafața de 874,40 mp, (notată cu B, în anexa nr. 4), față de suprafața de 800 mp, pentru care justifică dreptul de proprietate, deci dețin în plus, suprafața de 74,40 mp.
De asemenea, din înscrisurile depuse la dosar, și raportul de expertiză dispus în cauză, rezultă că, pe terenul proprietatea lor, pârâții au edificat construcția anexă, coteț de porci în anul 2007 fără autorizație de construcție și care este poziționată la 0,31 m, respectiv 0,47 m față de limita dintre cele două proprietăți, și fără să respecte distanța de la picătura strașinei până la limita proprietății vecine de 0,6 m, nerespectându-se astfel, prevederile legale incidente.
Construcția anexă, este identificată și notată cu C4, în anexa nr. 5 din raportul de expertiză.
Pârâții au contestat raportul de expertiză, și suplimentul din acest raport, sub aspectul stabilirii liniei de hotar, arătând că propunerea de grănițuire a proprietăților părților este ilegală, și s-ar încălca dreptul lor de proprietate, că reclamanta nu a formulat acțiune în revendicare, în acest sens, că hotarul dintre proprietățile părților, nu a fost niciodată despărțit printr-un gard întrucât construcțiile reclamantei, sunt amplasate pe acest hotar și ele creează practic hotarul dintre părți.
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect revendicare au solicitat, de asemenea, respingerea acestuia, (prin notele de concluzii scrise), invocând, în principal că cererea este tardiv formulată, iar pe fond, arătând, în esență, faptul că, prin expertiza efectuată nu s-a stabilit că pârâții ar ocupa fără drept teren, din proprietatea reclamantei, că, în realitate nu există suprapunere de terenuri, dat fiind faptul că linia de hotar, este dată de conturul construcțiilor reclamantei.
Cu privire la excepția invocată, instanța s-a pronunțat prin încheierea de ședință din data de 04.12.2013.
Pe fondul cauzei, examinând susținerile părților, coroborându-le cu materialul probator administrat, instanța urmează să admită capetele de cerere având ca obiect stabilire linie hotar și ridicare construcție anexă coteț de porci.
Astfel, obligația de grănițuire este prev. de art. 560 N.C.civ. (aplicabil în cauză) și care stipulează faptul că „proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire, prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând în mod egal, cheltuielile legate de acesta”.
Astfel, dreptul de proprietate asupra unui teren, îi conferă titularului său și dreptul de a-i pretinde proprietarului vecin, delimitarea proprietății lor.
În situația in care părțile nu ajung la un acord, prin deschiderea unei acțiuni in grănițuire se urmărește determinarea, prin hotărâre judecătoreasca, a limitelor dintre proprietăți si stabilirea traseului real pe care trebuie sa îl urmeze titularul. Aceasta acțiune își găsește rațiunea atât in cazul inexistentei unei delimitări intre proprietăți, cit si in situația in care astfel de semne exista, dar nu au fost stabilite prin înțelegerea părților sau prin hotărâre judecătoreasca si sunt contestate de către părți.
Cu ocazia acțiunii in grănițuire, reclamantul, cel care pretinde o parte determinata din terenul limitrof susținând ca vecinul ar deține-o fără drept, trebuie sa-si justifice proprietatea numai prin prezumția legala de posesiune, și doar in materie de revendicare, reclamantul trebuie sa-si stabilească dreptul sau de proprietate asupra porțiunii de teren revendicat.
Hotărârea, în grănițuire, produce efecte numai cu privire la delimitarea fondurilor ce aparțin parților, nu si cu privire la însuși dreptul real, astfel ca oricare din ele poate introduce, ulterior, o acțiune in revendicare privind suprafața determinata de teren, fără a i se putea opune autoritatea de lucru judecat a hotărârii pronunțate in acțiunea de grănițuire.
Astfel, în acțiunea în grănițuire, reclamantul trebuie să dovedească dreptul său actual, cu înscrisuri care dovedesc proprietatea, în prezent.
În cauza de față, așa cum am arătat mai sus,, atât reclamanta, cât și pârâta B. S., posedă titluri de proprietate emise în procedura Legii nr. 18/1991, fiind singurele acte care fac dovada proprietății, orice referire la situația anterioară, anului 1993, când s-au eliberat titlurile de proprietate, neavând relevanță juridică, deoarece nu pot proba proprietatea terenurilor.
Grănițuirea proprietăților învecinate, se face în raport, de întinderea dreptului de proprietate al părților și de amplasamentul terenurilor.
Așa cum rezultă din raportul de expertiză, dispus în cauză, reclamanta este proprietara suprafeței de 600 mp teren, iar în realitate deține 629 mp, iar pârâta este proprietara suprafeței de 800 mp teren, iar în realitate deține 890 mp.
Tot din raportul de expertiză, rezultă că pentru terenul proprietatea reclamantei, există schiță cadastrală,, iar pentru terenul pârâtei nu s-a găsit această schiță.
Din analiza înscrisurilor depuse la dosar, de reclamantă (f. 11-16 dosar), rezultă că, aceasta este înscrisă în CF_ – Berchișești, cu terenul de 600 mp, în baza titlului de proprietate nr. 231/15.12.1993 a Comisiei Județene Suceava, adeverința nr. 3154/02.05.2012 a Primăriei . planului de situație nr. 5548/22.05.2012, emis de OCPI Suceava, în trecut de PFA S. C..
Analizând planul de situație, în baza căruia s-a făcut înscrierea în CF a reclamantei (f. 12), și care a stat la baza emiterii titlului de proprietate, se observă că, limitarea proprietății reclamantei, stabilită prin acest plan pe latura care se învecinează cu cea a pârâtei, nu s-a făcut pe linia construcțiilor (așa cum susțin pârâții, că ar fi limită de hotar), ci la o distanță de construcțiile reclamantei, distanță pe care expertul, care a efectuat expertiza, dispusă în cauză, a respectat-o și preluat-o, stabilind linia de hotar pe aliniamentul 1-3-4-18-15, din planul de situație (Anexa 2, fila 127 dosar), așa cum rezultă și din documentația cadastrală întocmită de inginer S. C. (f. 120 alin. ultim din raportul de expertiză).
Astfel, concluzionând rezultă că, linia de hotar, a fost corect stabilită, pe aliniamentul stabilit anterior, cu ocazia întocmirii documentației cadastrale, și în baza căreia reclamanta sa înscris în C.F., astfel încât susținerile pârâților, în sensul că, prin modalitatea de stabilire a liniei de hotar, reclamanta ar primi teren în plus, din cel deținut de pârâți, este neîntemeiată, urmând a fi înlăturată, întrucât reclamanta este întabulată, inclusiv cu acea porțiune de teren.
În consecință, pe considerentele expuse mai sus, instanța va admite acest capăt de cerere și va stabili linia de hotar dintre proprietățile părților pe aliniamentul 1-3-4-18-15, linia de hotar identificată și stabilită conform raportului de expertiză dispus în cauză (Anexa 2, f. 127 dosar) și va obliga pârâții să respecte linia de hotar stabilită.
În ceea ce privește capătul de cerere, privind demolarea construcției anexă – coteț de porci, identificată cu C4, în anexa nr. 5 din raportul de expertiză, dispus în cauză, așa cum am arătat mai sus, din raportul de expertiză, rezultă că această anexă, este edificată, la 0,31 m și respectiv 0,47 m, față de limita dintre cele două proprietăți, (casă și anexă), proprietatea reclamantei și este construită fără autorizație de construcție, în anul 2007.
Potrivit Ordinului Ministrului Sănătății nr. 536/1997, art.16,- text de lege în vigoare la data edificării anexei - coteț de porci,și în prezent nemodificat - adăposturile pentru creșterea animalelor în curțile persoanelor particulare se amplasează la cel puțin 10m. de cea mai apropiată locuință învecinată și se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului sau disconfortul vecinilor.
Totodată, conform vechiului Cod civil, (aplicabil față de data edificării anexei)- construcțiile se amplasează la 0,90 m de hotar dacă au vederi piezișe spre proprietatea vecinului și la 1,90 dacă au vedere directă la vecin.
Faptul că, pârâții au amplasat construcția, coteț de porci, în apropierea imobilelor reclamantei și produce poluarea mediului și disconfort reclamantei, a fost constatată și cu ocazia verificărilor efectuate de Direcția de Sănătate Publică Județeană Suceava, întocmindu-se proces verbal de constatare a condițiilor igienico – sanitare nr. 50/2012, așa cum rezultă din adresa nr. 9214 din 25.04.2012 depusă la dosar (f. 30).
În consecință, pe considerentele expuse mai sus, având în vedere că anexa – coteț, de porci a fost edificată, cu încălcarea dispozițiilor legale, incidente, menționate mai sus, instanța va admite acest capăt de cerere și va obliga pârâții să demoleze construcția anexă, coteț de porci, identificată cu C.4, în Anexa nr.5, din raportul de expertiză dispus în cauză.
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect revendicare acesta va fi respins, întrucât din raportul de expertiză, dispus în cauză, a rezultat faptul că, atât reclamanta cât și pârâții dețin suprafețe de teren mai mari decât cele înscrise în actele de proprietate și, de asemenea, nu s-a stabilit că există suprapunere între terenul proprietatea reclamanților și cea a pârâților, iar reclamanta, deși proprietară tabulară a terenului nu l-a împrejmuit, până în prezent, astfel încât, nu s-a probat că, acest teren a fost ocupat exclusiv de pârâți, cât timp nu a fost îngrădit, ca să justifice acțiunea în revendicare a reclamanților.
În temeiul prev. art. 560 C.civ., coroborat cu art. 411 C.pr.civ. vor fi obligați pârâții să plătească reclamantei, suma de 2000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, justificate cu parte din taxele judiciare de timbru, onorariu apărător, și contravaloare expertiză, față de admiterea în parte a acțiunii, și suportarea în cote de ½ a cheltuielilor legate de capătul de cerere privind grănițuirea, conform art. 560 N.C.C.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE :
Admite, în parte, acțiunea civilă formulată de reclamanta B. R., dom. în com. Berchișești, ., J. Suceava, împotriva pârâții B. S., dom. în com. Berchișești, . și B. C., dom. în com. Berchișești, ., J. Suceava având ca obiect grănițuire, și în consecință:
1. Stabilește linia de hotar dintre proprietățile reclamantei și cea a pârâților, pe aliniamentul 1-3-4-18-15, linia de hotar identificată și stabilită conform raportului de expertiză dispus în cauză (Anexa 2, f. 127 dosar).
2. Obligă pârâții să respecte linia de hotar stabilită și să se demoleze construcția anexă, coteț de porci, identificată cu C.4, în Anexa nr. 5, din raportul de expertiză, dispus în cauză.
Respinge celălalt capăt de cerere.
Obligă pârâții să plătească reclamantei, suma de 2000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 18.12.2013.
Președinte, Grefier,
Red. MO / 18.01.2014
Tehnored. FF /18.01.2014
Ex. 5
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 1234/2013. Judecătoria... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 830/2013.... → |
|---|
