Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Hotărâre din 24-10-2013, Judecătoria HAŢEG
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria HAŢEG la data de 24-10-2013 în dosarul nr. 1087/240/2009*
ROMÂNIA
JUDECATORIA HATEG, JUDETUL HUNEDOARA
Hațeg, .. 9
Tel/ Fax :_
……………………………………………………………………………………………
operator de date cu caracter personal nr. 9221 prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 647/2013
Ședința publică de la 24 octombrie 2013
PREȘEDINTE: E. Z.
GREFIER: M.-D. R.
S-a luat în discuție amânarea pronunțării cauzei civile privind pe reclamanta B. M.-M. împotriva pârâtelor B. M. și I. M., având ca obiect hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare.
Mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 17 octombrie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei deduse judecății, reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată inițial la Judecătoria Petroșani, în dosar nr._, reclamanta B. M.- M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta B. M., să se constate că la data de 13.12.2006 s-a încheiat între părți antecontractul de vânzare- cumpărare pentru imobilul teren situat în intravilanul comunei Baru, județul Hunedoara, în suprafață de 20 de ari, iar hotărârea să țină loc de contract de vânzare-cumpărare.
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat, în esență, că: a încheiat cu pârâta, la data de 13.12.2006, antecontractul de vânzare-cumpărare pentru imobilul teren situat în intravilanul comunei Baru, în suprafață de 20 de ari, achitând prețul stabilit de comun acord; în antecontract s-a specificat că, în cazul neprezentării uneia din părți la perfectarea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică, cealaltă parte va putea să solicite instanței de judecată să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de înstrăinare, cu suportarea cheltuielilor de către partea care nu s-a prezentat pentru autentificarea actului; pentru terenul menționat în antecontract a fost eliberat titlul de proprietate în luna iulie 2007, însă pârâta a refuzat încheierea contractului, motivat de faptul că prețul ferm stabilit la încheierea antecontractului și achitat în întregime este mic; antecontractul a dat naștere la două obligații reciproce, de a face, în cazul refuzului îndeplinirii acestei obligații, instanța urmând a pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic, în temeiul art. 1073, 1077 Cod civil, termenul de prescripție fiind de trei ani. În drept, reclamanta a invocat art. 1073, art. 1077 din Codul civil.
La cererea de chemare în judecată, reclamanta a anexat antecontractul de vânzare-cumpărare ( f.4).
Pârâta B. M. a formulat, prin avocat ales, întâmpinare ( f.14-15) prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei, ca neîntemeiată și nefondată, iar, „pe cale de excepție” a invocat nulitatea absolută a antecontractului de vânzare-cumpărare, arătând în esență că: antecontractului încheiat la data de 13.12.2006 îi lipsesc elementele esențiale pentru încheierea, respectiv un obiect determinat și că nu este proprietară de carte funciară a terenului în cauză; însăși reclamanta nu a respectat clauzele antecontractului și nu s-a prezentat și nu a notificat pârâta pentru a se prezenta la notarul public. În drept, pârâta a invocat dispozițiile art. 115-119 din codul de procedură civilă și art. 948, art. 966 din Codul civil.
Prin sentința civilă nr. 2648/2008, Judecătoria Petroșani a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Hațeg, în circumscripția căreia se află imobilul teren.
După înregistrarea cauzei la Judecătoria Hațeg, a fost dispusă introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, a numitei I. M. ( f.10).
În cauză au fost administrate, în primul ciclu procesual: proba cu înscrisuri, fiind depuse, la dosarul Judecătoriei Petroșani: titlul de proprietate nr._/73/16.12.2002 ( f.20), oferta pârâtei către reclamantă ( f. 21), extras CF 879 Livadia ( f. 26), factură ( f. 27) și proba testimonială, fiind audiată martora P. C. ( f. 19).
Prin sentința civilă nr. 1016/2008, Judecătoria Hațeg a respins excepția nulității absolute a antecontractului de vânzare-cumpărare, invocată de pârâta B. M., a admis acțiunea reclamantei și, în consecință, a constatat că s-a încheiat între părți antecontractul de vânzare-cumpărare și a dispus ca hotărârea să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Această sentință a fost casată, prin decizia nr. 585/R/2009 a Tribunalului Hunedoara-secția civilă, ca urmare a admiterii recursului introdus de pârâta B. M., dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond, întrucât: există nepotriviri între datele de identificare menționate în antecontract, pe de o parte, și cele din titlul de proprietate și cartea funciară, pe de altă parte, în cauză se impune efectuarea unde expertize topografice de identificare a terenului ce a format obiectul antecontractului, aspect pe care prima instanță nu l-a cercetat.
În rejudecare, dosarul a primit nr._ .
În al doilea ciclu procesual, s-a luat act de schimbarea numelui reclamantei, prin căsătorie, din B. M.-M. în B. M.-M. (f. 141) și a fost suplimentat probatoriul, fiind administrate: proba cu înscrisuri, fiind depuse contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3147/2003 ( f.106); extras CF 879 Livadia (f.107); proces-verbal de punere în posesie (f.160); proba testimonială fiind audiați martorii Ț. S.-I. (f.153), U. L. ( f.154), Revitea L. (f. 163), D. B. (f.168); proba cu expertiza specializarea „ topografie” (f.71-93). De asemenea, instanța a efectuat o cercetare la fața locului (f.118-119).
Prin sentința civilă nr. 907/2011 instanța de fond a apreciat că obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare nu este valabil, întrucât nu este determinat în mod neechivoc și s-a argumentat în sensul că nevalabilitatea obiectului unui act juridic atrage nulitatea absolută a acestuia, respingând acțiunea reclamantei și obligând-o la cheltuielile de judecată de 1375 lei către pârâtă.
Împotriva acestei sentințe, în termen și motivat, au formulat recurs reclamanta B. M.-M. și pârâta B. M..
Reclamanta B. M.-M. a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul de a se admite acțiunea formulată, cu consecința pronunțării unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la terenul în litigiu.
În motivarea recursului, în esență, recurenta reclamantă a susținut că, în mod nejustificat și în contradicție cu probele existente la dosar, instanța de fond a apreciat ca nul contractul încheiat de către părți, reținând faptul că obiectul acestuia nu este determinat.
În sensul menționat, recurenta reclamantă a arătat că, atât din raportul de expertiză efectuat în cauză, raport care nu a fost contestat de către părți, cât și din declarația a cel puțin trei dintre cei patru martori audiați în cauză, rezultă, fără putință de tăgadă, faptul că obiectul antecontractului dintre părți este . din tarlaua 48, în suprafață de 2324 mp, înscrisă în CF nr. 279 N Baru și, de asemenea, recurenta reclamantă a susținut aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 1182 C.civ., cu privire la încheierea contractului.
Recurenta pârâtă B. M. a solicitat admiterea recursului său și modificarea sentinței sub aspectul cheltuielilor de judecată la care a fost obligată reclamanta.
Prin Decizia civilă nr. 633/R/2012, Tribunalul Hunedoara a admis ambele recursuri considerând că în rejudecarea după casare, instanța de fond, în mod eronat a reținut nulitatea antecontractului de vânzare-cumpărare dintre părțile cauzei, obiectul acestei convenții urmând a fi determinat prin coroborarea probelor administrate în cauză, inclusiv cele din raportul de expertiză topografică efectuat în cauză și că, în plus, elemente care pot servi la identificarea terenului care face obiectul convenției părților sunt cuprinse și în această convenție.
Constatând că instanța nu a soluționat cauza în fond, instanța de recurs a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare, la aceiași instanță de fond, în rejudecare instanța urmând a avea în vedere, în plus față de administrarea de probe în vederea determinării persoanelor care foloseau terenurile la care se referă părțile convenției, la data încheierii convenției și a oricăror alte probe pe care le va aprecia ca necesare în demersul de a determina obiectul convenției părților – și cheltuielile de judecată făcute de către părți, în toate fazele și ciclurile procesuale, în sensul celor arătate de către recurenta pârâtă B. M., în cadrul criticilor formulate în recursul pe care această parte l-a declarat.
În cel de-al treilea ciclu procesual au fost administrate proba cu înscrisuri si relații scrise.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma susținerilor părților, probatoriului administrat și dispozițiilor legale aplicabile, instanța apreciază că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată, din considerentele ce urmează a fi expuse în continuare.
Din cuprinsul antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat în anul 2006, reiese că cele două părți au convenit să cumpere un teren contra unui preț stabilit care a fost plătit la data încheierii promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare. Analizând atât cuprinsul antecontractului cât și ansamblul probelor administrate pe tot parcursul procesului, se constată că cele două părți contractante au avut consimțământul viciat cu privire la obiectul antecontractului.
Fiecare a contractat cu privire la un alt obiect decât cealaltă. Părțile nu s-au deplasat în teren pentru a identifica terenul ce a făcut obiectul contractului.
Astfel, reclamanta a promis să cumpere terenul intravilan de aproximativ 20 de ari cu vecinătățile înscrise in antecontractul din 2006: familia M., familia S. G., Calea ferată industrială, DN 66 Hațeg - Petroșani, considerând că este intravilan deoarece se afla în apropierea caselor (f.74 din Raportul de expertiză din al II- lea ciclu procesual), în realitate terenul fiind situat în extravilanul localității Baru.
În același antecontract, pârâta, promite să vândă terenul parțial intravilan, in suprafață de aprox. 20 ari, căruia susține că nu-i cunoștea vecinătățile de la data contractării deoarece nu îl lucra (Procesul verbal de cercetare la fața locului-f.118), dar pe care îl identifică făcând mențiunea în antecontract că acesta este cuprins in TP nr._/73 (din anul 2002) pe care îl anexează la antecontract; totodată aduce un element de identificare în plus: terenul provine din CF 879 Livadia. Or, terenul pe care reclamanta vrea să îl cumpere nu este cuprins in TP nr._/73 și nici nu provine din CF 879 Livadia; la data încheierii antecontractului pârâta nu deținea nici titlu de proprietate, nici măcar proces-verbal de punere în posesie pentru acest teren.
Aceste elemente de identificare sunt cuprinse in antecontractul semnat de ambele părți și sunt aspecte pe care reclamanta le-a cunoscut de la data încheierii antecontractului. Prin întâmpinarea de la fila 14 din dosarul Judecătoriei Petroșani, pârâta susține că nu a fost la data încheierii antecontractului ”proprietar de carte funciară a acestui teren” și nici în prezent nu are carte funciară pentru acest teren.
Prin urmare, instanța consideră nu se poate considera că pârâta a intenționat să vândă acest teren, Procesul verbal de punere în posesie (f.160) asupra acestui teren ca și Titlul de proprietate nr._/555 le-a obținut abia la data de 14.03.2007 și respectiv 23.04.2007. De asemenea, CF 279 Baru, nr. cadastral 644, top 1189/20 în care este înscris terenul în suprafață de 2324 mp, fânaț extravilan, la care face referire reclamanta, este datată ulterior eliberării TP_/555, 03.07.2007 (f.8 din dosar recurs_ ).
Nici deplasările pârâtei împreună cu soțul reclamantei la comisia locală de fond funciar, în vederea urgentării eliberării titlului de proprietate nu vin să clarifice părților ce dorește fiecare dintre ele, deoarece potrivit declarației martorei U. L. (f. 154), topograf în cadrul primăriei, funcționarii primăriei cunoșteau că cele două părți încheiaseră un contract cu privire la un teren și urmau să încheie un alt contract cu privire la alte terenuri, motiv pentru care ambele erau interesate de eliberarea titlului .
De asemenea, cercetarea la fața locului susține existența erorii în care s-au aflat părțile: în timp ce pârâta așteaptă inițial membrii completului de judecată la . satul Livadia și indică terenul în Titlul anexat la antecontract, reclamanta este prezentă la ieșirea din satul Livadia indicând terenul aflat în vecinătatea casei părinților săi.
Raportul de expertiză arată cu o claritate și mai mare că cele două părți contractante au avut reprezentări diferite ale obiectului antecontractului, expertul prezentând două variante diferite ale acestuia.
Cu privire la persoanele care foloseau terenul la data încheierii antecontractului, din înscrisurile depuse la dosar în al doilea ciclu procesual (f.19, 72) reiese că reclamanta este plecată din tară iar pentru a afla vecinătățile actuale ale terenului s-a adresat primăriei, așa cum reiese din adresa nr. 2466/16.10.2013 depusă la dosar de avocatul său, prin urmare nu deține date asupra terenului, iar potrivit Procesului verbal de cercetare la fața locului - f.118 ), pârâta susține că nici ea nu cunoștea vecinătățile de la data contractării deoarece nu lucra nici terenul pentru care avea titlu la acea dată. Cert este că nu s-au adus probe din care să reiasă că reclamanta ar fi avut folosința vreunui teren la data contractării promisiunii de vânzare-cumpărare.
Potrivit art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, în cauză sunt aplicabile dispozițiile Codului civil de la 1864 în vigoare la data încheierii antecontractului ce a dat naștere raportului juridic dintre părți.
Pentru a pronunța o hotărâre care să tină loc de act autentic trebuie ca părțile să fi încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare valabil .
Potrivit art. 948 pct,2 din vechiul Cod civil, una din condițiile esențiale necesare pentru încheierea unui act juridic este consimțământul valabil al părții ce se obligă. Potrivit dispozițiilor art. 953 Cod civil, consimțământul nu este valabil când este dat prin eroare și aceasta cade asupra identității obiectului convenției, așa cum s-a întâmplat în cazul prezentului litigiu. În literatura juridică și în jurisprudența anterioară Noului cod civil, eroarea asupra identității fizice a obiectului convenției - error in corpore, în sensul că una din părți crede că tratează cu privire la un anumit bun iar cealaltă parte are în vedere un alt bun, împiedică însăși formarea actului juridic, fiind una din cele două forme ale erorii obstacol numită și distructivă de voință. ,,Tocmai datorită faptului că echivalează cu lipsa totală a consimțământului, sancțiunea care intervine în cazul erorii obstacol, în ambele sale forme, este nulitatea absolută a actului juridic, deoarece aceasta este sancțiunea lipsei totale a consimțământului”.
(G. B. ș.a, D. civil, p. 66, Ed.a 4-a, Editura Hamangiu 2009).
Cu privire la o eventuală repunere în situația anterioară încheierii antecontractului nu s-a formulat o astfel de cerere, părțile având posibilitatea promovării unei astfel de actiuni.
Față de cele ce preced, instanța va respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată, iar în temeiul dispozițiilor art. 274 din Codul de procedură civilă va obliga reclamanta, la plata, către pârâtă, a cheltuielilor de judecată în cuantumul dovedit de aceasta pentru toate fazele procesuale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta B. M.-M., domiciliată în ., județul Hunedoara împotriva pârâtelor B. M., domiciliată în municipiul Petroșani, ., ., . și I. M., domiciliată în municipiul București, Șoseaua Cotroceni nr.5-7, ..
Obligă reclamanta la plata către pârâte a cheltuielilor de judecată în cuantum de 3592 lei.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică la data de 24 octombrie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
E. Z. M.-D. R.
Red/tehnored ZE/practica MDR
5 ex./22.XI.2013
| ← Pretenţii. Hotărâre din 30-10-2013, Judecătoria HAŢEG | Rezoluţiune contract. Hotărâre din 25-09-2013, Judecătoria HAŢEG → |
|---|
