Contestaţie la executare. Sentința nr. 537/2013. Judecătoria HÂRLĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 537/2013 pronunțată de Judecătoria HÂRLĂU la data de 23-04-2013 în dosarul nr. 141/239/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA H.
JUDECATORIE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 537/2013
Ședința publică de la 23 Aprilie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L. V.
GREFIER L. I.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea P. M. și pe intimat P. T. Ș., intimat P. E., intimat B.E.J. A. L., având ca obiect contestație la executare
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura este legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 16.04.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care fac parte integrantă din prezenta sentință civilă, când pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise s-a amânat pronunțarea pentru astăzi când,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.01.2013 sub nr.141 /239 /2013, contestatoarea P. M., în nume personal și al minorului P. P.-V. a chemat în judecată pe intimații P. T. Ș., P. E. și Biroul Executorului Judecătoresc A. L., solicitând anularea formelor de executare silită pornite în dosar nr.168 /2012, inclusiv cele privitoare la cheltuielile de executare silită și suspendarea executării până la rămânerea irevocabilă a sentinței care se va pronunța în această cauză, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea contestației, s-a arătat că prin sentința civilă nr.423 /2012 a Judecătoriei H., irevocabilă la data de 10.10.2012, s-a dispus partajarea averii succesorale rămase de pe urma defunctului soț, P. C. iar imobilele construcții și teren aferent situate în oraș H., . nr.19, județul Iași, au fost atribuite intimaților, care sunt fiii defunctului din prima căsătorie, aceștia fiind obligați la plata sultelor în sumă de câte 22.795 lei către ea și către fiul ei minor, P. P.-V., rezultat din căsătoria cu defunctul.
A precizat contestatoarea că imobilele construcții și teren se află în posesia ei și a fiului ei minor.
După rămânerea irevocabilă a hotărârii de partaj, contestatoarea a arătat că a purtat discuții telefonice cu intimații care au promis că vor achita sultele prevăzute în hotărâre iar ea și-a luat angajamentul ca în acel moment să elibereze imobilele.
A precizat contestatoarea că, la data de 18.01.2013 a constatat că intimații au demarat procedura executării silite fără a fi achitat sultele, astfel că ei sunt de rea-credință, atât timp cât între ei a existat convenția menționată anterior. Din acest motiv, actele de executare silită nu sunt legale și se impune anularea lor.
Contestația a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art.399 și următoarele, art.403 alin.1 Cod procedură civilă.
În dovedirea contestației, legal timbrate, s-au depus înscrisuri: somație, proces-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, sentința civilă nr.423 /2012 a Judecătoriei H., irevocabilă.
Legal citați, intimații au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea contestației, cu cheltuieli de judecată, arătând că, anterior demarării procedurii executării silite și anume în toamna anului 2012, au contactat-o pe contestatoare și i-au propus predarea sultei, urmând ca ea să părăsească imobilele, însă nu a fost posibilă rezolvarea pe cale amiabilă, motiv pentru care s-au adresat executorului judecătoresc iar sultele cuvenite au fost consemnate la dispoziția contestatoarei și a minorului.
Situația de fapt prezentată de contestatoare contravine realității deoarece ea a refuzat primirea sultelor.În plus, contestația nu este motivată în drept, invocându-se generic art.399 Cod procedură civilă.
Intimații au precizat că executorul judecătoresc a respectat dispozițiile art.371 indice 1 alin.2,3, și art.371 indice 8 alin.1 și 2 Cod procedură civilă.
Cât privește cererea de suspendare a executării silite, intimații au solicitat respingerea acesteia față de motivarea contestației și a dispozițiilor art.403 Cod procedură civilă.
Întâmpinarea a fost motivată în drept pe dispozițiile art.115 și art.274 Cod procedură civilă.
Instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a B. A. L. pe care a admis-o prin încheierea din data de 19.02.2013.
Prin aceeași încheiere, instanța a respins cererea de suspendare a executării silite față de motivele invocate de contestatoare.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat părților probele cu înscrisuri.
La solicitarea instanței, a fost depus dosarul de executare silită nr.168 /2012 al B. A. L..
Ulterior, contestatoarea a precizat că executorul a majorat cuantumul cheltuielilor de excutare deși imobilul fusese eliberat și a solicitat completarea probatoriului cu interogatoriul intimaților.
S-a luat interogatoriu intimatei P. E., răspunsurile sale fiind consemnate și atașate dosarului cauzei.
Contestatoarea a depus concluzii scrise.
Analizând actele dosarului, instanța reține că titlul executoriu care a stat la baza executării silite îl constituie sentința civilă nr.423 din 27.03.2012 a Judecătoriei H., prin care s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților cu privire la masa succesorală rămasă de pe urma defunctului P. C. și s-a dispus atribuirea bunurilor imobile-casa de locuit, anexa gospodărească și teren aferent în suprafață de 1000 mp., reclamanților P. T.-Ș. și P. E., care au fost obligați la plata sultelor în sumă de 22.795,3125 lei fiecăruia dintre pârâții P. M. și P. P.-V..
Această sentință a devenit irevocabilă prin anularea ca netimbrat a recursului formulat de reclamanții P. T.-Ș. și P. E., la data de 10.10.2012.
La data de 18.12.2012, P. E. și P. T.-S. au solicitat executarea silită a sentinței civile nr.423 /2012 a Judecătoriei H. și au achitat onorariul executorului judecătoresc în sumă de 3720 lei, conform chitanței nr._-fila 36 dosar.
Contestatoarea P. M. a susținut în motivarea în fapt a prezenței contestații că a existat o înțelegere între ea și intimați în sensul ca ea împreună cu minorul P. P.-V. vor elibera imobilele succesorale în momentul achitării sultei de către P. T.-S. și P. E., însă aceștia, ignorând înțelegerea dintre ei, au procedat la punerea în executare silită a titlului executoriu, dând astfel dovadă de rea-credință și din acest motiv actele de executare sunt nelegale.
Ulterior, contestatoarea a precizat că și cheltuielile de executare sunt prea mari și au fost majorate de executor pe parcursul executării silite, după ce ea eliberase benevol imobilele supuse executării.
Cât privește susținerile contestatoarei, instanța reține din cuprinsul titlului executoriu că părțile au pretenții reciproce unele față de celelalte, în sensul că intimații P. T.-S. și P. E. trebuiau să achite contestatoarei și fiului ei minor sulte în valoare de 22.795 lei fiecăruia iar aceștia din urmă aveau obligația să elibereze imobilele construcții și teren.
Din probele administrate în cauză nu rezultă dacă între părți a intervenit sau nu o înțelegere cu privire la executarea hotărârii judecătorești.
Art.371 indice 1 Cod procedură civilă prevede că obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie iar alineatul 2 prevede că în situația în care debitorul nu-și execută de bunăvoie obligația, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită.
Având în vedere că intimații P. T.-S. și P. E. au recurs la executarea silită a hotărârii judecătorești rezultă că niciuna dintre părți nu și-a adus la îndeplinire benevol obligațiile stabilite în titlul executoriu, ceea ce rezultă din faptul că, la data de 18.12.2012, data formulării cererii de executare silită, contestatoarea împreună cu fiul ei minor locuiau încă în imobilele ce fuseseră atribuite intimaților iar aceștia din urmă nu achitaseră sultele.
Din recipisele de consemnare depuse la filele 34-35 dosar, rezultă că intimații au achitat sultele datorate contestatoarei și fiului ei minor la data de 8.02.2013, din care au fost reținute și cheltuielile de executare silită în sumă de 3720 lei iar la data de 26.02.2013, executorul judecătoresc a constatat că imobilul este liber, întocmind în acest sens procesul-verbal depus la fila 79 dosar.
Instanța reține că, în condițiile în care intimații P. T.-S. și P. E. au procedat la executarea silită a titlului executoriu, contestatoarea și fiul ei minor, P. P.-V. aveau posibilitatea legală de a solicita și ei executarea silită a sentinței de partaj în sensul recuperării de la intimați a sultelor la care aceștia au fost obligați, având în vedere că nu s-a solicitat acordarea unui drept de retenție în cadrul procesului de fond.
Practic, întreaga apărare a contestatoarei se axează pe înțelegerea ce a existat între ea și intimați, înțelegere a cărei existență nu a fost dovedită și pe faptul că executorul a majorat cuantumul cheltuielilor de executare silită pe parcursul executării.
Intimații au făcut dovada cu chitanță că aceste cheltuieli de executare silită au fost achitate la momentul formulării cererii de executare silită - 18.12.2012, astfel că nu s-a procedat la o majorare a acestor cheltuieli ulterior iar potrivit art. 371 indice 7 alin.2 Cod procedură civilă,” debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare făcute după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu prin executare voluntară”.
Față de această reglementare legală, în mod corect executorul judecătoresc a reținut cheltuielile de executare silită din sulta cuvenită contestatoarei.
În consecință, instanța apreciază că nu există motive întemeiate de desființare a formelor de executare silită întocmite în dosar nr.168 /2012 al B. A. L., motiv pentru care contestația la executare va fi respinsă.
În temeiul art.723 indice 1 alin.3 Cod procedură civilă, instanța va dispune restituirea către contestatoare a cauțiunii în sumă de 29,48 lei achitată la CEC Bank H. la data de 5.02.2012 cu chitanța nr._ /1.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea P. M., în nume propriu și al minorului P. P.-V. în contradictoriu cu intimatul Biroul Executorului Judecătoresc A. L., ca fiind promovată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea P. M. în nume propriu și al minorului P. P.-V., cu domiciliul în oraș H., ., ., județul Iași în contradictoriu cu intimații P. T.-Ș. și P. E., ambii cu domiciliul în oraș H., . nr.19, județul Iași, ca nefondată.
Dispune restituirea către contestatoarea P. M. a cauțiunii în sumă de 29,48 lei achitată la CEC Bank Unitatea H. cu chitanța nr._ /1 la data de 5.02.2013.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 23.04.2013.
Președinte,Grefier,
V.L./V.A./6ex
21.05.2013
| ← Evacuare. Sentința nr. 1007/2013. Judecătoria HÂRLĂU | Pretenţii. Sentința nr. 209/2013. Judecătoria HÂRLĂU → |
|---|
