Contestaţie la executare. Hotărâre din 18-12-2013, Judecătoria IAŞI

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12.12.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din data de 12.12.2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea hotărârii pentru astăzi, 18.12.2013, când în aceeași compunere, a hotărât:

INSTANȚA:

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Sub nr._ s-a înregistrat la Judecătoria Iași contestația la executare formulată de către A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI -A.A.A.S. București în contradictoriu cu intimata . București și terțul poprit ., prin lichidator judiciar „Eurobussines LRJ”SPRL și „ISD Insolvency” SPRL, împotriva actelor de executare efectuate e B. „N. D.” în dosarul de executare nr. 10/2011, respectiv:

- poprirea efectuata conform art. 452 (1) si urm. C.proc.civ., in baza titlului executoriu reprezentat de Sentința civila nr. 9171/29.09.2010 a Tribunalului București, Secția a Vl-a comerciala si prin care se solicita plata sumei de 9.671.328 USD echivalent in lei la data plații, funcție de cursul oficial leu-dolar stabilit de BNR;

- procesul verbal din data de 04.04.2011 prin care s-a procedat la actualizarea debitului, in lei, cu un procent de 3,18%, fata de luna septembrie 2010;

- procesul verbal din data de 03.04.2013 de cheltuieli de executare privind plata sumei totale de 5.203 lei, diferența intre aceste 2 procese verbale, constând in reducerea cuantumului debitului in lei, de la suma de 564.669,63 lei pana la suma de 5203,68 lei, (suma de 559.465,95 lei fiind achitata de AAAS).

Contestatoarea a solicitat suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare în mod irevocabil, conform art. 403 (1) C.pr.civ., anularea actelor de executare anterior menționate, conform art. 404 și urm. C.pr.civ., întoarcerea executării, conform art. 404¹ și următoarele C.pr.civ.

În motivare, contestatoarea a precizat că executarea silita începută este nelegala si va produce un prejudiciu imediat si irecuperabil AAAS, societăților comerciale arătate mai sus si implicit Statului R..

În dosarul de executare nr.10/2011 al B. N. D. a fost anulata definitiv si irevocabil executarea silita insasi, a fost constatata încetată executarea silita si au fost constatate desființate de drept toate actele de executare efectuate prin mai multe hotărâri judecătorești definitive si irevocabile.

AAAS (fosta A.V.A.S.), în calitate de instituție publică implicată în procesul de privatizare are obligația legală de a vărsa la bugetul statului sumele încasate cu titlu de venituri din procesul de privatizare, conform art.9 alin.1 din O.U.G. nr.88/1997/R.

Poprirea efectuata in baza art. 452 si urm. C. proc. civ., asupra acțiunilor administrate de AAAS la aceste societăți comerciale este nelegala, deoarece AAAS nu este proprietarul acțiunilor acestor societăți comerciale, acțiunile sunt in administrarea sa si numai statul roman are calitatea de acționar/proprietar al acestor acțiuni, conform Legii nr. 137/2002 (art.5), O.U.G. nr. 23/2004 (art. 5 alin. 1 lit. c) si art. 21 alin. 1 lit. d si e), O.U.G. nr. 88/1997/R.

Rezultă fara echivoc ca, potrivit dispozițiilor art.452 C.proc. civ., terții popriți societățile comerciale nu au fata de AAAS nici o OBLIGAȚIE, așadar, procedura popririi este nelegala.

Titlurile Executorii pe care terții le obțin fata de AAAS nu pot fi executate prin poprirea acțiunilor societăților comerciale, deoarece este contrara dispozițiilor legale arătate, aceste acțiuni nu sunt in proprietatea AAAS, acestea sunt in proprietatea statului roman.

Poprirea efectuata in baza art. 452 si urm. C. Pr. Civ., asupra acțiunilor (sau pârtilor sociale) pe care AAAS le administrează la societățile comerciale menționate mai sus (terți popriți), duce la blocarea procesului de privatizare si se încalcă dispozițiile imperative ale OUG nr. 88/1997/R si Legii nr.137/2002 care reglementează privatizarea societăților comerciale.

Prin aceasta metoda de executare silita efectuata se cauzează o PAGUBA irecuperabila, atât AAAS, societăților comerciale cat si Statului R., deoarece, nu exista voința statului prin AAAS de a vinde acțiunile si a fost încălcat dreptul de proprietate al statului privind aceste acțiuni (valori mobiliare).

Începerea executării silite prin poprire acțiuni este nelegala, deoarece au fost încălcate dispozițiile art. 454 alin.2 indice 1 si urm. C.proc. civ. raportat la dispozițiile art. 388 C.proc.civ.

Prin actul de executare - poprire efectuata conform art. 454 (1) si urm. C.proc .civ. comunicata către AAAS prin Adresa nr._/19.09.2013. nu au fost indicate sediul si codul de identificare fiscala a . are calitatea de tert poprit in cauza.

Au fost încalcate dispozițiile imperative prevăzute de art. 371 indice 6 C.proc. civ. si art 371 indice 5 lit.d C proc civ., deoarece nu este posibila reluarea executării silite in cazul in care aceasta a încetat de drept. urmare a anularii titlului executoriu.

Astfel, prin Decizia civila 1634R/13.06.2012 a Tribunalului București, dosar nr._/4/2011, rămasa definitiva si irevocabila, a fost admis recursul AAAS si admisa contestația la executare formulata de AAAS si s-a dispus anularea executării silite insasi in dosarul de executare nr.10/2011 al B. N. D..

Prin Sentința civila nr. 3870/02.05.2012 a Judecătoriei Sector 6 București, dosar nr._/303/2011, rămasa definitiva si irevocabila, a fost admisa contestația AAAS si constatata încetată executarea silita ce face obiectul dosarului de executare nr. 10/2011 al B. N. D..

Constata instanța desființate de drept toate actele de executare efectuate in dosarul de executare menționat.

Prin Sentința civila nr. 4877/08.06.2012, rămasa definitiva si irevocabila, dosar nr._/4/2011 a Judecătoriei Sector 4 București, a fost admisa contestația la executare formulata de AAAS si in temeiul art.379 indice 1 C.proc. civ. constata desființate de drept toate actele de executare efectuate in cadrul dosarului nr. 10/2011 a B. N. D. si in baza art.371 indice 5 lit.d C proc. civ. constata încetarea executării silite.

S-a dispus întoarcerea executării silite in acest dosar de executare.

Prin Sentința civila nr. 6048/10.07.2012, rămasa definitiva si irevocabila, dosar nr._ a Judecătoriei Sector 5, București, a fost admisa contestația la executare a AAAS si anunțate actele de executare efectuate in dosarul de executare nr. 10/2011 a B. N. D..

Prin Sentința civila nr._/31.07.2012, dosar nr._/299/2011 a Judecătoriei Sector 1, București, a fost admisa contestația la executare a AAAS si in temeiul art.379 indice 1 C.proc. civ. constata desființate de drept toate actele de executare efectuate in cadrul dosarului nr. 10/2011 a B. N. D. si in baza art.371 indice 5 lit.d C proc. civ. constata încetarea executării silite.

S-a dispus întoarcerea executării silite in acest dosar de executare.

Prin Decizia civila nr. R/_.05.2012, dosar nr._ a Tribunalului București Secția a IV-a civila tert poprit - Banca de Export Import a Romaniei Eximbank SA, au fost desființate de drept toate actele de executare efectuate si s-a dispus întoarcerea executării silite in acest dosar de executare.

In consecința, se poate constata ca, la data emiterii actului de executare -POPRIREA au fost admise contestațiile la executare formulate de către AAAS in dosarul de executare nr. 10/2001 al B. N. D. si s-a stabilit prin hotărârile judecătorești menționate mai sus cu autoritate de lucru judecat ca, a fost anulata definitiv si irevocabil executarea silita insăși, a fost constatata încetată executarea silita, au fost constatate desființate de drept toate actele de executare efectuate si s-a dispus întoarcerea executării silite.

Nu este legala reluarea executării silite prin poprirea recomunicată in dosarul de executare nr.10/2011, in vederea reluării executării silite, deoarece sunt încălcate dispozițiile art. 371 indice 6 c.proc. civ. care prevăd imperativ si restrictiv ca, executarea silita poate fi reluata numai in condițiile art. 371 indice 5 lit.b. C. proc. civ.

Începerea executării silite împotriva AAAS este nelegala, deoarece actul de executare - POPRIREA efectuat in acest dosar încalcă dispozițiile imperative ale O.G. nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plata ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările si completările ulterioare, care stabilesc pentru instituțiile publice un regim special si derogatoriu de la normele generale.

Conform art. 2 O.G. nr. 22/2002 se prevede ca, "Daca executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continua din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligata ca, in termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-si îndeplini obligația de plata".

Actul de executare – poprirea efectuata conform art. 452 (1) si urm. C. proc.civ. si procesele verbale au fost comunicate către AAAS prin Adresa nr. 1975/19.09.2013.

Având in vedere, data comunicării actelor de executare, se poate constata ca, aceste acte de executare încalcă termenul de 6 luni, așadar, dispozițiile imperative ale O.G. 22/2002.

A.A.A.S. in calitate de ordonator principal de credite este singura instituție care poate dispune efectuarea de plați către debitori, Biroul Executorului Judecătoresc nu poate, in aceasta faza procesuala, sa înfăptuiască nici un act de executare silite.

Art. 3 al O.G. nr._ prevede ca, in cazul în care instituțiile publice nu isi îndeplinesc obligația de plata in termenul prevăzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedura civila si/sau potrivit altor dispoziții legale aplicabile in materie.

Procedura executării silite reglementata de dreptul comun, are un caracter subsidiar, putându-se apela la aceasta, numai in ipoteza neexecutării de bunăvoie a obligației, in termenul de 6 luni, ce curge de la primirea somației de plata.

Întocmirea actelor de executare s-a făcut cu nerespectarea dispozițiilor legale menționate anterior, creditoarea trecând direct la executarea silita.

Începerea executării silite împotriva AAAS este nelegala deoarece, titlurile executorii pe care terții le obțin fata de AAAS nu pot fi executate prin poprirea acțiunilor societăților comerciale, deoarece este contrara dispozițiilor art. 452(1) C. proc. civ. si urm., Legii nr. 137/2002(art.5), O.U.G. nr. 23/2004, OUG nr. 88/1997 R.

Astfel, AAAS nu are decât calitatea de administrator al acțiunilor statului si nu pot fi valorificate acțiunile deținute de AAAS in capitalul social al societăților comerciale, întrucât aceasta autoritate nu este proprietara acțiunilor, iar pe calea executării silite pot fi valorificate numai bunurile debitorului, nu si cele aflate in administrarea acestuia.

In același sens, terții popriți societățile comerciale nu au fata de AAAS nici o Obligație Legala, așadar, executarea silita este nelegala si nu poate fi instituita, potrivit art.452 si urm. C.proc. civ.

Veniturile obținute de AAAS din privatizarea (vânzarea acțiunilor) societăților comerciale din portofoliu său se varsă la bugetul statului întrucât acțiunile sunt bunuri aflate în proprietatea statului așa cum reiese și din art. 9 din OUG 88/1997.

Începerea executării silite prin poprire conform art. 452 și urm. C.pr.civ. împotriva AAAS este nelegală, deoarece se încalcă dispozițiile art. 66 alin. 1 din Lg. 31/1990 R, iar înființarea popririi asupra acțiunilor deținute de stat la societățile comerciale este inadmisibilă.

Potrivit dispozițiilor art. 65 din Legea nr. 31/1990 R, bunurile constituite ca aport în societate devin proprietatea acesteia din momentul înmatriculării ei în registru.

Poprirea se poate înființa numai asupra acțiunilor ce s-ar cuveni acționarilor prin lichidare și nu asupra acțiunilor pe care acestia le dețin în societate, condiții care nu sunt îndeplinite în cauză.

Este nelegal procesul verbal din 04.04.2011 prin care s-a procedai la actualizarea debitului, in lei, cu un procent de 3,18%, fata de luna septembrie 2010, deoarece incalca dispozițiile art.457 al.4 C.proc. civ. care dispun ca, sumele in valuta se convertesc in lei la cursul BNR de la data plății.

În dosarul de executare nr. 10/2011 a B. N. D. a fost anulata executarea silita însăși si toate actele de executare - inclusiv procesul verbal privind cheltuielile de executare din data de 04.04.2011 prin hotărâri judecătorești definitive si irevocabile intrate in autoritatea de lucru judecat.

Executorul a stabilit nelegal suma de 564.669,63 lei reprezentând cheltuieli de executare, fara sa prezinte un mod de calcul detaliat al acestei sume solicitate si temeiul legal al acesteia.

Onorariul executorului judecătoresc in raport de contractul de executare nr. 10/2011, cheltuieli de executare sunt in suma de 300.000 lei, conform O.P.nrA in valoare de 100.000 lei si OP. nr.5 in valoare de 200.000 lei, dar fara sa fie depuse in cauza, aceste înscrisuri si modul detaliat cum s-a calculat aceste sume.

În drept au fost invocate prevederile art. art. 399 si urm., art. 403 alin.(1) si urm. C. proc.civ., art. 379 indice 1 C.proc.civ., art. 371 indice 5 lit.b, d, C.proc. civ., art. 404 si urm. C.proc. civ., Legea nr. 92/2011, .O.G. nr. 22/2002/R, O.U.G. nr. 51/1998/R, O.U.G. nr. 88/1997/R, Legea nr.137/2002.

S-a solicitat judecarea și în lipsă.

În susținerea acțiunii, au fost anexate înscrisuri.

Prin întâmpinare, intimata a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Iași. De asemenea, în subsidiar, a solicitat anularea contestației la executare ca informă, iar pe fond, respingerea cererii de suspendare și a contestației la executare în principal, ca lipsită de interes, iar în subsidiar, ca neîntemeiată.

S-a menționat că potrivit art. 400 alin. (1) C.pr.civ. „Contestația se introduce la instanța de executare”, iar potrivit art. 373 alin. (2) C.pr.civ. „Instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea (…)”.

Or, în speță, deși terțul poprit are sediul în circumscripția teritorială a Judecătorie Iași, evidența acțiunilor acestuia este ținută de Depozitarul Central SA, care are sediul în sectorul 2 București.

Așa fiind, în cazul terțului poprit F. SA executarea silită se face la sediul Depozitarului Central SA, adică pe raza teritorială a Judecătoriei Sectorului 2 București.

Din analiza contestației la executare formulată de A.A.A.S., rezultă că aceasta a fost semnată de dna M. O., în calitate de director, conform Ordinului nr. 814/20.09.2013. Prin urmare, întrucât, potrivit textelor legale citate, singurul care poate reprezenta A.A.A.S. în fața instanței judecătorești este președintele acesteia, care poate delega această atribuție cel mult unuia dintre vicepreședinți, și pentru că semnatara contestației la executare nu este nici președinte, și nici vicepreședinte A.A.A.S., Ordinul nr. 814/20.09.2013 nu este emis în conformitate cu prevederile legale imperative citate mai sus, iar contestației la executare îi lipsește un element obligatoriu de formă pentru a putea fi valabilă, respectiv semnătura, iar în lumina prevederilor art. 133 alin. (1) C.pr.civ., acest viciu al cererii introductive de instanță atrage nulitatea cererii.

Una dintre condițiile de exercitare ale acțiunii civile se referă la necesitatea existenței unui interes, adică a unui folos practic urmărit de cel ce a pus în mișcare acțiunea civilă.

Printre altele, interesul juridic trebuie să fie născut și actual, deci trebuie să existe în momentul în care se exercită acțiunea civilă.

Față de susținerile petentei, conform cărora, aceasta nu este proprietara acțiunilor urmărite suit, AAAS nu justifică vreun interes legitim și, mai ales, personal, in promovarea unei cereri de suspendare a executării silite prin poprirea unor acțiuni aliate în proprietatea unui terț, întrucât prin valorificarea acestora debitoarea nu suferă nici un prejudiciu, cum de altfel, nu dobândește nici un folos material/moral prin împiedicarea valorificării acestora.

Prin Legea nr. 71/2011, începând cu data de 01.10.2011, au fost abrogate prevederile art. 12 alin. (4) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietatea publică, care îi confereau AAAS, în calitate de administrator al bunurilor statului, dreptul de a sta în instanță, în cazul litigiilor privitoare Ia dreptul de administrare și ia dreptul de proprietate asupra bunurilor. După această dată, doar Ministerul Finanțelor Publice poate reprezenta statul român în fața instanțelor de judecată (art. 12 alin. (5) din Legea n r. 213/1998.

Dacă s-ar reține apărarea AAAS potrivit căreia executarea ar fi nelegală pentru că poartă asupra unor bunuri care nu aparțin debitorului, deopotrivă ar trebui să se rețină și că, în situația dată, AAAS, în calitate de debitoare, nu ar justifica vreun interes legitim și, mai ales, personal, în contestarea unei executări silite ce nu o prejudiciază în nici un fel.

Referitor la primul motiv de nelegalitate, potrivit căruia executarea silită este nelegală deoarece „nu au fost indicate sediul și codul de identificare fiscala a societăților comerciale care au calitatea de terți popriți în cauză”, acesta nu poate fi reținut de către instanța de executare.

Nu este prevăzută nicăieri obligația executorului judecătoresc de a indica denumirea și sediul terțului poprit persoană juridică și codul de identificare fiscală al acestuia, cum în mod greșit afirmă contestatoarea.

Obligația executorului judecătoresc de a indica denumirea și sediul debitorului persoană juridică și codul de identificare fiscală există doar în ceea ce privește adresa de înființare a popririi comunicată celei de-a treia persoane, nu și în înștiințarea debitorului despre măsura luată.

În ceea ce privește susținerea AAAS potrivit căreia „au fost încălcate dispozițiile imperative prevăzute de art. 371 indice 6 C.proc.civ. și art. 371 indice 5 lit. d C.proc. civ, deoarece nu este posibila reluarea executării silite în cazul în care aceasta a încetat de drept, urmare a anulării titlului executoriu", nici aceasta nu poate fi reținută de instanța de executare.

Așa cum a arătat și mai sus, la data de 12.03.2013, prin Decizia civilă nr. 1011, pronunțată în Dosarul nr._, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a Civilă a încuviințat cererea de revizuire formulată de D. A. SA și a anulat Decizia nr1948/05.04.2012 pronunțată de aceeași instanță supremă, prin care a fost desființat titlul executoriu - Sentința comercială nr. 9171/29.09.2010 a Tribunalului București.

Așa fiind, anulându-se hotărârea care a desființat titlul executoriu din dosarul nr. 10/2011, respectiv Sentința comercială nr. 9171/29.09.2010 a Tribunalului București, acesta este perfect valid și produce efecte juridice, iar executarea silită poate fi reluată din momentul reconfirmării titlului.

Faptul că legiuitorul nu reglementează în mod expres posibilitatea reluării executării silite în cazul în care se anulează hotărârea care desființează, titlul executoriu nu înseamnă că această posibilitate nu există.

Contestațiile soluționate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile au obiecte diferite de cel dedus judecății prin contestația la executare din prezenta cauză, neexistând astfel o identitate de obiect.

În ce privește încălcarea dispozițiilor OG nr. 22/2002, potrivit art. 1 din acest act normativ, executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.

Aceste dispoziții legale nu pot fi interpretate în sensul că nu se poate înființa măsura popririi asupra acțiunilor unui debitor - instituție publică în situația în care nu ar exista un buget alocat pentru plata datoriei, așa cum a susținut contestatoarea, întrucât aceasta ar însemna ca acest debitor să nu poată fi executat prin poprire, ceea ce ar echivala cu instituirea unui tratament diferențiat în raport cu alți debitori supuși procedurii de executare silită încălcându-se. în final, principiul general de drept al egalității în fața legii.

Referitor la motivul de nelegalitate al executării silite privitor la calitatea AAAS de simplu administrator al acțiunilor la terțul poprit F. SA acesta este neîntemeiat.

Câtă vreme în evidențele ORD rezultă că acționar la acest terț poprit este AAAS și nu Statul Român, cum încearcă contestatoarea-debitoare să sugereze rezultă în mod evident calitatea de proprietar al AAAS asupra acțiunilor deținute la acest terț poprit.

AAAS este acționar la terțul poprit F. S.A., iar executarea silită prin poprirea acțiunilor acesteia deținute la acest terț poprit este una legală, fiind reglementată de art. 452 și urm. C.pr.civ.

Și aceasta cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 44 alin. 1 din Constituția României, creanțele asupra statului sunt garantate și nu există nici o prevedere legală care să declare acțiunile deținute de AAAS la terțul poprit F. S.A., inalienabile.

Și în ipoteza în care Statul Român ar fi proprietarul acțiunilor la terțul poprit F. S.A., iar AAAS ar fi administratorul acestora, executarea silită prin valorificarea acestor acțiuni este perfect legală.

Cu privire la motivul de nelegalitate a executării silite, raportat la prev. art. 60 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, AAAS citează, în mod deliberat și cu rea credință, trunchiat dispozițiile art. 66 din Legea nr. 31/1990.

Este adevărat că potrivit alin. 1 din art. 66 din Legea nr. 31/1990, "pe durata societății, creditorii asociatului pot să-și exercite drepturile lor numai asupra părții din beneficiile cuvenite asociatului după bilanțul contabil, iar după dizolvarea societății, asupra părții ce s-ar cuveni prin lichidare", dar conform alineatului 2 din același articol, necitat de către contestatoare, "Creditorii prevăzuți la alineatul 1 pot totuși popri, in timpul duratei societății, părțile ce s-ar cuveni asociaților prin lichidare sau pot sechestra și vinde acțiunile debitorului lor”.

Referitor la nelegalitatea procesului verbal privind cheltuielile de executare din data de 04.04.2011, la data de 03.04.2013, B. N. D. a întocmit un nou proces-verbal privitor la cheltuielile de executare, proces-verbal care a stat la baza întocmirii adreselor de înființare a popririi, alături de titlul executoriu și comunicat terților popriți, împreună cu adresele de înființare a popririi.

În ceea ce privește procesul-verbal din 03.04.2013, nu se poate reține autoritatea de lucru judecat invocată, fiind un act întocmit ulterior pronunțării celor 6 hotărâri judecătorești și în alte condiții decât cele existente la momentul pronunțării acestora.

În ceea ce privește actualizarea sumei în lei datorată de AAAS, aceasta s-a făcut în conformitate cu prevederile art. 371 ind. 2 alin. (3) C.pr.civ., în funcție de rata inflației calculată de la data de 29.09.2010, dată când hotărârea judecătorească a devenit executorie și până la data de 31.01.2011, data cererii de executare silită.

In ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 37 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 188/2000, atunci când s-a calculat onorariul de executare, pe de o parte, acesta s-a făcut în temeiul Ordinul Ministrului Justiției nr. 2550/2006. care, în Anexa nr. 1, prevede că onorariul maximal pentru executarea silită prin poprire este de 1% pentru sumele ce depășesc 100.000 lei. Pe de altă parte, nici prevederile art. 37 alin. 1 lit d) din Legea nr. 188/2000 nu au fost încălcate. Astfel, dintr-un calcul aritmetic simplu rezultă că onorariul de 300.000 lei este sub plafonul maximal prevăzut de art. 37 alin. 1 lit d) din Legea nr. 188/2000, care prevede un maxim de 307.753,664 lei pentru executarea sumei de 9.671.328 USD (la cursul BNR de 1 USD = 3,1 182 lei, din 31.01.2011, data formulării cererii de executare silită și 256 512,54 lei, sume care rezultă din Sentința comercială nr. 9171/29.09.2010 - titlu executoriu în temeiul căruia a solicita B. N. D. executarea silită.

În ceea ce privește întoarcerea executării, această cerere este inadmisibilă, în raport de art. 404 indice 1 alin. (1) C.pr.civ.

Așa fiind, întoarcerea executării se poate solicita doar în două cazuri: 1 când se desființează titlul executoriu; 2. când se desființează executarea silită însăși.

Or. în speță, debitoarea a formulat contestație la executare împotriva unui act de executare și nu împotriva titlului executoriu sau a executării silite însăși, iar eventuala intere a acesteia nu justifică solicitarea și încuviințarea întoarcerii executării.

În drept, au fost invocate prevederile art. 115 și urm., art. 371 și urm, art. 452 și urm. C.pr.civ.

S-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

La solicitarea instanței a fost înaintată copia dosarului de executare.

Din actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Instanța va respinge excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Iași ca nefondată.

Conform art. 400 (1) C.pr.civ., contestația se introduce la instanța de executare.

Conform art. 373 (2) C.pr.civ., instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se efectuează executarea.

În speță, executarea se efectuează prin poprire, terțul poprit având sediul în Iași, instanță în circumscripția căreia se efectuează executarea fiind Judecătoria Iași.

De asemenea, instanța va respinge excepția nulității contestației la executare, invocată de către intimată, raportat la faptul că doamna director M. O. nu avea calitatea de a semna acțiunea formulată de către AAAS.

Astfel, conform Ordinului nr. 814/20.09.2013 emis de către Președintele Autorității pentru Administrarea Arhivelor Statului, a dispus că începând cu data de 20.09.2013, directorul general al Direcției Generale Juridice, d-na M. O., se împuternicește să semneze corespondența către persoanele fizice sau juridice privind activitatea direcției generale, precum și semnarea actelor și documentelor care sunt rezultatul activității direcției generale juridice (contestații la executare, întâmpinări…).

Va fi respinsă, ca nefondată și excepția lipsei de interes invocată de către intimată, interesul și respectiv calitatea procesuală activă în promovarea prezentei acțiuni derivând tocmai din convingerea contestatoarei că prin continuarea executării silite va fi prejudiciată.

În ceea ce privește fondul cauzei, instanța reține următoarele:

Contestatoarea susține în mod eronat că executorul judecătoresc nu a respectat prevederile art. 454 (2 ¹) C.pr.civ. neindicând denumirea, sediul și C.-ul terțului poprit, întrucât raportat la dispozițiile invocate, această obligație îi revine doar cu privire la persoana debitorului.

De asemenea, se susține de către contestatoare că au fost încălcate disp. art. 374 ⁶ și art. 371⁵ lit. d C.pr.civ., deoarece nu este posibilă reluarea executării silite în cazul în care aceasta a încetat de drept, urmare a anulării titlului executoriu.

Or, se reține că, prin decizia nr. 1011 din 12.03.2013 pronunțată de ÎCCJ, a fost anulată decizia nr. 1948/05.04.2012 a ÎCCJ prin care se admisese apelul declarat de către A. împotriva sentinței nr. 9171/2010 a Tribunalului București (titlu executoriu), respingându-se acțiunea formulată de către ..

Prin urmare, sentința comercială nr. 9171/29.06.2010 pronunțată de Tribunalul București, ce reprezintă titlu executoriu, este valabilă, producând efecte juridice, executarea silită putând fi reluată în baza acesteia.

A considera că executarea nu mai poate fi reluată, ar însemna că deși titlul deținut de către creditoare este perfect valabil, aceasta nu și-l poate valorifica, fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 din CEDO.

De asemenea, în ceea ce privește contestațiile la executare menționate în acțiune de către contestatoare, în care s-au pronunțat soluții de anulare a actelor de executare din dosarul de executare nr. 10/2011, se reține că acestea sunt anterioare pronunțării deciziei nr. 1011 din 12.03.2013, fiind determinate de situația existență la acel moment, când titlul executoriu era desființat.

Nu se poate reține că ar exista autoritate de lucru judecat, raportat atât la situația expusă anterior, cât și la lipsa triplei identități prevăzută de dispozițiile legale.

Totodată, nu pot fi reținute nici susținerile contestatoarei referitoare la încălcarea dispozițiilor OG nr. 22/2002.

Astfel, conform art. 1 (1), creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și autorităților publice se achită din sumele aprobate cu această destinație prin bugetele acestora sau, după caz, de la titlurile e cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.

Conform art. 2, dacă executarea creanței nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului.

Conform art. 3, dacă instituțiile publice nu își îndeplinesc obligațiile de plată în termenul prevăzut de art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă și/sau potrivit altor dispoziții legale aplicabile în materie.

Prin urmare, se concluzionează că, în calitate de autoritate publică, contestatoarea avea obligația achitării debitului de bună voie, din sumele aprobate cu această destinație din bugetul propriu, iar în caz de lipsă de fonduri, avea obligația de a face demersuri pentru a-și îndeplini obligația, în termen de 6 luni de la data la care a primit somația de plată, comunicată la cererea creditoarei.

În speță, titlul executoriu constă într-o hotărâre judecătorească pronunțată într-o cauză în care contestatoarea a fost parte, sens în care avea cunoștință de obligația sa de plată, pe care trebuia să și-o îndeplinească de bunăvoie.

Așadar, chiar dacă nu a fost somată în vederea achitării debitului, contestatoarea nu i s-a produs vreo vătămare, care să ducă la anularea actelor de executare atât timp cât cunoștea despre existența prin întinderea obligației de plată și pe care trebuia să și-o îndeplinească de bunăvoie.

Prin urmare, în mod corect, creditoarea, în lipsa îndeplinirii benevole a obligației de plată de către debitoare, a solicitat B. executarea silită a acesteia din urmă.

Va fi înlăturată, de asemenea susținerea conform căreia începerea executării împotriva AAAS este nelegală, deoarece titlurile executării pe care terții le obțin față de aceasta nu pot fi executate prin poprirea acțiunilor societăților comerciale, deoarece este contrară disp. art. 452 (1) C.pr.civ., Lg. 135/2005 (art. 5), OUG 23/2004, OUG 88/2007.

Nu se poate reține susținerea conform căreia AAAS nu este proprietarul bunurilor, ci doar administratorul lor, astfel încât nu pot face obiectul executării silite prin poprire.

Se reține că în certificatul constatator al ONRC referitor la . pentru Valorificarea Activelor Statului București este înscrisă ca și acționat (asociat) și nicidecum nu apare în această calitate Statul Român prin A., pentru a se confirma astfel susținerea contestatoarei în ceea ce privește proprietarul bunurilor.

Mai mult, calitatea de debitor conform titlului executoriu (sentința comercial nr. 9171 din 29.09.2010 a Tribunalului București) o are A., aceasta fiind obligată să plătească . suma de 9.671.328 USD cu titlu de prejudiciu suferit.

În ceea ce privește motivul de nelegalitate invocat de către contestatoare raportat la prevederile art. 66 din Lg. 31/1990 modificată, instanța reține că în conformitate cu al. 1 „pe durata societății, creditorii asociatului pot să-și exercite drepturile lor numai asupra părții din beneficiile curente asociatului după bilanțul contabil, iar după dizolvarea societății, asupra părții ce i s-ar cuveni după lichidare”.

Însă, se constată că, la al. 2 se menționează că „creditorii prevăzuți la al. 1 pot totuși popri, în timpul duratei societății, părțile ce s-ar cuveni asociaților prin lichidare sau pot sechestra și vinde acțiunile debitorului lor.”

În ceea ce privește procesul verbal din 04.04.2011 și procesul verbal din 03.04.2013, se reține că nu s-a făcut dovada susținerilor de către contestatoare referitoare la existența unor cauze de nelegalitate.

Având în vedere că nu s-au reținut motive de admitere a contestației la executare și de anulare a actelor de executare, instanța constată că nu sunt incidente prevederile art. 404¹ (1) C.pr.civ, pentru a se dispune întoarcerea executării.

Așadar, față de situația reținută, instanța va respinge excepțiile invocate de intimată, ca nefondate.

Va respinge cererea de suspendare a executării.

Va respinge contestația la executare ca nefondată.

P. ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepțiile necompetenței teritoriale a Judecătoriei Iași, nulității contestației la executare și lipsei de interes invocate de către intimată, ca nefondate.

Respinge cererea de suspendare a executării invocată de către contestatoare.

Respinge contestația la executare formulată de către contestatoarea A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI – A.A.A.S. cu sediul în București, .. Ș. nr. 50, sector 1 în contradictoriu cu intimata S.C. D. A. S.A. cu sediul în București, .. 2-4, sector 1 și terțul poprit S.C. F. S.A. cu sediul în Iași, ., prin lichidator judiciar EUROBUSINESS LRJ SPRL cu sediul în Iași, . și ISD INSOLVENCY SPRL cu sediul în București, ., ., ca nefondată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 18.12.2013.

Președinte, Grefier,

Redactat A.D.C.

Tehnored. 5ex. I.L. – 21.02.2014