Pretenţii. Sentința nr. 1359/2013. Judecătoria HÂRLĂU
Comentarii |
|
Sentința nr. 1359/2013 pronunțată de Judecătoria HÂRLĂU la data de 26-11-2013 în dosarul nr. 1246/239/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA H.
JUDECATORIE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1359/2013
Ședința din Camera de Consiliu de la 26 Noiembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L. V.
Grefier L. I.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant . S.A P. și pe pârât B. P., având ca obiect pretenții
La apelul nominal făcut în ședința din Camera de Consiliu lipsesc părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura este legal îndeplinită.
- prin serviciul de registratură s-au depus precizări de către reclamantă;
Având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constatând pricina în stare de judecată instanța rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față,constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.07.2013 sub nr._ ,reclamanta . SA P. prin reprezentant legal a chemat în judecată pe pârâtul B. C.P.,solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 758,87 lei cu titlu de debit neachitat la care se adaugă penalități în sumă de 117,73 lei,cu cheltuieli de judecată,pe calea procedurii speciale cu privire la cererile de valoare redusă prevăzută în Titlul X din Noul Cod de procedură civilă.
În motivarea cererii,reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâtul un contract de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și canalizare înregistrat sub nr._ din 13.11.2008 prin care s-a obligat să presteze servicii de alimentare cu apă și canalizare,urmând ca beneficiarul să plătească prețul stabilit conform art.16 din contract,în termen de 15 zile de la data emiterii facturii.În cazul neplății la scadență a facturilor,pârâtul s-a obligat să plătească penalități de întârziere.
A precizat reclamanta că în baza contractului încheiat cu pârâtul a emis facturi care nu au fost achitate, înregistrându-se un debit în sumă de 758,87 lei și penalități de întârziere însumând 117,73 lei.
Reclamanta a precizat că pârâtul datorează în total suma de 876,60 lei ce reprezintă o creanță certă,lichidă și exigibilă.
Cererea a fost motivată în drept pe dispozițiile art.1025 și următoarele Cod procedură civilă.
În dovedirea cererii,legal timbrate,reclamanta a depus înscrisuri:contract de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare,anexă la contract,situația facturilor neîncasate.
Instanța a pus în vedere reclamantei să depună la dosar facturile restante,cerință ce a fost îndeplinită.
Legal citat,pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii,arătând că nu i-au fost comunicate contractul și anexa la care face referire reclamanta și că acesta nu este semnat de el sau de un membru al familiei sale,că nu corespunde suprafața de teren deținută în proprietate și că nu are o relație contractuală cu reclamanta.
De asemenea,pârâtul a precizat că nu i-au fost comunicate facturile a căror neplată se invocă iar consumul înregistrat este mult prea mare,fiind echivalentul unui . iar indexurile înscrise pe facturi nu corespund consumului real.Pârâtul a menționat că în perioada 2011-2013,. confruntat cu grave probleme la sistemul de alimentare cu apă potabilă iar zona în care el locuiește nu a beneficiat de acest serviciu decât pe perioade scurte de timp,astfel încât a fost nevoit să-și asigure necesarul de apă din surse naturale-fântâni,izvoare.În plus,există un racord de apă doar în baia din locuință nu și în exteriorul acesteia,așa încât consumul de apă înregistrat este exagerat.
În prezent,operatorul care asigură furnizarea apei potabile pe raza comunei Cotnari este Apavital Iași iar el a precizat că a achitat la zi facturile față de acest furnizor.
Întâmpinarea nu a fost motivată în drept.
Reclamanta a depus răspuns la întâmpinare prin care a menționat că între ea și pârât există relații contractuale din anul 1998,contract încheiat la solicitarea pârâtului,de branșare și racordare la rețeaua de apă și canalizare.Ca urmare a acestei solicitări,a fost montat apometru pe branșamentul care deservește utilizatorul.La data de 13.11.2008,între ea și pârât s-a încheiat contractul înregistrat sub nr._ care reglementează raporturile dintre operator și utilizator iar pârâtul a respectat acest contract până la data de 31.05.2011,așa cum rezultă din facturile depuse la dosar.
Contractul este semnat de către pârât iar ulterior semnării,pârâtul nu a refuzat total sau parțial plata vreunei facturi emise.Cât privește suprafața de teren deținută în proprietate de către pârât,aceasta are doar caracter informativ deoarece măsurarea a fost efectuată în baza citirii indexului,prin măsurarea directă.
Începând cu data de 14.07.2011,Direcția A. Canal P. s-a transformat în societate comercială iar odată cu factura din data de 31.07,2011,debitorul a fost înștiințat despre schimbarea survenită ca urmare a Hotărârii Consiliului Local P. nr.8 din 28.02.2011 iar începând cu data de 16.11.2012,distribuția de apă a fost asigurată de operatorul regional,Apavital Iași.
Ca urmare a predării serviciului de alimentare cu apă și canalizare către Apavital Iași,. P. a rămas cu creanțe ce reprezintă obligația de plată a unor sume de bani neachitate,despre care debitorul a fost notificat la data de 21.06.2013.
Reclamanta a depus înscrisuri: contract de furnizare nr.464C/1998,somație de plată,hotărârea Consiliului Local P.,proces-verbal.
Pârâtul a depus înscrisuri: memoriu,notificare,adresă,contract.
Reclamanta a depus concluzii scrise.
Analizând actele dosarului,instanța reține că la data de 13.11.2008 între reclamantă,în calitate de furnizor și pârât,în calitate de beneficiar,s-a încheiat contractul de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare prin care părțile au reglementat raporturile dintre ele,condițiile privind prestarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare la punctul de consum precizat în contract precum și facturarea și plata acestor servicii.
În baza consumului realizat de pârât,reclamanta a emis facturi fiscale și a susținut că pârâtul nu le-a achitat,suma datorată fiind de 758,87 lei,la care se adaugă penalități de întârziere în sumă de 117,73 lei.
Pârâtul a susținut prin întâmpinare că nu a avut relații contractuale cu reclamanta deoarece contractul și anexa la acesta nu sunt semnate de el sau de un membru al familiei sale,că este exagerat consumul facturat și că,în mare parte,a beneficiat de apă potabilă din surse naturale.
Verificând apărările pârâtului,instanța constată că acestea sunt neîntemeiate.Astfel,instanța reține că părțile au încheiat contractul nr.464C din 11.05.1998 care este semnat de ambele părți iar la data de 13.11.2008 au încheiat contractul nr._,de asemenea semnat de ambele părți.Criticile pârâtului legate de faptul necomunicării acestui din urmă contract precum și a anexei la acesta nu pot fi avute în vedere de instanță deoarece aceste înscrisuri au fost semnate personal de către pârât,care a luat cunoștință de prevederile acestora în momentul încheierii contractului.
Afirmațiile pârâtului în sensul că semnătura de pe contractul nr._/2008 nu i-ar aparține nu au putut fi verificate de instanță în cadrul acestei proceduri speciale reglementate de codul de procedură civilă în Titlul X ,pârâtul având posibilitatea de a valorifica această apărare într-un litigiu promovat pe calea dreptului comun.
Cât privește susținerile pârâtului în sensul că ar fi exagerat de mare consumul facturat dar și faptul că a folosit surse naturale de alimentare cu apă potabilă,acestea nu au fost dovedite.Art.10 din Noul Cod de procedură civilă instituie obligația părților de a-și proba pretențiile și apărările iar art.249 din același act normativ prevede că „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească,în afară de cazurile anume prevăzute de lege”,obligație pe care pârâtul nu a îndeplinit-o.
Pe de altă parte,prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către reclamantă,aceasta a făcut dovada existenței relațiilor contractuale dintre părți (prin depunerea celor două contracte de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare) precum și a consumului de apă potabilă realizat de pârât (prin depunerea facturilor fiscale),în timp ce pârâtul nu a făcut dovada că ar fi achitat sumele înscrise în facturile emise de furnizor în perioada 14.07._12,ulterior acestui moment încheind contractul nr._ cu Apavital Iași.
Prin urmare,instanța consideră că acțiunea reclamantei este întemeiată și dovedită și o va admite,inclusiv cu privire la penalități,având în vedere dispozițiile art.16 din contractul nr._/2008 care prevăd că utilizatorii sunt obligați să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciului de care au beneficiat în termenul de scadență de 15 zile de la data emiterii facturilor,data emiterii facturii și termenul de scadență fiind înscrise pe factură.
Art.16 alin.2 din contractul părților prevede că neachitarea facturii în termen de 30 zile de la data scadenței atrage după sine penalități de întârziere care sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare.
În consecință,instanța îl va obliga pe pârât să achite reclamantei atât debitul restant în sumă de 758,87 lei cât și penalitățile de întârziere în sumă de 117,73 lei,conform calculelor efectuate de reclamantă în anexa calcul penalizări depuse la filele 28-39 dosar.
În temeiul art.1031 Cod procedură civilă,va obliga pârâtul la plata cheltuielilor de judecată avansate de reclamantă în sumă de 50 lei reprezentând taxă timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea promovată de reclamanta . P. cu sediul în municipiul P.,.,județul Iași,prin reprezentant legal în contradictoriu cu pârâtul B. C.P. cu domiciliul în .,județul Iași.
Obligă pârâtul să achite reclamantei suma de 876,60 lei reprezentând: 758,87 lei cu titlul de debit restant și 117,73 lei cu titlu de penalități de întârziere.
Obligă pârâtul să achite reclamantei suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie de drept.
Cu apel 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi,26.11.2013.
Președinte, Grefier,
VL/IL/4 exp
09.12.2013
← Partaj judiciar. Sentința nr. 444/2013. Judecătoria HÂRLĂU | Cereri. Sentința nr. 1360/2013. Judecătoria HÂRLĂU → |
---|