Ordin de protecţie. Hotărâre din 29-07-2013, Judecătoria IAŞI
Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 29-07-2013 în dosarul nr. 19735/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința din Camera de Consiliu din data de 29.07.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – P. Ș. A.
Grefier - L. C.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași – a fost reprezentat de domnul procuror I. D.
SENTINȚA CIVILĂ NR. NR._
Pe rol se află judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamant A. C. și pe pârât A. L., autoritate tutelară DIRECȚIA DE ASISTENȚĂ COMUNITARĂ IAȘI, având ca obiect ordin de protecție.
La apelul nominal făcut în ședința din Camera de Consiliu a răspuns reclamanta personal și asistată de avocat G. C., avocat S. A. pentru pârât și martora R. M. personal, lipsă fiind autoritate tutelară DIRECȚIA DE ASISTENȚĂ COMUNITARĂ IAȘI.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, iar prin C. Registratură, s-a depus la dosar relația solicitată D.L.E.P. Iași, după care:
Avocat G. C. pentru reclamantă depune la dosar un set de înscrisuri reprezentând dovada demersurilor efectuate în vederea identificării domiciliului actual al pârâtului.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra propunerii de probe.
Avocat G. C. pentru reclamantă solicită încuviințarea probei cu acte precum și proba testimonială în cadrul căreia să fie audiat martorul R. M. prezent la acest termen.
Avocat S. A. pentru pârât arată că nu solicită probe.
Se prezintă martorul R. M., iar în vederea administrării probei testimoniale, instanța procedează la legitimarea acestuia. Se procedează la administrarea probei testimoniale, conform dispozițiilor art. 192 și următoarele C.proc.civ.,depoziția acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei, după citire și semnare.
Interpelat de către instanță, reprezentantul Ministerului Public precizează că nu sunt necesare măsuri suplimentare.
Interpelat de către instanță dacă reclamanta solicită ca măsura ordinului de protecție să fie luată și față de fiica acesteia, avocat G. C. pentru reclamantă solicită ca pârâtul să nu se apropie de reclamantă și să nu o contacteze telefonic.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat G. C. pentru reclamantă solicită emiterea unui ordin de protecție pentru motivele indicate în acțiune și având în vedere înscrisurile depuse la dosar și depoziția martorului. Pârâtul are în continuare arma, acesta și-a schimbat numărul de telefon și nu poate fi găsit. Reclamanta se teme, iar minora trebuie să aibă parte de liniște și de o dezvoltare firească. Cu cheltuieli de judecată, depunând în acest sens la dosar în ședință publică originalul chitanței care atestă plata onorariului de avocat.
Avocat S. A. pentru pârât arată că nu sunt puse în pericol viața, libertatea sau sănătatea reclamantei și a minorei acesteia, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 217/2003. Solicită respingerea cererii, neexistând un pericol iminent pentru reclamantă.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea cererii, fiind pusă în pericol integritatea psihică a reclamantei.
Luând concluziile părților și ale reprezentantului Ministerului Public pe fondul cauzei, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA:
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de sub nr._, reclamanta A. C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul A. L., pronunțarea unei hotărâri prin care să se emită un ordin de protecție în baza căruia pârâtul să fie obligat să păstreze o distanță minimă de 50 metri față de reclamantă și fiica părților, A. B. M., precum și să nu le mai contacteze telefonic pe reclamantă și fiica sa, pentru o perioadă de 6 luni. S-au solicitat și cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamanta a arătat că a fost căsătorită cu pârâtul dar prin sent.civ. nr. 3836/12.03.2013 a fost desfăcută căsătoria părților. Reclamanta locuiește în prezent cu fiica sa la mamei. Pârâtul o contactează telefonic ziua și noaptea, cu câteva nopți înainte de introducerea acțiunii a avut 100 de peluri pierdute de la acesta într-o singură noapte. Pârâtul o amenință cu moartea cu reclamantă, dacă aceasta refuză să se împace cu el, îi aduce injurii, îi spune că nu îi pasă de Poliție, o așteaptă pe reclamantă la scara blocului, stă în fața serviciului reclamantei ore în șir și o sună continuu cât este la serviciu. Colegele de serviciu ale reclamantei sunt terorizate de prezența permanentă a pârâtului, se tem de acesta și nu doresc să fie audiate ca martor întrucât le este frică de pârât. La data de 12.06.2013 pârâtul a așteptat-o pe reclamantă la scara blocului și a sărit la bătaie, în prezența fiicei părților, care s-a băgat între părinții ei; apoi pârâtul a contactat-o telefonic pe fiica părților toată seara, spunându-i cum o va distruge pe reclamantă. Fiica părților a fost atât de afectată încât nu a dormit toată noaptea și a doua zi nu a fost în stare să meargă la școală. La data de 13.06.2013 pârâtul a urmărit-o pe reclamantă cu mașina, spunându-i să urce în mașină și amenințând-o, astfel că reclamanta a fost nevoită să sune la 112, ceea ce l-a determinat pe pârât să plece. Reclamanta solicită interzicerea pârâtului de o mai contacta telefonic pe minoră întrucât aceasta este terorizată de pârât, care nu o sună niciodată să o întrebe ce face, cum se simte, dacă are nevoie de ceva, ci îi pune întrebări doar despre reclamantă și îi spune lucruri urâte despre aceasta. Pârâtul o contactează pe fiica sa și în timpul orelor de școală și noaptea. Minorei îi este frică de pârât și îi răspunde acestuia întrucât îi este frică că altfel pârâtul i-ar putea face vreun rău reclamantei. Pârâtul posedă o armă pe care o are asupra sa și cu care a amenințat-o pe reclamantă în iarnă.
În drept, s-au invocat prevederile Legii nr. 217/2003.
Acțiunea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum și a timbrului judiciar.
Pârâtul, legal citat, nu a depus întâmpinare și nu s-a prezentat la judecată, dar a fost prezent la judecată avocatul desemnat din oficiu.
Analizând actele și lucrările cauzei, instanța constată următoarele:
Potrivit art. 23 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, persoana a cãrei viațã, integritate fizicã sau psihicã ori libertate este pusã în pericol printr-un act de violențã din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlãturãrii stãrii de pericol, sã emitã un ordin de protecție, prin care sã se dispunã, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre urmãtoarele mãsuri - obligații sau interdicții: (…) d) obligarea agresorului la pãstrarea unei distanțe minime determinate fațã de victimã, fațã de copiii acesteia sau fațã de alte rude ale acesteia ori fațã de reședința, locul de muncã sau unitatea de învãțãmânt a persoanei protejate;(…)
f) interzicerea oricãrui contact, inclusiv telefonic, prin corespondențã sau în orice alt mod, cu victima.
Prin sent.civ.nr. 3836/12.03.2013, pronunțată în dosarul nr._/245/2012, s-a dispus desfacerea căsătoriei părților și exercitarea autorității părintești cu privire la fiica lor, A. B. M., în comun de către ambii părținți, domiciliul minorei fiind stabilit la reclamantă. Ca fost soț al reclamantei pârâtul are calitatea de membru de familie, în accepțiunea Legii nr. 217/2003, art. 5 lit. b, astfel că se poate emite împotriva sa ordinal de protecție la care face referire art. 23 alin. 1 din Legea nr. 217/2003.
Susținerile reclamantei din cuprinsul acțiunii cu privire la atitudinea amenințătoare, violentă a pârâtului față de reclamantă au fost confirmate de martora R. M., mama reclamantei. Astfel, martora a relatat instanței că, după divorțul părților, pârâtul o urmărește constant pe reclamantă, o așteaptă în fața locului de muncă al acesteia, cerându-i mereu să se împace și spunându-i că în caz contrar i s-ar putea întâmpla ceva rău; nenumăratele apeluri telefonice ale pârâtului au determinat-o pe reclamantă și-și schimbe numărul de telefon mobil, dar pârâtul o sună pe fiica sa, întrebând-o unde este reclamata și ce face. Pârâtul o sună pe fiica părților și în timpul programului de școală, și seara târziu, chiar noaptea. Prezența constantă a pârâtului în fața locului de muncă al reclamantei a determinat o stare de teamă a colegelor de serviciu ale reclamantei față de pârât. Toate aceste date confirmă faptul că prezența pârâtului în apropierea reclamantei și contactarea telefonică a acesteia este de natură să expună reclamanta la o stare de violență psihologică și, potențial, chiar la violență fizică, astfel încât se justifică emiterea ordinului de protecție constând în obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime de 50 metri față de reclamantă și obligarea acestuia de a nu o mai contacta telefonic pe reclamantă, pentru o perioadă de 6 luni.
În ceea ce o privește pe fiica minoră a părților, în vârstă de aproape 17 ani, se constată că la ultimul termen de judecată reclamanta, prin avocat, a indicat faptul că nu solicită obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime față de fiica sa, întrucât pârâtul, în calitate de tată, are dreptul de a păstra legături personale cu fiica sa. În schimb, s-a menținut solicitarea ca pârâtul să fie obligat să nu o mai contacteze telefonic pe minoră. Instanța învederează că și contactul telefonic face parte din sfera relațiilor personale firești dintre părinte și fiică, la care are dreptul pârâtul, iar această solicitare nu a fost adresată instanței de fiica părților, deși aceasta are capacitate restrânsă de exercițiu, nu a formulat cerere de emitere a ordinului de protecție, iar reclamanta nu a formulat acțiunea și în numele fiicei sale. De asemenea, spre deosebire de măsura interzicerii agresorului de a se apropia la o anumită distanță, măsură ce poate fi solicitată de victimă a se lua atât cu privire la ea, cât și cu privire la copiii acesteia sau alte rude ale sale, măsura interzicerii oricãrui contact, inclusiv telefonic, prin corespondențã sau în orice alt mod, cu victima poate fi solicitată doar de victimă, adică de persoana care solicită emiterea ordinului de protecție. Întrucât fiica părților, în vârstă de aproape 17 ani, nu a solicitat emiterea ordinului de protecție, nu se va dispune măsura interzicerii contactului telefonic între pârât și fiica sa A. B. M..
Întrucât pârâtul a pierdut procesul, în baza art. 453 N.C.p.c. va fi obligat să plătească reclamantei suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat dovedit prin chitanța de plată depusă la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta A. C., CNP_, domiciliată în Iași, ., ., ., jud. Iași, în contradictoriu cu pârâtul A. L., CNP_, domiciliat în Iași, ., ., ., jud. Iași.
Dispune emiterea ordinului de protecție constând în obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime de 50 metri față de reclamantă și obligarea acestuia de a nu o mai contacta telefonic pe reclamantă, pentru o perioadă de 6 luni.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu drept de recurs în termen de 3 zile de la pronunțare, recursul urmând a se depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică azi, 29.07.2013.
Președinte, Grefier,
P. Ș. A. L. C.
Red./Tehnored.P.Ș.A. 5 ex/30.07.2013
← Ordonanţă preşedinţială. Hotărâre din 12-12-2013,... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... → |
---|