Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI

Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 11-07-2013 în dosarul nr. 5333/245/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

Ședința publică de la 11 Iulie 2013

Completul constituit din:

PREȘEDINTE I. Z.

Grefier A. M.

SENTINȚA NR._/2013

Pe rol se află judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamant B. M. D. și pe pârât C. V., intervenient în nume propriu C. R., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial disjungere.

Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică de la 10.06.2013 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța, pentru a acorda posibilitatea părților de a formula concluzii scrise a amânat pronunțarea pentru data d e 17.06.2013 când instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru 25.06.2013, când instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru 28.06.2013, când instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru 05.07.2013, când instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru astăzi, când, a hotărât:

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 15.02.2012, disjunsa din cadrul ds 34._, reclamanta B. M. D. a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța în contradictoriu cu pârâtul C. V., să dispună partajarea bunurilor comune dobândite de către părți în timpul căsătoriei.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat părțile au dobândit cu o cota de contribuție de 50% fiecare, următoarele bunuri mobile: mașina Renault M. cu număr de înmatriculare_ ; mașina Renault Megane cu număr de înmatriculare_ ; o remorca tip Rulota ; KIP, cu număr de înmatriculare_ , 105 stupi, un aragaz, un aspirator, doua lustre, un fier de călcat, toate bunurile mobile aflându-se in posesia pârâtului. De asemenea ,a mai arătat că are un drept de creanța constând in ½ din valoarea îmbunătățirilor efectuate la imobilul din . anexa gospodăreasca compusă din etaj si parter pe terenul primit pentru faptul că are certificat de revoluționar.

Cererea a fost motivata in drept pe prev. Codului de proc civ.

Prin cererea depusă la fila 25 ds, reclamanta solicitat completarea masei bunurilor de împărțit cu bunurile menționate in cadrul ei, invocând in drept prev art 132 Cod proc civ.

Cererea completatoare a fost motivată în drept pe prev art 132 Cod proc civ.

Prin înscrisul depus la fila 152 ds, reclamanta a înțeles să formuleze cerere reconvenționala, prin care a solicitat includerea in masa bunurilor de împărțit a sumei de 160.000 de lei, reprezentând debitul aferent unui contract de împrumut făcut la ING, precizând ca suma plătita in avans de părți la autoturismul HYUDAI a fost doar de 1000 de lei. De asemenea ,a mai precizat că combina frigorifica si mașina de spălat sunt bunurile fiului ei, menționând cu privire la mop ca acesta nu exista având in vedere ca a fost dăruit cadou unei alte colege de serviciu. Cu privire la cota de contribuție, a menționat ca, in timpul căsătoriei, pârâtul a obținut venituri mai mici decât ale ei, ca acesta era nevoit a plăti pensie alimentara unui copil dintr-o căsătorie anterioara, menționând ca ea avea in proprietate terenuri in Vatra Moldovitei pe care le arenda si obținea venituri, ca presta si alte activități in afara serviciului, respectiv era expert contabil, administrator si cenzor la o asociatie de proprietari, expertizele fiind făcute prin firma nașei de cununie. A mai arătat ca pârâtul folosea veniturile sale in interes personal, pe care nu le aducea in gospodăria proprie, având si legături extraconjugale cu diferite femei cu care, de asemenea, cheltuia bani.

Cererea a fost motivata in drept pe prev art 115 si urm Cod proc civ.

Prin înscrisul depus la fila 243 ds, reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare .

În motivarea acesteia, a arătat ca bunurile menționate in cererea completatoare se afla la pârât, in localitatea Fetești, precizând ca susținerile făcute de pârât cu privire la vânzarea apartamentelor este făcuta cu rea credința, precum si faptul că nu a avut cunoștința cu privire la scoaterea unei sume de bani din contul fiicei pârâtului, neavând cunoștința nici cu privire la modalitatea in care au fost cheltuiți in situația in care au fost scoși.

În dovedirea susținerilor formulate prin cererile formulate, reclamanta a depus la dosarul cauzei înscrisuri ( filele 43-136 ds, 288 ds).

Cererile au fost legal timbrate ( fila 12, 251,246 ds).

Pârâtul reclamant, legal citat, a formulat cerere reconvențională.

În motivarea acesteia, a solicitat atribuirea in natura a următoarele bunuri mobile:

1. O autoutilitara de culoare albastra marca Renault cu platforma in valoare de 21.000 ron.

2. un autoturism marca Renault Megane de culoare gri in valoare de 30.000 ron.

3. o rulota in valoare de 2100 ron.

și, de asemenea , atribuirea reclamantei-parate in natura următoarele bunuri mobile achiziționate in timpul căsătoriei, bunuri care se afla in domiciliul dânsului :

4.un aragaz inox cu 4 ochiuri in valoare de 500 ron.

5. un aspirator in valoare de 100 ron

6. o lustra iluminat hol in valoare de 100 ron.

7. o lustra marca Philips in valoare de 100 ron.

8. un fier de calcat in valoare de 100 ron.

dar si bunurile care se găsesc la domiciliul actual al reclamantei parate, situat in Iasi, ..49, .>

9. o combina frigorifica in valoare de 1400 ron

10. o lada frigorifica in valoare de 700 ron, care a fost luata din domiciliul comun

11. o mașina de spălat in valoare de 1100 ron

12. un mop cu abur- H2O SteaMop in valoare de 542,90 ron

13. un televizor in valoare de 400 ron, care a fost luat din domiciliul comun.

De asemenea ,a precizat ca înțelege sa introducă la masa bunurilor de împărțit si suma de 10.000 ron, care consta in avansul care s-a achitat pentru achiziționarea de către reclamanta-parata in leasing a autoturismului marca Hyundai, avans la care el a contribuit cu sume proprii ..

La efectuarea partajului bunurilor mobile comune, solicita a se avea in vedere contribuția efectiva a foștilor soți la achiziționarea bunurilor comune.

Prin hotărârea ce va fi pronunțata in cauza, solicita sa se constate ca părțile au avut următoarele cote de contribuție la dobândirea bunurilor comune: reclamanta-parata –cota de contribuție 20%, paratul-reclamant cota de contribuție de 80% .

Totodată, solicită includerea in masa partajabila si a pasivului constând in debitul care face obiectul unui contract de împrumut făcut, in timpul căsătoriei, de pârâtul la CEC Bank in vederea achitării autovehiculului marca Renault Megane, din care a mai rămas de achitat la acest moment suma de 23.438,81 Ron si pentru care pârâtul plătește lunar rate in valoare de aproximativ 1.200 ron.

Nu in ultimul rând, solicită instanței de judecata sa constate ca are un drept de creanța constând in jumătate din valoarea următoarelor îmbunătățiri aduse imobilelor proprietatea reclamantei-parate:

- închiderea unui balcon lung de 10 m cu geamuri termopan, in valoare de 6.000 ron, lucrare făcuta la apartamentul proprietatea reclamantei parate situat in ..49, ., . ;

- îngrădirea proprietatii din Vatra Moldovotei cu gard din scandura, in valoare de 2.000 ron si vopsirea tablei de pe imobilul respectiv (manopera si materiale) in valoare de 1.000 ron.

De asemenea, solicită sa se dispună obligarea reclamantei parate la plata cheltuielilor de judecata.

In fapt, pârâtul reclamant a arătat că s-a casatorit cu reclamanta parata la data de 28.06.2003, casatoria fiind inregistrata in registrele de stare civila ale Primariei Municipiului Iasi sub nr. 980/28.06.2003.

Deși amândoi nu erau la prima căsătorie, fiecare având câte un copil dintr-o căsătorie anterioară, pârâtul a crezut că reclamanta pârâta, ca și el, dorește să își refacă viața personală și să aibă împreună o viață de familie. Imediat după încheierea căsătoriei insa, ca urmare a deciziei pârâtei, fiecare dintre noi și-a gestionat separat veniturile, neexistând astfel un buget comun al familiei.

Domiciliul comun a fost stabilit la apartamentul proprietate personală, reclamanta-pârâta închiriind apartamentul său dobândit anterior încheierii căsătoriei noastre, chiria obținută de acesta fiind folosită în interes strict personal.

De asemenea, aceasta avea un comportament neadecvat față de familia lor, nu avea preocupări comune și nu ne petrecea timpul împreună, între ei existând o evidentă lipsă de comunicare, pârâta manifestând o independență și o detașare ce contravin vieții de cuplu. Reclamanta-pârâta își organiza programul fără a ne corela activitățile zilnice și fără a oferi minime detalii cu privire la locurile pe care le frecventa precum și cu privire la persoanele din anturajul său.

D. urmare, văzând că nu găsește o cale de comunicare cu reclamanta-pârâta, pârâtul a înțeles să respecte decizia acesteia de a avea o viață separată în cadrul familiei noastre, motiv pentru care în anul 2005, pârâtul a început să se implice din ce în ce mai mult în activități gospodărești la casa părintească situată in județul Ialomița.

Referitor la sustinerile reclamantei parate ca aceasta a avut o contributie cel putin egala cu el la dobandirea bunurilor comune, dorește sa sublinieze ca, inca de la inceputul casatoriei, ei nu au avut un buget comun ca ., fiecare din ei au folosit veniturile personale dupa cum au crezut de cuviinta, fara a da nici o explicatie celuilalt cu privire la modalitatea de cheltuire a banilor.

A) Avand in vedere aceste aspecte, solicită instantei de judecata sa constate ca partile au avut urmatoarele cote de contributie la dobandirea bunurilor comune: reclamanta-parata a avut o cota de contributie de 20%, iar paratul-reclamant o cota de contributie de 80%, pentru următoarele considerente:

1. Pe toata perioada casatoriei, pârâtul a avut venituri mult mai mari decat reclamanta parata, atat din pensie, cat si din alte surse colaterale, fiind, in acelasi timp, cel care a suportat toate cheltuielile din locuinta . sa investeasca in apartamantul unde au avut domiciliul comun, atata timp cat nu era proprietatea sa.

Dorește sa aducă la cunostinta instantei de judecata faptul ca, din noiembrie 2004, fiind beneficiar al Legii 341/2004- Legea recunostintei fata de eroii martiri si luptatorii care au contribuit la victoria revolutiei din 1989, si, conform art.4 pct.3 lit.e, are dreptul la o indemnizatie reparatorie lunara, care nu este considerata venit si nu se impoziteaza.

In plus, va face dovada faptului ca, inainte de a incheia casatoria cu reclamanta parata, pârâtul a vandut doua apartamente (unul in Bucuresti si unul in Iasi), astfel incat in anul 2003 avea sume importante de bani, rezultate din vanzarea acestor imobile.

Trebuie avut in vedere faptul ca, de cand a devenit pensionar, s-a ocupat de stupina infiintata in loc. Fetesti, jud. I., lucru care a contribuit la cresterea substantiala a veniturilor lui. Astfel, in perioada 2003-2011, a obtinut peste 16 tone de miere, care valorificata cu minim 9 lei/kg inseamna un profit de minim 144.000 Ron.

Nu in ultimul rand, vrea sa aducă la cunostinta instantei de judecata faptul ca sume importante de bani a obtinut si ca urmare a valorificarii legumelor, dar si fructelor de pe un hectar de teren arabil proprietate personala situat in loc. Fetesti, jud. I.. Totodata, detine in folosinta si 1500 mp de vie si 1 ha teren arabil pe care a plantate diferite culturi:mazare, porumb, grau.

2. In anul 2001 a vandut un apartament cu trei camere in Bucuresti cu suma de 21.000 dolari, iar cu o parte din banii obtinuti din aceasta vanzare, in acelasi an, a cumparat un apartament cu 4 camere in Iasi la pretul de_ ROL, la amenajarea caruia l-au ajutat rudele mele. Dovada acestui lucru o face cu o copie dupa contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr.2943/18.10.2001 la BNP B. AvraLiliana, astfel incat in momentul incheierii casatoriei cu reclamanta parata, pârâtul mai avea 8000 de dolari din urma vanzarii acestui apartament.

3. In anul 2002, pârâtul a vandut un alt apartament cu doua camere situat in Iasi, ..3, jud. Iasi, coproprietatea sa si a fiicei sale- C. R., cu suma de_ ROL, mie revenindu-i o cota de 5/8, iar fiicei lui o cota de 3/8-adica o suma de_ ROL, care a fost depusa pe numele ei la BRD Iasi. Dovada acestui lucru o face cu urmatoarele acte: Certificat de mostenitor nr.90/29.11.2002 si contractul de vanzare-cumparare incheiat la BNP M. R. M..

4. In ceea ce priveste autoutilitara Renault M., aceasta a fost cumparata in anul 2005. Pentru achizitionarea acesteia, a facut un imprumut de nevoi personale impreuna cu reclamanta-parata la CEC Bank, cu care a achitat partial pretul masinii. Ratele privind acest imprumut au fost achitate numai de catre el. Diferenta dintre acest imprumut si costul masinii a fost suportata exclusiv de catre el. Pentru a achita masina, a folosit si suma de 135.018,978 Ron ai fiicei lui- C. R., bani ce i-au revenit din vanzarea din 2002 a apartamentului cu doua camere situat in Iasi, ..3, jud. Iasi, plus dobanzi legale. Acesti bani trebuie restituiti fiicei sale.

In momentul de fata, autoutilitara este uzata, degradata, a suferit un accident, in urma caruia sasiul a fost afectat, ea fiind utilizata pentru transportul stupilor in diferite zone, pentru a se obtine diverselor tipuri de miere.

In anul 2007 a primit de la Casa de Pensii suma de 53.000 ron in baza Legii nr.341/2004, din care a folosit 20.000 ron pentru a plati o diferenta de pret la autoutilitara Renault M. pentru a micsora perioada de rambursare.

5.Autoturismul Renaul Megane a fost cumparat in anul 2008 in felul urmator: pârâtul af acut refinantare pentru achitarea imprumutului facut pentru cumpararea autoutilitarei Renault M.. Cu banii obtinuti prin refinantare si cu bani personali aachitat 50% din valoarea masinii. Cealalta parte de 50% din pretul masinii a achitat-o in Leasing, ultima rata fiind achitata in decembrie 2011. Datorita contractarii acestui credit de refinantare, lunar pârâtul platește o rata de aproximativ 1.200 ron, in momentul actual mai avand de restituit bancii suma de_ ron.

Precizează totodata ca documentele privind cele doua contracte de imprumut, dar si contractele de vanzare cumparare ale celor doua masini se gasesc la reclamanta-parata.

6. Cu privire la cei 100 de stupi de albine pe care reclamanta parata ii introduce in masa bunurilor comune, dorește sa aducă la cunostinta instantei de judecata faptul acestia sunt bunuri proprii si ca in momentul incheierii casatoriei pârâtul avea 50 de stupi (25 de stupi detinea in ianuarie 2003, iar alti 25 de stupi i-a achizitionat din diverse locuri in primavara aceluiasi an-mai 2003 sau i-a obtinut prin inmultire).

In prezent, are un numar de 47 de stupi.

7. Bunurile mobile care se gasesc in apartamentul proprietate personala enumerate de reclamanta-parata (aragaz, aspirator, lustre, fier de calcat) au fost cumparate numai prin contributia sa proprie.

B) Cu privire la dreptul de creanta solicitat de catre reclamanta parata, constand in imbunatatiri aduse la apartamentul dânsului situat in Iasi, ., ., et3, . si la anexa grajd, situata in mun. Fetesti, jud. I., solicita să fie respins ca neintemeiat, raportat la urmatoarele aspecte:

. neagă efectuarea unor imbunatatiri la apartamentul proprietatea dânsului, insa toate aceste cheltuieli au fost platite in exclusivitate de catre el, avand in vedere ca ei nu au avut un buget comun si fiecare isi folosea veniturile obtinute dupa cum considera de cuviinta. Mai mult, reclamanta parata nu a inteles sa investeasca . nu era proprietatea sa. Mai mult, chiar manopera la unele din aceste lucrari a fost executata de el.

In ceea ce priveste sustinerile reclamantei parate ca ar fi construit o anexa gospodareasca parter plus etaj pe terenul pentru care i s-a constituit dreptul de proprietate in anul 1994 in valoare de 50.000 ron, acestea nu corespund adevarului, in realitate constructia fiind un fost grajd pentru animale, pe care l-a mostenit de la parintii mei. Situatia juridica privind aceasta constructie a fost clarificata abia in anul 2011, prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr.912 din 18.04.2011 la BNP S. I., iar lucrarile de intretinere, imbunatature, consolidare a acestei cladiri au fost efectuate de dânsul, parintii si fratele meu inainte de casatoria incheiata cu reclamanta parata.

In conditiile in care numai pârâtul a suportat cheltuielile ocazionate cu aceste imbunatatiri, iar o parte din acestea au fost realizate chiar inainte de incheierea casatoriei noastre, i se pare absurda si nejustificata cererea reclamantei parate de a primi jumatate din suma indicata de aceasta ca drept de creanta.

Articolul 30 Codul familiei prevede, in aliniatul intai, ca: „Bunurile dobandite in timpul casatoriei, de oricare dintre soti, sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor”, iar prin alin.3 instituie o scutire de dovada in ceea ce priveste bunurile comune al caror caracter este prezumat de legiuitor.

Prin art. 30 Codul familiei, legiuitorul instituie prezumtia in virtutea careia bunurile dobandite de fiecare din soti sunt bunuri comune.

Aceleasi prevederi le regasim si in Noul Cod Civil, care, in art.339, prevede ca bunurile dobandite in timpul regimului comunitatii legale de oricare dintre soti sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune in devalmasie ale sotilor. Art.343 alin.1 din Noul cod civil stabileste, de asemenea, ca, calitatea de bun comun nu trebuie sa fie dovedita, iar cf. alin.2, dovada ca un bun este propriu se poate face intre soti prin orice mijloc de proba.

Aceste articole reglementeaza prezumtia de comunitate si prezumtia de contributie egala a sotilor la dobandirea bunurilor comune, ambele fiind prezumtii relative, care pot fi rasturnate prin proba contrara.

Generalizandu-se deci, ceea ce se intampla in majoritatea cazurilor, se considera ca bunurile dobandite in timpul casatoriei isi au izvorul in munca . avand o anume contributie la agonisirea lor. Contributia sau aportul sotilor la agonisirea bunurilor comune este si criteriul folosit de practica judecatoresca pentru determinarea cotei ce se cuvine fiecarui sot in eventualitatea impartirii bunurilor comune. Insa, in cazul lor, asa cum a subliniat reclamanta-parata prin cererea introductiva, cota de contributie pretinsa de aceasta este de 50 % - 50%, desi in toata perioada cat au fost casatoriti ei nu au avut un buget comun, pârâtul a avut venituri mult mai mari decat reclamanta parata, a contribuit singur la toate cheltuielile din locuinta . parata intelegand sa investeasca numai in propriul sau apartament.

Acceptiunea care trebuie conferita notiunii de bunuri folosita de Codul familiei este aceea din dreptul civil in sensul ca ea cuprinde bunurile corporale (mobile si imobile) precum si toate drepturile reale (principale si accesorii) si drepturi de creanta, . ce se intampla in circuitul civil.

C) In timpul casatoriei noastre, dânsul, C. V. si fosta lui sotie au dobandit urmatoarele bunuri mobile:

1. O autoutilitara de culoare albastra marca Renault cu platforma in valoare de 21.000 ron.

2. un autoturism marca Renault Megane de culoare gri in valoare de 30.000 ron.

3. o rulota in valoare de 2100 ron.

4.un aragaz inox cu 4 ochiuri in valoare de 500 ron.

5. un aspirator in valoare de 100 ron

6. o lustra iluminat hol in valoare de 100 ron.

7. o lustra marca philips in valoare de 100 ron.

8. un fier de calcat in valoare de 100 ron.

bunuri enumerate de reclamanta parata in cererea reconventionala, dar si bunuri achizitionate in timpul casatoriei, care se gasesc la domiciliul actual al reclamantei parate, situat in Iasi, ..49, .>

9. o combina frigorifica in valoare de 1400 ron

10. o lada frigorifica in valoare de 700 ron, care a fost luata din domiciliul comun

11. o masina de spalat in valoare de 1100 ron

12. un mop cu abur- H2O SteaMop in valoare de 542,90 ron

13. un televizor in valoare de 400 ron, care a fost luat din domiciliul comun.

In momentul in care reclamanta parata a plecat din domiciliul comun, ea a mai luat si un lantisor din aur cu o cruciulita, bun mobil pe care l-a dobandit inaintea casatoriei, verigheta pe care a purtat-o in urma incheieri casatoriei noastre, dar si politele de asigurare de viata ale dânsului si a fiicei lui, beneficiara acestora fiind reclamanta.

D) Aduce la cunostinta instantei de judecata faptul ca reclamanta parata are un apartament proprietate personala situat in Iasi, ..49, ., insa de la inceputul casatoriei lor aceasta,dar si mama si baiatul ei au locuit pana in anul 2007 in apartamentul meu situat in .. In toata perioada cat au fost casatoriti, el a fost singurul care a suportat cheltuielile de intretinere la apartamentul unde au avut domiciliul comun, indiferent de numarul persoanelor care au locuit in el.

Totodata, aduce la cunostinta instantei de judecata faptul ca reclamanta parata mai detine in proprietate si un imobil situat in Vatra Moldovitei.

In timpul casatoriei, au fost facute imbunatatiri si la apartamentul proprietatea reclamantei parate, dar si la imobilul sau situat in Vatra Moldovitei, astfel incat solicită instantei de judecata sa constate ca si pârâtul are un drept de creanta constand in suma de 4500 ron, ce reprezinta jumatate din valoarea acestor imbunatatiri:

-inchiderea unui balcon lung de 10 m cu geamuri termopan, in valoare de 6.000 ron la apartamentul proprietate personala a reclamantei parate, situat in Iasi, ..49, .;

-ingradirea proprietatii din Vatra Moldovotei cu gard din scandura, in valoare de 2.000 ron si vopsirea tablei de pe imobilul respectiv (manopera si materiale) in valoare de 1.000 ron.

De asemenea, in timpul casatoriei reclamanta-parata si-a achizitionat in leasing in 2010 un autoturism Hyundai. Desi acest autoturism nu poate face obiectul partajului, intrucat reclamanta parata nu este inca proprietar al acestui bun mobil, ci doar utilizator pana la terminarea achitarii valorii acestuia, vreau doar sa subliniez ca fiecare din fostii soti si-a achizitionat, din veniturile sale, autoturisme, si ar fi nedrept ca reclamanta parata sa pretinda vreun drept asupra autoturismelor pe care le-a introdus in masa partajabila doar pentru ca au fost dobandite in timpul casatoriei, in conditiile in care el este singurul care a contribuit la plata acestora. Diferenta intre ei este, ca, din pacate, pârâtul a terminat de achitat ratele la contractul de leasing in luna decembrie a anului trecut, si autoturismul a trecut in proprietatea mea, astfel incat poate fi inclus in masa bunurilor comune.

Intrucat reclamanta a solicitat prin cererea introductiva iesirea din indiviziune doar cu privire la bunurile enumerate la poz.1-8, prin cererea reconventionala, pârâtul solicită iesirea din indiviziune si cu privire la mobilele enumerate mai sus la pozitiile 9-13, partajarea bunurilor mobile urmand a se face in urmatoarea modalitate:

- sa i se atribuie in natura bunurile mobile enumerate la pozitiile 1-3;

- sa i se atribuie reclamantei in natura bunurile mobile enumerate la pozitiile 4-13.

La partajarea bunurilor comune, solicita să se aiba in vedere si faptul ca el are drept de creanta constand in imbunatatirile aduse in timpul casatoriei asupra apartamentului proprietatea reclamantei parate situat in ..49, ., si care au sporit in mod evident valoarea acestui imobil, dar si asupra imobilului situat in Vatra Moldovitei.

E) Totodata, solicită includerea in masa partajabila si a pasivului constand in debitul care face obiectul unui contract de imprumut facut de pârâtul la CEC Bank in vederea achitarii autovehiculului marca Renault Megane, din care a mai ramas de achitat suma de 23.438,81 Ron si pentru care pârâtul platește lunar rate in valoare de aproximativ 1.200 ron.

F. de cele mai sus enuntate, solicita sa se dispună iesirea din indiviziune cu privire la bunurile mobile comune dobandite in timpul casatoriei in modalitatea propusa mai sus.

De asemenea, solicită obligarea reclamantei parate la plata cheltuielilor pe care le va face cu acest proces.

In drept, își intemeiază intampinarea si cererea reconventionala pe dispozitiile art. 115-118, art. 119-120 Cod procedura civila, precum si pe celelalte dispozitii legale invocate in cuprinsul acestora.

Dovada celor sustinute intelege sa o facă prin proba cu acte, interogatoriul reclamantei, care va fi citata cu aceasta mentiune, proba testimoniala, expertiza evaluatorie.

Prin inscrisul depus la fila 149 ds, pârâtul reclamant a formulat intâpinare la cererea completatoare formulata de reclamanta, menționând ca el nu cunoaște nimic cu privire la bunurile enumerate de reclamanta, acestea nefiind in posesia sa, solicitând respingerea cererii completatoare.

Întâmpinarea a fost motivata in drept pe prev art 115-118, art 132 Cod proc civ.

Prin înscrisul depus prin serviciul Registratura la data de 07.06.2012, pârâtul reclamanta a formulat întâmpinare, prin care si-a menținut punctul de vedere exprimat initial.

In sustinerea cererilor făcute, pârâtul reclamanta a depus inscrisuri ( filele 140-148 ds, 164-166, 175-176, 193-242, 245, 278-287, 376-384,401-403 ds).

Cererea reconvenționala a fost legal timbrata ( fila 247 ds).

In cursul judecătii, prin încheierile pronunțate, instanta a stabilit timbrajul aferent cererilor ( fila 40 si 168 ds), a incuviintat in principiu cererea de interventie ( fila 249 ds), a scutit intervenienta de la plata taxei de timbru si timbru judiciar( fila 169 ds), a incuviintat probe părtilor ( fila 259 si 301 ds), s-a procedat la administrarea probatoriului incuviintat ( interogatoriul părtilor – filele 265 -269 ds, audiere martori –filele 272-277 ds, depunerea rapoartelor de exepertiza – filele 319, respectiv 340 ds).Cu privire la rapoartele de expertiza efectuate, s-au formulat obiectiuni, răspunsul la acestea fiind atasat de experti la filele 406, respectiv 418 ds, instanta dispunând, pentru considerentele expuse, si respingerea nulității raportului de expertiza invocata de pârâtul reclamant ( fila 411 ds).

Instanța va analiza cu prioritate excepția lipsei coparticipării procesuale pasive, având in vedere prev art 137 Cod proc civ, si, fata de precizările pârâtului reclamant in sustinerea acestei exceptii ( as evdea incheierile din 3 iunie 2013, respectiv 10 iunie 2013), arta ca nu este vorba de o coparticipare obligatorie conform legii, urmând a se analiza pe fondul cauzei temeinicia sustinerilor formulate.

Analizând susținerile părților coroborate cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:

În fapt, la data de 28.06.2003, reclamanta B. M. D. și pârâtul C. V. au încheiat căsătoria înscrisă în Registrul de stare civilă al Primăriei Municipiului Iași la nr. 980/28.06.2003, aceasta fiind desfăcuta potrivit sentinței civile pronunțate in ds._/245/2011 de către Judecătoria Iași.

Fața de probele administrate, va constata ca părțile au dobândit in timpul căsătoriei cu o cota de contribuție de 50% fiecare, bunurile ce vor fi mentionate, instanta urmând a retine aceeasi contributie la achitarea datoriilor comune precizate mai jos..

La soluționarea prezentei cauze, instanța va avea în vedere prevederile art. 36 alin.1 din Codul familiei potrivit cărora la desfacerea căsătoriei, bunurile comune se împart între soți, potrivit învoielii acestora, iar dacă soții nu se învoiesc asupra împărțirii bunurilor comune, va hotărî instanța judecătorească ( art. 358 Noul Cod Civil).

Instanta va constata ca părtile au dobândit in timpul căsătoriei, cu o cota de contributie de 50% fiecare, următoarele bunuri mobile, valoarea totala a bunurilor mobile fiind de 69.251,11 lei;

- un aragaz inox cu patru ochiuri in valoare de 1000 de lei ( fila 110 ds);

- doua lustre: o lustra pentru iluminat electric hol in valoare de 400 lei si o lustra marca Philips in valoare de 100 de lei; cu privire la aceste lustre a făcut vorbire martorul B. V. ( fila 275 ds)

- un fier de călcat in valoare de 250 lei ( fila 112 ds);

- masina Renault M. cu număr de înmatriculare_ cu o valoare de 26.980,34 lei; masina Renault Megane cu număr de inmatriculare_ in valoare de 38.042,52 lei; o remorca tip Rulota ; KIP, cu număr de inmatriculare_ in valoare de 2478,25 lei; valoarea totala a masinilor este de 67.501,11 lei;

Cu privire la valorile bunurilor mentionate la punctele 1-3, instanta a avut in vedere, pe de o parte valorile bunurilor mobile așa cum au fost precizate de către reclamantă in conditiile in care desi pârâtul reclamant a indicat alte valori aferente acestor bunuri mobile, nu a inteles să faca dovada in vreun fel a valorilor așa cum au fost indicate de el.

In acest context, instanța arata ca va respinge solicitarea părților privind includerea in masa bunurilor de împărțit a următoarelor bunuri: aspirator, frigider Wirpoll, o canapea extensibilă, 2 metri cub material lemnos, 50 bucăți țeavă, combina frigorifică, lada frigorifica, mop, televizor, masina de spălat, in condițiile in care, in parte, nu s-au depus acte de proprietate cu privire la acestea, pe de alta parte, nu s-au administrat alte probe prin care să se fi facut dovada existentei lor sau a valorii lor ( de exemplu- prin audierea de martori sau expertiza evaluatorie bunuri mobile). In plus, instanța menționează, cu privire la mopul achiziționat de reclamanta, conform facturii de la fila 144 ds, că nu a putut retine si acesta ca făcând parte din masa bunurilor de impărtit in conditiile in care martorul L. Domina a mentionat ca acesta fost cumpărat cu intentia de a fi făcut cadou unei cunostinte comune de-a părtilor astfel incât, in conditiile in care nu s-au făcut probe de către persoana interesata in vederea dovedirii ca acest bun exista si in prezent, instanta l-a exclus din masa bunurilor de impărtit. Cu privire la televizor, s-a depus de reclamanta un inscris ilizibil la fila 104 ds, iar, pe de alta parte, pârâtul nu a propus probe cu privire la existenta si valoarea acestui bun, acesta având obligația de a propune probe in dovedirea existentei bunurilor mobile cu privire la care a solicitat introducerea in masa bunurilor de impărtit, conform inscrisului de la fila 21 ds. La fel, instanta a dispus respingerea cererii de introducere in masa bunurilor de împăriti si cu privire la frigider si mașina de spălat fata de factura depusă de reclamanta pârâta la fila 114 ds, emisa pe numele B. G. C.. De altfel, martorul B. V. a precizat ca reclamanta a venit cu un aragaz si cu un frigider, bunuri personale, la domiciliul pârâtului reclamant, adica la cel care avea să fie domiciliul lor comun, bunuri pe care le-a luat inapoi atunci când aceasta a plecat din locuință.

In ceea ce priveste autoturismele, instanta va constata ca au dobândit in timpul căsătoriei autoturismele mentionate mai sus, valorile fiind retinute, așa cum au fost ele stabilite prin raportul de expertiza intocmit de expert C. N. ( fila 340 ds).

In ceea ce privește modul de atribuire a acestora, instanta va dispune atribuirea bunurilor mobile către pârâtul reclamant, având in vedere că, cu privire la primele bunuri reclamanta a pretins ca ele s-ar afla in posesia pârâtului reclamant, iar pe de alta parte, in ceea ce priveste autoturismele, reclamanta a recunoscut ca pârâtul reclamant este cel care le foloseste ( fila 269 - întrebarea nr. 15 ), acestea fiind, de altfel, și identificate de expert la domiciliul de fapt al pârâtului din prezent, respectiv la Fetești. In consecinta, va atribui bunurile mobile mentionate pârâtului si-l va obliga pe acesta la plata sumei de_,55 de lei către reclamantă, cu titlu de sultă.

In ceea ce privste cota de contributie, instanta considera ca nu s-a răsturnat prezumtia de dobândire a lor in cote de 50% fiecare. Astfel reclamanta a făcut sustinerea conform căreia pârâtul ar fi cheltuit in interes propriu banii pe care acesta ii câstiga . De altfel, pârâtul reclamant a recunoscut ( intrebarea nr 5- fila 266 sus) ca după a doua luna de căsătorie părtile au avut bugeturi separate. Totusi, pârâtul reclamant, deși a a făcut dovada ca ar fi avut câstiguri substantiale in timpul căsătoriei ( ase vedea filele 237, 175-176, respectiv fila 242 ds), pe de alta parte tot el recunoaste ca au avut bugeturi separate, instanta retinând in acelasi timp ca nu s-a făcut dovada concreta ca, la dobândirea bunurilor retinute mai sus, ar fi avut o contributie mai mare decât cea a reclamantei pârâte. Nici sustinerile pârâtului in sensul ca ar fi rămas cu sume de bani in urma vânzării unor apartamente personale pe care le avea ( a se vedea contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr 1505/19.12.2002) si aceste sume ar fi fost investite in luarea bunurilor comune sau in efectuarea unor imbunătățiri nu au fost dovedite in vreun fel de către pârâtul reclamant. Astfel, martorul B. V. a precizat ca . i-ar fi rămas niste bani in urma vânzării apartamentelor, dar, in acelasi timp, nu a putut mentiona in mod concret despre ce suma este vorba si nici modul de cheltuire de către pârâtul reclamant a banilor rămasi. In acelasi timp, instanta a avut in vedere si pozitia reclamantei de la interogatoriu ( intrebarea nr. 8,9, 10 si 14 ds), aceasta recunoscând ca părtile si-au achizitionat din venituri proprii autoturisme in timpul căsătoriei. De asemenea, s-a avut in vedere si declaratia martorului L. Dominca ( fila 272 -273 ds) care a arătat ca, in perioadele destul de dese in care pârâtul reclamant pleca din Iasia pentru a avea grija de stupi, reclamanta pârâta era cea care avea grija de casa, de gospodărie, precum si de fata pârâtului rezultata din cea de-a doua căsătorie a pârâtului reclamant, adică de intervenienta din prezenta cauză, aceeasi martora invederând si ca reclamanta ar fi mers pentru o perioada de 2 săptămâni la Fetesti pentru a face de mâncare pentru muncitorii care lucrau la constructia achizitionata de părti in timpul căsătoriei. Astfel, desi reclamanta nu a depus inscrisuri din care să rezulte efectiv veniturile ei din timpul căsătoriei, având in vedere cele invederate mai sus, maniera separata in care părtile si-au gestionat bugetele la scurt timp de la incheierea căsătoriei, munca depusă de reclamanta in gospodărie in timpul căsătoriei, a dus la concluzia ca părtile au o cota de contributie de 50/ la dobândirea bunurilor comune.

Cu privire la solicitarea reclamantei privind includerea a 105 stupi de albine, instanta va dispune respingerea cererii ca fiind neintemeiata in conditiile in care s-a considerat ca este vorba de un bunuri destinate exercitării profesiei pârâtului reclamant, acesta având calitatea de producător, conform certificatului de producător emis la data de 23.11.2010.In acest context, instanta mentioneaza ca reclamanta putea invoca un drept de creanta impotriva pârâtului reclamant intemeiat pe imbogătire fara justa cauza in situatia in care ar fi dovedit ca ar fi contribuit cu mijloace proprii sau cu munca la dobândirea unor bunuri proprii destinate exercitării profesiei celuilalt sot. Or, având in vedere principiul disponibilității, fata de modul de exprimare a reclamantei pârâte din cererea de chemare in judecata, instanta va respinge cererea acesteia de includere in masa bunurilor comune a 101 de stupi. In plus, instanta arata ca, fata de inscrisurile depuse la filele 141,165,166 ds, la acest moment exista un număr de 47 de stupi de albine, martorul B. V. precizând ca pârâtul reclamant ar fi luat împreuna cu cea de-a doua sotie vreo 50-60 de stupi, deci inainte de încheierea celei de-a treia căsătorii.

In ceea ce priveste drepturile de creanta pretinse de părti, instanta retine următoarele:

F. de probele administrate de părti, va constata in favoarea reclamantei existenta unui drept de creanta cu privire la imbunătătirile efectuate la apartamentul pârâtului reclamant situat in IASI, PICTORULUI, nr. 3, ., ., imbunătătirile având o valoare totala de 20.341,91 lei si, in consecinta, va obliga pe pârâtul reclamant la plata către reclamanta a sumei de 10.170,95 lei. Cu privire la valoarea acestor imbunătătiri, a fost avuta in vedere valoarea stabilita de expert ( fila 344 ds) .Instanta a retinut contributia ambelor părti in conditiile in care ambele părti au făcut dovada incheierii unor contracte de prestări servicii in cursul anului 2010 ( filele 108, 376,378 ds), reclamanta făcând dovada ca ar fi participat si ea la cumpărarea unor materiale de constructie in septembrie 2010, conform facturii din 03.09.2010 ( fila 107 ds).Pe lânga aceste aspecte, se retine ca ambii martori au precizat ca s-au făcut niste imbunătățiri la apartamentul pârâtului reclamant, martorii precizând ca nu stiu cu ce bani au fost efectuate aceste imbunătățiri, cu exceptia imbunătătirilor efectuate la balconul acestui imobil, cu privire la care martora L. Dominca a mentionat ca s-ar fi făcut cu bani obtinuti de reclamanta pârâtă in urma inchirierii apartamentului ei propriu din P. R..

Va constata in favoarea reclamantei existenta unui drept de creanta cu privire la imbunătătirile efectuate la imobilul din Fetesti, .. 19 A, jud I., imbunătătirile având o valoare totala de 16.515,37 lei si, in consecinta, va obliga pe pârâtul reclamant la plata către reclamanta a sumei de 8.257,68 lei instanta retinând cele mentionate mai sus cu privire la cota de contributie părtilor, respectiv aspectul ca reclamanta ar fi mers la Fetești unde a stat pentru o perioada de 2 săptămâni si a făcut de mâncare muncitorilor care lucrau la constructie – martora L. D., precum si inscrisurile depuse de reclamanta la filele 119-124 ds care atesta ca s-au luat materiale de constructie la nivelul anului 2006, domnul expert B. atestând si el ca aceste lucrări s-au făcut in anul 2006. De altfel, si martorul B. V. a atestat ca aceasta constructie s-ar fi definitivat in timpul celei de-a treia căsătorii, astfel incât având in vedere ca ea este construita pe terenul proprietatea pârâtului reclamant ( fila 236 ds), va retine in favoarea reclamantei dreptul de creanta mentionat.

Va respinge ca neîntemeiate:

- solicitarea pârâtului reclamant având ca obiect stabilirea in favoarea sa a unui drept de creanța constând in jumătate din valoarea îmbunătățirilor constând in închidere balcon efectuate la apartamentul reclamantei din IASI, ..49, ., . având in vedere ca, prin raportul de expertiza depus la fila 342 si urm ds, se face vorbire cu privire la niste lucrări de reabilitare termica si hidra, lucrări ce au suportate de B. C., conform adeverinței de la fila 345 ds, nefăcându-se nici in alta modalitatea dovada de către pârâtul reclamant ca ar fi efectuat imbunătătirile pretinse din bani proprii sau comuni la apartamentul reclamatei pârâte.

- solicitarea pârâtului reclamant având ca obiect stabilirea in favoarea sa a unui drept de creanta constând in jumătate din valoarea imbunătătirilor efectuate la proprietatea reclamantei pârâte din Vatra Moldoviței, motivat de faptul că, din nou, pârâtul nu a administrat probe in sustinerea acestor afirmatii;

Va admite in parte cererea pârâtului reclamant in sensul că va introduce in masa bunurilor de impărtit doar a sumei de 1000 de lei reprezentând avansul plătit de reclamanta in vederea achizitionării unui autoturism marca Hyundai si, in consecința, va obliga reclamanta pârâtă la plata către pârâtul reclamant a sumei de 500 lei .In aceste sens, instanta a avut in vedere ca pârâtul reclamant nu a făcut, din nou, dovada in vreun fel ca ar fi contribuit la achitarea avansului in cuantumul pretins de reclamanta, situatie ce a fost coroborata ca sustinerea reclamantei din interogatoriu in sensul ca părtile si-ar fi luat cu mijloace proprii autoturismele in timpul căsătoriei. De asemenea, totusi, instanta a avut in vedere pozitia reclamantei de recunoaștere doar a aspectului in sensul ca avansul ar fi fost doar de 1000 de lei ( fila 153 ds) astfel incât va obliga reclamanta pârâtă la plata către pârâtul reclamant a sumei de 500 lei.

Va constata ca părtile au următoarele datorii comune:

- contract de credit si garantie nr._ ING personal din 30.04.2010 in valoare de 16.000 lei- instanta arătând ca obligatia este prin cauza ei . fost sau nu folosita in mod efectiv pentru nevoile obisnuite ale căsătoriei ;

- contract de credit ( refinantare) nr. RQ_7 din 19.12.2008 in valoare de 23.438, 81 lei - fila 44 ds ; cu privire la suma de bani obtinuta in urma acestui credit instanta a retinut recunoasterea reclamantei din interogatoriu in sensul că, cu acesti bani s-a acoperit imprumutul anterior făcut de părti in vederea achizitionării autoturismului Reanault M. ( fila 54 ds ) si s-a achizionat autoturismul Renaul Megane, pârâtul fiind si cel care suporta lunar rata la banca ( întrebările 8,9 si 10 –fila 269, 270 ds)

În consecinta, fata de modul de suportare in prezent de către părti a ratelor lunare, având in vedere si situatia tensionata existenta intre acestea, pentru a se evita a se da curs la noi conflicte intre acestea cu privire la modul de achitare a ratelor, va atribui beneficiul contractului de credit si garanție nr._ ING personal din 30.04.2010 in valoare de 16.000 lei către reclamanta pârâtă, iar contract de credit ( refinantare) nr. RQ_7 din 19.12.2008 in valoare de 23.438, 81 lei către pârâtul reclamant si va obliga reclamanta pârâtă, in vederea egalizării loturilor, la plata către pârâtul reclamant la plata sumei de 3.719,40 lei cu titlu de sultă .

In ceea ce priveste cererea de interventie in interes propriu formulata de C. R., o va admite, având in vedere ca desi reclamanta precizat ca nu stia cu privire la faptul că s-ar fi scos acesti bani si nici cu privire la modul lor de folosire, totusi instanta considera ca pârâtul reclamant a făcut dovada sustinerilor lui in conditiile in care .-a rămas suma de 13.500 de lei, suma compusă din suma de 1000 milioane lei vechi cuvenita intervenintei in urma vânzării apartamentului ( fila 34 ds – contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr 1505/19.12.2002),la care s-au adăugat dobânzi, suma care a fost retrasa, conform inscrisului de la fila 36 ds. De altfel, martorul B. V. a precizat ca acesti bani ar fi fost folositi in vederea achiitării avansului necesar cumpărării primului autoturism in timpul căsătoriei ( fila 272 ds). D. urmare, va obliga părtile B. M. D. și C. V., in solidar, la plata către intervenienta in interes propriu a sumei de 13.500 de lei.

F. de considerentele de fapt si de drept, va admite in parte actiunea formulata de reclamanta B. M. D., respectiv cererile reconventionale formulate de reclamanta pârâtă B. M. D., respectiv de pârâtul reclamant C. V., precum si cererea de interventie formulata de intervenienta.

In tem art 18 din OG nr 51/2008, va obliga părtile B. M. D. și C. V., in solidar ,la plata către stat a sumei de 926 lei, acordata intervenientei cu titlu de ajutor public judiciar.

In art 276 Cod proc civ, va compensa cheltuielile de judecata efectuate de părti .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge exceptia lipsei coparticipării procesuale pasive invocată de pârâtul reclamant ca fiind neîntemeiata.

Admite in parte actiunea formulata de reclamanta B. M. D., domiciliata in IASI,, ..49, ., . in contradictoriu cu pârâtul reclamant C. V., cu domiciliul procesual ales in IASI, LA C.. AV. M. C., .. 7, .> Admite in parte cererile reconventionale formulate de reclamanta pârâtă B. M. D., respectiv de pârâtul reclamant C. V..

Admite cererea de interventie in interes propriu formulata de intervenienta C. R., cu domiciliul in IASI, PICTORULUI, nr. 3, ., . .

Obliga părtile B. M. D. și C. V., in solidar, la plata către intervenienta in interes propriu a sumei de 13.500 de lei.

Constata ca părtile au avut o cota de contributie de 50% fiecare la dobândirea bunurilor in timpul căsătoriei, instanta urmând a retine aceeasi contributie la achitarea datoriilor comune.

Constata in favoarea reclamantei existenta unui drept de creanta cu privire la îmbunătățirile efectuate la apartamentul pârâtului reclamant situat in IASI, PICTORULUI, nr. 3, ., . o valoare totala de 20.341,91 lei si, in consecinta, obliga pe pârâtul reclamant la plata către reclamanta a sumei de 10.170,95 lei.

Constata in favoarea reclamantei existenta unui drept de creanta cu privire la imbunătătirile efectuate la imobilul din Fetesti, .. 19 A, jud I., imbunătătirile având o valoare totala de 16.515,37 lei si, in consecinta, obliga pe pârâtul reclamant la plata către reclamanta a sumei de 8.257,68 lei.

Respinge ca neîntemeiate:

- solicitarea pârâtului reclamant având ca obiect stabilirea in favoarea sa a unui drept de creanta constând in jumătate din valoarea imbunătătirilor constând in inchidere balcon efectuate la apartamentul reclamantei din IASI, ..49, ., .;

- solicitarea pârâtului reclamant având ca obiect stabilirea in favoarea sa a unui drept de creanta constând in jumătate din valoarea imbunătătirilor efectuate la proprietatea reclamantei pârâte din Vatra Moldoviței;

- solicitarea părtilor privind includerea in masa bunurilor de impărtit a următoarelor bunuri: aspirator, frigider Wirpoll, o canapea extensibilă, 2 metri cub material lemnos, 50 bucăti teava, combina frigorifică, lada frigorifica, mop, televizor, masina de spălat ;

- solicitarea reclamantei privind includerea a 105 stupi de albine;

Constata ca părtile au dobândit in timpul căsătoriei, cu o cota de contributie de 50% fiecare, următoarele bunuri mobile, valoarea totala a bunurilor mobile fiind de 69.251,11 lei;

- un aragaz inox cu patru ochiuri in valoare de 1000 de lei;

- doua lustre: o lustra pentru iluminat electric hol in valoare de 400 lei si o lustra marca Philips in valoare de 100 de lei;

- un fier de călcat in valoare de 250 lei;

- mașina Renault M. cu număr de înmatriculare_ cu o valoare de 26.980,34 lei; mașina Renault Megane cu număr de inmatriculare_ in valoare de 38.042,52 lei; o remorca tip Rulota ; KIP, cu număr de inmatriculare_ in valoare de 2478,25 lei; valoarea totala a masinilor este de 67.501,11 lei;

Atribuie bunurile mobile mentionate pârâtului si-l obligă pe acesta la plata sumei de 34.625,55 de lei către reclamantă, cu titlu de sultă.

Admite in parte cererea pârâtului reclamant in sensul că introduce in masa bunurilor de impărtit doar a sumei de 1000 de lei reprezentând avansul plătit de reclamanta in vederea achizitionării unui autoturism marca Hyundai si, in consecința, obliga reclamanta pârâtă la plata către pârâtul reclamant a sumei de 500 lei .

Constata ca părtile au următoarele datorii comune:

- contract de credit si garantie nr._ ING personal din 30.04.2010 in valoare de 16.000 lei;

- contract de credit ( refinantare) nr. RQ_7 din 19.12.2008 in valoare de 23.438, 81 lei;

Atribuie beneficiul contractului de credit si garanție nr._ ING personal din 30.04.2010 in valoare de 16.000 lei către reclamanta pârâtă, iar contract de credit ( refinantare) nr. RQ_7 din 19.12.2008 in valoare de 23.438, 81 lei către pârâtul reclamant si obliga reclamanta pârâtă, in vederea egalizării loturilor, la plata către pârâtul reclamant la plata sumei de 3.719,40 lei cu titlu de sultă .

Obliga părtile B. M. D. și C. V., in solidar, la plata către intervenienta in interes propriu a sumei de 13.500 de lei.

Va obliga părtile B. M. D. și C. V., in solidar ,la plata către stat a sumei de 926 lei .

Compensează cheltuielile de judecata efectuate de părti.

Cu drept de apel in termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi 11.07.2013.

Președinte,Grefier,

Z.I.A.M.

RED ZI/TEHN ZI/4 EX

12.07.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI