Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 06-11-2013 în dosarul nr. 24326/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2013
Ședința publică de la 06 Noiembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE T. G.
Grefier M. C. M.
Pe rol se află judecarea cauzei privind pe reclamant S.C. E.ON E. ROMÂNIA S.A. și pe pârât ., având ca obiect actiune in raspundere contractuala.
La apelul nominal făcut în ședință publică la ordine de pe lista de ședință, se constată lipsa părților.
Instanța față de lipsa părților pentru a respecta dreptul la apărare al acestora, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței de judecată faptul că procedura de citare este legal îndeplinită cu părțile litigante precum și faptul că prin intermediul compartimentului registratură al instanței societatea pârâtă a depus la dosar concluzii scrise ,după care,
Instanța procedează cu prioritate la verificarea competenței în baza dispozițiilor art. 131 alin.1 Noul Cod de Procedură Civilă și constată că este competentă material, general și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Nemaifiind alte cereri formulate sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și în temeiul dispozițiilor art.394 Noul Cod de Procedură Civilă declară dezbaterile încheiate și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 31.07.2013, sub număr_, reclamanta S.C. E.ON E. ROMÂNIA S.A. a chemat în judecată pârâtul ., solicitând obligarea acestuia să plătească suma de_, 98 lei reprezintă debit neachitat și 722, 76 lei cu titlu de penalități. De asemenea, reclamanta a solicitat și obligarea pârâtului la suportarea cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că temeiul contractului de furnizare a energiei electrice intervenit între părți a furnizat energie electrică pârâtului, conform facturilor emise, pârâtul având obligația să achite contravaloarea facturilor.
Întrucât pârâtul nu a achitat contravaloarea energiei electrice, s-a acumulat un debit în valoare de_, 98 lei. La acest debit s-au calculat penalități de întârziere de 722, 76 lei.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru de 720, 59 lei.
La dosarul cauzei reclamanta a depus, în copie, situația centralizată a datoriilor (f. 6), situația facturilor neîncasate (f. 7), centralizator calcul penalități (f. 8), contract de furnizare a energiei electrice (f. 9-11), facturi (f. 12-23).
Pârâtul, legal citat, a formulat întâmpinare prin care a arătat că a achitat integral debitul și penalitățile de întârziere solicitate de reclamant,. sens în care a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamantă ca rămasă fără obiect, precum și respingerea cererii de obligare la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâtul a depus la dosarul cauzei dovada plății debitului și a penalităților (f.29).
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, motivat de faptul că debitul a fost achitat ulterior promovării acțiunii pe rolul Judecătoriei Iași.
Mai arată reclamantul că pârâtul a fost pus în întârziere în conformitate cu prevederile art. 43 C. comercial, aplicabil la data încheierii contractului și la data emiterii și scadenței facturilor.
Reclamantul a mai invocat prevederile art. 1523 NCC.
Pârâtul a depus la dosarul cauzei concluzii scrise prin care a reluat cererile și argumentele din întâmpinare.
Instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele dosarului instanța reține următoarele:
Prin cererea introductivă reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de_, 98 lei reprezintă debit neachitat și a sumei de 722, 76 lei cu titlu de penalități. De asemenea, reclamanta a solicitat și obligarea pârâtului la suportarea cheltuielilor de judecată.
Sumele solicitate de reclamant prin cererea introdcutivă au fost achitate integral de către pârât, motiv pentru care instanța va respinge cererea principală ca devenită fără obiect.
Miza procesului provește în continuare cheltuielile de judecată despre care pârâtul susține că nu sunt datorate.
În motivare pârâtul invocă prevederile art. 454 NCPC, care face trimitere la art. 1522 NCC.
Potrivit art. 454 NCPC, pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau de afla de drept în întârziere, dispozițiile art. 1522 alin. (5) NCC rămânând aplicabile.
Art. 1522 alin. (5) NCC prevede următoarele: cererea de chemare în judecată formulată de creditor, fără ca anterior debitorul să fi fost pus în întârziere, conferă debitorului dreptul de a executa obligația într-un termen rezonabil, calculat de la data când cererea i-a fost comunicată. Dacă obligația este executată în acest termen, cheltuielile de judecată rămân în sarcina creditorului.
Art. 114 din LPA stabilește că prevederile art. 1521 – 1526 din Codul civil sunt aplicabile în cazul obligațiilor devenite scadente după data intrării sale în vigoare (01.10.2011), indiferent de data nașterii obligației.
Cererea reclamantului se întemeiază pe o obligație izvorâtă din contractul de furnizare încheiat în anul 1997 și din factura nr._/31.07.2010, scadentă la data de 10.08.2010.
Rezultă că scadența obligației este situată anterior intrării în vigoare a Noului Cod civil, ceea ce atrage ianplicabilitatea prevederilor art. 1522 NCC.
Raporturile dintre părți sunt guvernate de prevederile Codului civil din 1864 și de prevederile Codului comercial, care la art. 43 prevede că „datoriile comerciale lichide și plătibile în bani produc dobânda de drept din ziua când devin exigibile”.
Rezultă că, în materie comercială, la momentul scadenței debitorul era de drept în întârziere.
În raport de aceste argumente instanța urmează să admită cererea reclamantului de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, acesta din urmă fiind în culpă procesuală la momentul promovării acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca devenită fără obiect cererea formulată de reclamantul . ROMANIA SA, cu sediul în Târgu M., ., jud. M. și cu sediul ales în Iași, .. 4 bis, jud. Iași în contradictoriu cu pârâtul ., cu sediul în Iași, Fundac Plopii fără Soț, nr. 18-22, jud. Iași.
Admite cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Obligă pârâtul să achite reclamantei suma de 720, 59 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxe judiciare de timbru.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria.Iași.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.11.2013.
Președinte, Grefier,
RED.G.T./TEH .G.T.
4ex/20.01.2014
| ← Pretenţii. Hotărâre din 28-10-2013, Judecătoria IAŞI | Pretenţii. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI → |
|---|
