Contestaţie la executare. Hotărâre din 16-10-2013, Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 16-10-2013 în dosarul nr. 1798/245/2012*
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din 16 Octombrie 2013
Instanța constituită din:
Președinte: M. N.
Grefier: P. T.
Sentința Civilă nr._
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea P. G., în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ – ADMINISTRAȚIA FINANEȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI IAȘI, având ca obiect contestație la executare – suspendare executare silită.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 09 octombrie 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei acțiuni civile, notează următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 18 ianuarie 2012 sub nr._, contestatoarea P. G. a formulat, în contradictoriu cu intimata CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE IAȘI, contestație la executare silită împotriva somației de plată și a titlului executoriu nr._/27.12.2010 emise de intimată în sarcina contestatoarei. De asemenea, contestatoarea a solicitat și suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare.
În motivarea cererii, s-a precizat în esență că, în fapt, contestatoarea este pensionară, că nu a încheiat niciodată un contract cu intimata, că sumele pretinse prin actele de executare contestate nu sunt datorate, eliberarea acestor acte fiind un abuz al intimatei.
În drept au fost invocate prevederile art. 399 și urm. din Codul de procedură fiscală, Codul fiscal și Legea nr. 95/2006.
În dovedirea acțiunii, contestatoarea a depus în copie înscrisuri (filele 7-8) – somația și titlu executoriu, cererea fiind legal taxată și timbrată, făcându-se dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 93 lei și timbru judiciar în valoare de 1,8 lei.
Legal citată, intimata CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE IAȘI a formulat întâmpinare, solicitând respingerea contestației la executare și reiterând motivele de fapt și de drept care au condus la întocmirea actelor de executare contestate. S-a subliniat de către intimată că decizia de impunere care a stat la baza emiterii titlului executoriu a fost comunicată contestatoarei prin intermediul serviciilor poștale cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, potrivit art. 44 din OUG. nr. 92/2003.
La solicitarea instanței a fost anexată fotocopia dosarului de executare.
În ședința publică din 15 februarie 2012, instanța a suspendat executarea silită ce formează obiectul dosarului nr._/2011 al Casei de Asigurări de Sănătate Iași până la soluționarea irevocabilă a contestației la executare.
Prin sentința civilă nr. 6889/28.03.2012 pronunțată în dosarul nr._, instanța a dispus admiterea contestației la executare și anularea actelor de executare, respectiv somația de plată și titlul executoriu nr._/27.12.2011 emise de către intimată în sarcina contestatoarei. Prin decizia civilă nr. 2482/21.11.2012 Tribunalul Iași – Secția I civilă a admis recursul declarata de intimata CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE IAȘI, a casat sentința civilă nr. 6889/28.03.2012 și a dispus rejudecarea, cauza fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 30 august 2013. În rejudecare, instanța din oficiu a dispus citarea în calitate de intimată a ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI IAȘI, întrucât, în baza art. V alin. 5 din OUG 125/2011, întreaga activitate de executare silită a fost preluată de la Casa de Asigurări de Sănătate Iași și administrată de către A.N.A.F. – A.F.P. Iași în ce privește contribuțiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice.
Deși legal citate, părțile nu s-a prezentat în fața instanței și nici au formulat solicitări scrise.
Instanța a administrat pentru ambele părți proba cu înscrisuri.
Analizând înscrisurile administrate ca probă în prezenta cauză, față de dispozițiile legale incidente, instanța apreciază că prezenta contestație la executare este neîntemeiată, urmând a fi respinsă, pentru considerentele ce succed.
În fapt, în data de 31 octombrie 2011, intimata a emis pe numele contestatoarei decizia de impunere nr._ pentru stabilirea contribuțiilor și accesoriilor datorate la FNUASS pentru perioada ianuarie 2006 – septembrie 2011. Decizia stabilea, în temeiul art. 257 alin. 2 din Legea nr. 95/2006, ale art. 85 alin. 1 lit. b) și art. 91 alin. 1 și 3 din OG nr. 92/2003, în sarcina contestatoarei obligația de plată a următoarelor sume: 574 lei, cu titlu de contribuție datorată, 805 lei, cu titlu de dobânzi, 86 lei, cu titlu de penalități de întârziere. Obligația de plată stabilită prin decizie devenea exigibilă în condițiile art. 110 din Codul de procedură fiscală.
Decizia de impunere menționată care, potrivit art. 110 din Codul de procedură fiscală, constituie titlu de creanță, nu a fost comunicată contestatoarei. În acest sens, instanța notează că intimata, care avea sarcina probării acestui fapt, nu a dovedit că a comunicat contestatoarei titlul de creanță în discuție.
În baza deciziei de impunere nr._ din 31 octombrie 2011 au fost emise în sarcina contestatoarei somația de plată și titlul executoriu nr._/27.12.2011, cu titlu de contribuție asigurări de sănătate, dobânzi și penalități de întârziere.
În drept, instanța reține că, în conformitate cu prevederile art. 172 din Codul de procedură fiscală, (1) persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii. (3) Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege. (4) Contestația se introduce la instanța judecătorească competentă și se judecă în procedură de urgență.
Din coroborarea dispozițiilor art. 21 cu cele ale art. 168 alin. 3 din Codul de procedură fiscală, rezultă că titlul de creanță fiscală este actul prin care se stabilesc drepturile patrimoniale ale statului și obligațiile de plată corelative ale contribuabililor, ce rezultă din raporturile de drept material fiscal, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite potrivit legii. Prin art. 137 alin. 2 din Codul de procedură fiscală se prevede că titlul de creanță devine titlu executoriu ope legis la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.
Față de textele legale anterior redate, rezultă că decizia de impunere nr._ din 31 octombrie 2011 reprezintă titlu de creanță. Contestația împotriva titlurilor de creanță fiscală sau a altor acte administrative fiscale poate forma exclusiv obiectul controlului administrativ jurisdicțional, în cadrul procedurii executării silite a creanțelor fiscale fiind reglementată, ca singură cale judiciară de atac, contestația la executare propriu-zisă, prin care se contestă titlul de executare. În consecință, legalitatea și temeinicia obligațiilor de plată stabilite în sarcina contestatoarei nu pot fi analizate pe calea contestației la executare propriu-zisă, ce este destinată să înlăture neregularitățile comise cu prilejul urmăririi silite.
Conform art. 141 din Codul de procedură fiscală, executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege. În consecință, executarea silită a creanțelor fiscale poate fi pornită numai în temeiul unui titlu executoriu emis de organul competent potrivit legii.
Așa cum a reținut instanța de control judiciar prin decizia civilă nr. 2482/21.11.2012, pronunțată de Tribunalul Iași, intimata a comunicat în mod legal contestatoarei decizia de impunere, aceasta fiind comunicată sub semnătură de primire la 21.11.2011.
De altfel, instanța reține invocarea de către contestatoare în susținerea cererii sale, a unor motive care țin de temeinicia impunerii obligațiilor de plată comunicate. Chiar dacă instanța ar constata că aceste motive sunt întemeiate, față de dispozițiile art. 172 alin. 3 Cod procedură fiscală, ea nu poate da efect concluziilor sale, fiind ținută să analizeze procedura efectivă de executare silită.
Cu toate acestea, nu există dubii cu privire la calificarea prezentei cereri, care să justifice o eventuală declinare a competenței soluționării ei către instanța de contencios administrativ sau o solicitare pentru precizarea cererii. Astfel, contestatoarea a indicat clar actele pe care înțelege să le conteste, cu referire la somația de executare și la titlul executoriu. Instanța nu are, deci, motive să facă aplicarea art. 84 Cod procedură civilă, recalificând cererea.
Faptul că motivele invocate se circumscriu unei contestații la titlu și lipsa indicării unor temeiuri de contestație la executare nu fac decât să ducă la constatarea netemeiniciei contestației la executare.
Reținând că aspectele invocate de către contestatoare prin acțiunea sa, exced obiectului prezentei contestații la executare și notând că în speță nu există nerespectări ale dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare, instanța urmează să respingă, ca fiind neîntemeiată, contestația la executare formulată de către contestatoarea P. G..
Instanța va respinge, ca fiind neîntemeiată, cererea contestatoarei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca fiind neîntemeiată, contestația la executare promovată de către contestatoarea P. G., cu domiciliul în Iași, ..3, județul Iași, în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI IAȘI, cu sediul în Iași, .. 26, județul Iași.
Respinge cererea contestatoarei P. G., de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Ia act că intimata nu a solicitat plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 16 octombrie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
4Ex./19.11.2013
Red./Tehnored. M.N.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9410/2013.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 29/2013. Judecătoria IAŞI → |
|---|
