Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 27-09-2013 în dosarul nr. 16477/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 27 septembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – V. V. C.
GREFIER - C. D. C.
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2013
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul C. C. R. în contradictoriu cu intimata POLIȚIA L. IAȘI, având ca obiect „plângere contravențională”.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, sunt lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că pentru acest termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședință publică din data de 20.09.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acel termen, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, din lipsă de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru azi, 27,09,2013, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberand asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 29.05.2013 și înregistrată sub nr._, petentul C. C. R. a solicitat instanței admiterea plângerii contravenționale împotriva procesului - verbal . nr._ din 24.04.2012.
În motivarea cererii formulate, petentul a învederat faptul că procesul verbal este nefondat.
În susținerea cererii, petentul a anexat copii după procesul verbal . nr._ din 24.04.2012.
Cererea a fost motivată în drept conform OG 2/2001, OUG 195/2002.
Conform art. 36 din OG nr. 2/2001 coroborat cu art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele de timbru și art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, plângerea contravențională este scutită de taxă de timbru și timbru judiciar.
Legal citată, intimata Poliția L. Iași a formulat întampinare și solicită respingerea plângerii deoarece faptele imputate petentului s-au desfășurat în contextual dat din procesul verbal, acesta a fost întocmit cu respectarea prevederilor Ordonanței 2/2001.
A anexat copii după procesul verbal . nr._ din 24.04.2012.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 24.04.2012, petentul C. C. Romeoa a staționat neregulamentar autoturismul marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare_, pe . Iași, între trecerea de pietoni și scuarul unde este instalat indicatorul cu semnificația „ocolire la dreapta”, împiedicând vizibilitatea acestui indicator. Fapta este prevăzută de art. 143 din HG 1391/2006.
Petentul a fost sancționat cu „avertisment”.
Instanța competentă să soluționeze plângerea contravențională este învestită, potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, să verifice legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat.
Analizând cu prioritate aspectele de legalitate ale procesului verbal contestat, instanța constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 16 din OG2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Din studierea procesului verbal depus la dosarul cauzei se poate observa că acesta este de natură a răspunde cerințelor legale imperative astfel descrise. Se mai notează că toate motivele de nelegalitate invocate de petent au un caracter nefondat.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține ca O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor reglementează etapa judiciară de soluționare a plângerilor formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor iar sub aspect procedural art. 47 prevede că dispozițiile acestei ordonanțe se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.
Instanța reține că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la acesta, referitor la împrejurările reținute de agentul constatator.
Însă, în interpretarea dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care garantează dreptul la un proces echitabil, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că faptele de natură contravențională se încadrează în noțiunea autonomă de „faptă penală”, necesitând respectarea tuturor garanțiilor prevăzute în cuprinsul acestui articol, inclusiv respectarea prezumției de nevinovăție a persoanei acuzate de săvârșirea unei astfel de fapte. Obligația respectării prezumției de nevinovăție este opozabila erga omnes, revenind nu doar judecătorului, ci tuturor autorităților statului (Hot. CEDO Salabiaku, 7 oct. 1988).
Pe de alta parte, a conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de „stabilire legală a vinovăției” în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului, făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale, minore ca și gravitate dar extrem de numeroase.
Instanța apreciază că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Prin urmare, atât timp cât contravenientului i se oferă posibilitatea reală, efectivă de a proba contrariul, prezumția de nevinovăție, astfel cum este conturată în jurisprudența CEDO nu este încălcată.
În concluzie, sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, pe parcursul judecății, petentul nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea menționată în procesul-verbal de contravenție.
De altfel, însuși petentul recunoaște în cererea de chemare în judecată că se afla „pe . scuarului...”.
Potrivit art. art. 143 lit. a din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 „se interzice staționarea voluntară a vehiculelor în toate cazurile în care este interzisă oprirea voluntară, iar conform art. 142 din Regulament se interzice oprirea voluntară a vehiculelor în curbe și în alte locuri cu vizibilitate redusă sub 50 m, pe trecerile pentru pietoni ori la mai puțin de 25 m înainte și înainte de acestea, în intersecții, inclusiv cele cu circulație în sens giratoriu, precum și în zona de preselecție unde sunt aplicate marcaje continue, iar în lipsa acestora, la o distanță mai mică de 25 m de colțul intersecției.
De altfel, însuși petentul recunoaște în cererea de chemare în judecată că se afla „pe . scuarului...”, între trecerea de pietoni și scuarul unde este instalat indicatorul cu semnificația „ocolire la dreapta”, împiedicând vizibilitatea acestui indicator.
Referitor la proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din OG nr. 2/2001 raportat la art. 38 alin. 3 din același act normativ – care permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea care se impune a fi aplicată contravenientului și analizând pe cele stabilite prin actul atacat, instanța apreciază că s-a realizat o corectă individualizare a sancțiunii față de criteriile prevăzute de art. 21, alin. 3 din OG 2/2001. Sancțiunea aplicată trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată, instanța apreciază că agentul constatator a realizat o corectă individualizare, aplicând în mod judicios criteriile enumerate în cuprinsul art.21 alin.3 din O.G. nr.2/2001.
În această situație, petentul a beneficiat de garanțiile oferite de art.6 din CEDO însă prezumția sa de nevinovăție a fost răsturnată.
Rezultă, așadar, că forța probantă a procesul-verbal de contravenție nu a fost înlăturată, acesta bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
În consecință, instanța urmează să respingă plângerea petentului C. C. R. formulată împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din 24.04.2012 ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de C. C.- R. cu domiciliu procedural ales în Iași, .. 24, ., parter, jud. Iași împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/24.04.2012, întocmit de intimata Poliția L. Iași cu sediul în Iași, ., jud. Iași, ca nefondată.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.09.2013
Președinte, Grefier,
V. V. C. C. D. C.
RED./ TEHNORED.:V.V.C.
04.11.2013/ 2ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... | Plângere impotriva refuzului executorului judecatoresc.... → |
|---|
