Fond funciar. Sentința nr. 15/2013. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 15/2013 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 22-11-2013 în dosarul nr. 7737/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din 22 noiembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – C. I.
GREFIER-P. A. -M.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 15.012
La ordine fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanții B. P., T. M., A. E., S. E., V. S., ADMINIȚEI V., T. D., C. M., in contradictoriu cu parații C. JUDEȚEANĂ IAȘI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, C. L. DE APLICARE A LEGII NR. 18/1991, P. IAȘI, având ca obiect fond funciar anulare T.P..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul B. P.,reclamantul T. M., lipsesc ceilalți reclamanți precum si reprezentanții legali ai paraților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ,după care:
Instanța apreciază că se impun lămuriri suplimentare din partea reclamanților, sens in care procedează la interpelarea reclamanților prezenți, B. P. si T. M. cu privire la împrejurarea dacă prin cererea de chemare in judecata se solicita anularea titlului de proprietate si obligarea paratei C. Județeana de fond funciar la un nou titlu de proprietate sau rectificarea titlului de proprietate.
Reclamantul B. M., având cuvântul, precizează că, astfel cum s-a arătat prin cererea de modificare a acțiunii principale, solicita rectificarea titlurilor de proprietate indicate.
Față de întâmpinarea formulată de către Muncipiul Iași, fila 18, instanța constată că aceasta nu are calitate procesuală în prezenta cauză, cererea de chemare în judecată nefiind formulată și în contradictoriu cu aceasta, astfel încât înscrisul depus la prezenta cauză cu denumirea de „întâmpinare” nu va fi avut în vedere la soluționarea prezentei cauze. Totodată, instanța constată că nici P. Mun. Iași nu are calitate procesuală în prezenta cauză, cererea de chemare în judecată nefiind formulată și în contradictoriu cu aceasta, aceasta fiind introdusă din eroare pe citativ.
Instanța ia act de precizarea făcută de reclamantul B. M., în sensul că se solicita rectificarea titlurilor de proprietate, raportat la prevederile art.59 ind.1 din Legea 18/1991, din oficiu, invocă și pune in discuție excepția de necompetentă generală a instanțelor de excepția de necompetență generală a instanțelor judecătorești in soluționarea cauzei.
Reclamantii B. P. si T. M., având cuvântul, lasă la aprecierea instantei.
Instanța declară dezbaterile inchise și reține cauza spre soluționare pe exceptia de necompetentă generală a instanțelor de excepția de necompetență generală a instanțelor judecătorești in soluționarea cauzei, invocată din oficiu.
INSTANȚA
Deliberând asupra exceptiei de față, constată următoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Iasi sub nr._/245/27.03.2013 reclamanții B. P., T. M., A. E., S. E., V. S., Adomnitei V., T. D. și C. M. au solicitat in contradictoriu cu parâții C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și C. Locala Tomești de aplicare a Legii nr. 18/1991 anularea titlurilor de proprietate nr._/1994 și_/2005 și emiterea unui nou titlu care să cuprindă terenul corect identificat.
In motivarea cererii reclamanții au arătat ca, în urma verificărilor au constatat că terenul a fost incorect identificat cadastral, astfel incat se impune indreptarea erorii materiale in acest sens.
In drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 18/1991.
In sustinerea cererii au fost depuse la dosarul cauzei inscrisuri.
Parata, C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a formulat intampinare prin care a aratat că, a intocmit titlul de proprietate pe baza documentatiei inaintata de C. locala de fond funciar, aceasta fiind cea care are atributii in stabilirea suprafetelor de teren reconstituite, astfel incat, nu se afla in culpa procesula pentru faptul ca in titlul de proprietate au fost inscrise in mod gresit amplasamentul suprafetelor de teren reconstituite. In drept, au fost invocate dispozitiile legii fondului funciar si HG 890/2005.
Pârâta C. L. de Fond Funciar Tomești a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii întrucât eroarea materială nu justifică anularea celor două titluri și emiterea unui nou titlu, ci rectificarea celor două titluri de proprietate.
Muncipiul Iași a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei Mun. Iași. Având în vedere că Muncipiul Iași nu are calitate procesuală în prezenta cauză, cererea de chemare în judecată nefiind formulată și în contradictoriu cu aceasta, înscrisul depus la prezenta cauză cu denumirea de „întâmpinare” nu va fi avut în vedere la soluționarea prezentei cauze.
La data de 19.04.2013, reclamanții și-au modificat cererea de chemare în judecată, în sensul că solicită rectificarea celor două titluri de proprietate prin identificarea corectă a terenurilor, fila 51.
Pârâta C. L. de Fond Funciar Tomești, a formulat întâmpinare față de cererea de modificare a cererii inițiale și au arătat că sunt de acord cu acțiunea astfel cum a fost modificată, în sensul rectificării celor două titluri de proprietate.
In sedinta publica instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetenței generale a instanțelor de a soluționa prezenta cauză.
Analizând actele si lucrările dosarului, prin prisma exceptiei invocate, instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 130 din Codul de Procedură Civila adoptat prin Legea nr. 134/2010, necompetența generală a instanțelor judecătorești poate fi invocată de părți ori de către judecător în orice stare a pricinii .
Potrivit disp. art.I pct 11 din Legea nr.219/2012 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 81/2011 privind trecerea Agentiei Nationale de cadastru si Publicitate Imobiliara din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor in subordinea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, precum si pentru modificarea unor acte normative :” După articolul 9 se introduc două noi articole, articolele 9^1 și 9^2, cu următorul cuprins:…
…9^2. - Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:…
… 2. După articolul 59 se introduce un nou articol, articolul 59^1, cu următorul cuprins:
«Art. 59^1. - (1) Îndreptarea erorilor materiale înscrise în titlurile de proprietate care sunt produse din cauza erorilor de scriere se efectuează de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară.
(2) Rectificarea titlurilor de proprietate se poate face de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară, în temeiul hotărârii comisiei județene.
(3) Procedura de îndreptare a erorilor materiale și de rectificare a titlurilor de proprietate va fi aprobată prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.»"
În speță, prin cererea formulata, reclamanții solicita rectificarea titlurilor de proprietate nr._/1994 și_/2005, în sensul identificării cadastrale corecte a suprafețelor de teren.
În contextul arătat reiese că dispozitiile Legii nr.219/2012 invocată, ce a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 789 din 23 noiembrie 2012, atribuie de la acest ultim moment competența exclusivă de analiză și soluționare pentru cererile de rectificare a erorilor materiale din Titlurile de proprietate Comisiilor județene, în cadrul procedurii administrative reglementată prin Legea nr.18/1991.
Așadar, conform textului de lege mentionat comisiile județene sunt cele abilitate să adopte hotărari cu privire la cererile de rectificare.
De precizat este si faptul ca, în acest fel nu este îngrădit liberul acces la justiție al persoanelor nemulțumite de modul de soluționare sau al lipsei soluționării, existând posibilitatea pentru acestea să conteste modul de soluționare sau lipsa soluționării cererilor de rectificare a erorilor materiale de către C. Județeană, prin intermediul plângerii reglementată de art. 53 din Legea nr.18/1991, republicată, cu modificări și completări, în vederea exercitării controlului jurisdicțional de către instanță.
În interpretarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de acces la justiție nu este absolut, el poate permite restricții admise implicit, întrucât, prin chiar natura sa, este reglementat de către stat. Elaborând o astfel de reglementare, statele se bucură de o anumită marjă de apreciere. Totuși, restricțiile aplicate nu pot limita accesul persoanei într-o asemenea măsură sau până într-acolo încât dreptul să fie atins în însăși substanța sa. În plus aceste restricții nu sunt conforme cu art. 6 alin 1 din Convenție decât dacă urmăresc un scop legitim și dacă există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat (a se vedea cauza L. împotriva României, definitivă la 26.04.2006, paragraful 36).
Or, analizând cerințele arătate mai sus, instanța constată că prin reglementarea competenței exclusive de soluționare a cererilor de rectificare a erorilor materiale strecurate în titlurile de proprietate emise în temeiul legii fondului funciar în favoarea chiar a organului emitent al acestor titluri de proprietate, se urmărește un scop legitim, respectiv acela de a asigura un termen rezonabil de soluționare a acestor cereri, care, în sine, nu implică probleme de interpretare sau de aplicare a normelor de drept ci doar de verificare a corectitudinii datelor menționate în titlurile de proprietate emise, verificări ce însă nu pot fi realizate de către instanțele de judecată cu aceeași celeritate ca în procedura administrativă, având în vedere încărcătura reală a activității actuale a instanțelor judecătorești (în medie 674 de dosare pe judecător la 6 luni la nivelul judecătoriilor în anul 2012, conform Raportului privind activitatea instanțelor de judecată în primul semestru al anului 2012 emis de către Consiliul Superior al Magistraturii, volumul și încărcătura fiind în creștere). Totodată, prin această reglementare se urmărește și degrevarea instanțelor judecătorești de acest tip de cauze, tocmai pentru a se putea asigura soluționarea cu celeritate a cauzelor înregistrate pe rolul judecătoriilor pentru care nu este reglementată o astfel de procedură.
De asemenea, se observă că este respectat și raportul rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat, formularea cererii către organul emitent al titlului de proprietate nefiind o sarcină disproporționată față de scopul descris mai sus.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai reiterat și în cauza B. împotriva României, hotărârea din 24.05.2005, paragraful 60, că art. 6 alin 1 din Convenție nu obligă statele să supună litigiile asupra drepturilor și obligațiilor cu caracter civil unei proceduri care să respecte integral, în toate etapele, cerințele art.6. intervenția inițială a organismelor administrative sau profesionale, care au sau nu prerogative judiciare, care nu îndeplinesc toate cerințele, poate fi justificată dacă aceste organisme se supun controlului ulterior al unui organ judiciar cu competență deplină, care garantează drepturile prevăzute de art. 6 alin 1 din Convenție.
În acest sens, modul de soluționare sau chiar lipsa de soluționare a cererilor de rectificare a erorilor materiale de către C. Județeană poate fi contestată conform plângerii reglementată de art. 53 din Legea nr.18/1991, republicată, cu modificări și completări, în vederea exercitării controlului jurisdicțional de către instanța de judecată, fiind astfel garantat pe deplin accesul la justiție.
Totodată, materialul probatoriu deja administrat în prezentul dosar rămâne câștigat cauzei, putând fi folosit de către reclamanți pentru soluționarea administrativă a cererii, neimpunându-se folosirea altor resurse financiare pentru obținerea acelorași mijloace de probă.
Pentru considerentele arătate instanța, în temeiul art. 131, art. 130 alin 1, art. 129 alin 2 pct. 1 și art. 132 alin 4 din Codul de Procedură Civila adoptat prin Legea nr. 134/2010 și art. 59 ind. 1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, instanța va admite excepția invocata și va respinge cererea, apreciind că o eventuală soluționare a prezentei cauze ar încălca competența generală, având drept consecință nulitatea absolută a hotărârii pronunțate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești invocată din oficiu.
Respinge cererea formulată de către reclamanții B. P., CNP_, domiciliat în Iași, .. 4, ScA, ., jud. Iași, T. M., CNP_, domiciliat în Iași, .. 7, jud. Iași, A. E., CNP_, cu domiciliul în Iași, ., .. 4, ., S. E., CNP_, cu domiciliul în Iași, .. 77, .. 3, ., V. S., CNP_, cu domiciliul în Iași, Stradela C., nr. 5, .. 4, ., Adomnitei V., CNP_, cu domiciliul în Iași, .. 83, ..3, ., T. D., CNP_, cu domiciliul în Iași, .. 7A, ., . și C. M., CNP_, cu domiciliul în comuna Prisacani, . în contradictoriu cu C. Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, cu sediul în Iași, .. 60, jud. Iași și C. Locala Tomești de aplicare a Legii nr. 18/1991, cu sediul în ., ca fiind inadmisibilă.
Cu drept de recurs în termen de 30 zile de la comunicare ce se depune la Judecătoria Iași, sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22.11.2013.
Președinte, Grefier,
C. I. P. A.-M.
Red/Teh I.Chi
12 ex/10.01.2014
| ← Plângere impotriva refuzului executorului judecatoresc.... | Fond funciar. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI → |
|---|
