Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 24-09-2013 în dosarul nr. 34777/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 24.09.2013
Instanța constituită din:
Președinte: Z. L. F. M.
Grefier: R. M.
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2013
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petent B. D., intervenient G. E. F. și pe intimat I. IAȘI - POLIȚIA MUNICIPIULUI IAȘI, având ca obiect plângere contraventionala.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsă părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 17.09.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi.
INSTANȚA,
Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de 12.02.2012, cu nr. mai sus menționat, petentul B. D. a contestat procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 01.11.2012, întocmit de un agent constatator din cadrul intimatului I.P.J.Iași, solicitând anularea acestuia.
În motivare, a arătat următoarele:
Prin actul respectiv, a fost amendat cu 420 lei pentru că, la data de 04.06.2012, ar fi condus autoturismul marca Ford Focus înmatriculat cu nr._ pe . la efectuarea virajului la stânga pe . T. nu a acordat prioritate de trecere autoturismului BMW, cu nr._, condus către . E. F..
Situația reținută este nereală, el fiind atunci oprit în locul respectiv pentru a acorda prioritate și fiind primul din șirul de mașini care așteptau acolo, iar respectivul fiind ultimul dintr-un șir de 6-7 mașini care coborau spre . acesta a ajuns în dreptul său, a virat brusc la dreapta și l-a lovit intenționat fontal, avariindu-i bara din față, numărul de înmatriculare și suportul acestuia. După primul impact, a dat și înapoi, lovindu-l a doua oară, iar apoi l-a ocolit și a continuat deplasarea.
Conducătorul unuia dintre autoturismele din spate i-a lăsat numărul de telefon, pentru a putea fi contactat și propus ca martor.
Imediat după eveniment, a depus o plângere la poliție, care i-a chemat pe amândoi la o confruntare. Nu i s-a comunicat soluția din dosarul penal, dar el a fost amendat contravențional.
Nu s-a menționat în actul de sancționare durata pentru care a fost suspendat dreptul de a conduce; de altfel, OUG 195/2002 nici nu prevede o asemenea durată. Măsura reținerii permisului nu are niciun suport legal în lipsa aplicării și sancțiunii complementare respective.
În drept, a invocat OUG 195/2002.
În dovedirea celor afirmate, a anexat actul atacat (f.7).
Intimatul I. Iași a formulat întâmpinare, înregistrată în 10.01.2013 (f.14), prin care a reiterat cele reținute în procesul-verbal și a solicitat respingerea plângerii, propunând implicit administrarea probei cu înscrisuri, prin anexarea documentației aferente procesului-verbal: raportul agentului constatator (f.15-16), declarația olografă a numitului G. E. F. (f.17), declarația olografă a petentului (f.18).
La solicitarea instanței, a depus înscrisuri din dosarul penal nr.9627/P/2012: procesul-verbal de fixare a locului accidentului (f.30), procesul-verbal de confruntare (f.31), procesul-verbal de examinare (f.32), declarații S. C. C. (f.33-34), declarație P. E. L. (f.35), declarație P. M. R. (f.26-27), declarați B. D. (f.38), referat cu propunere de neîncepere a urmăririi penale (f.39) și rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași (f.40).
Intervenientul G. E. F. nu a formulat întâmpinare, dar s-a prezentat în instanță în mod constant și a solicitat respingerea cererii.
Asigurătorul comun al celor doi conducători auto (S.C. E. Asigurări S.A.) nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în instanță pentru a formula apărări, deși a fost legal citat.
Plângerea contravențională este scutită de taxă de timbru în temeiul art. 15, lit. i din legea 146/1997 și art. 36 din O.G. 2/2001.
Prin încheierea de ședință din 15.01.2013 (f.19), instanța a citat și intervenientul G. E. F., împreună cu asigurătorul S.C. E. Asigurări S.A..
La termenul din 05.03.2013, a fost încuviințată proba cu înscrisuri, dar și proba testimonială (f.24).
Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași a trimis fotografii (f.53 și urm.), la cererea instanței, la data de 14.06.2013.
La ultimul termen, au fost audiați S. C. C. și P. E. L. (devenită între timp „S.”), declarațiile lor fiind consemnate și atașate la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal . nr._ din 01.11.2012, agentul intimatului a sancționat petentul cu amendă în cuantum de 420 lei, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art.101 alin.3 lit.a din O.U.G. 195/2002, și a reținut permisul „în vederea suspendării pentru 60 de zile de la 17.11.2012”.
La secțiunea privind descrierea faptei, s-a reținut că în data respectivă, la orele 1710, petentul a condus autoturismul marca Ford Focus înmatriculat cu nr._ pe . la efectuarea virajului la stânga pe . T. nu a acordat prioritate de trecere autoturismului BMW, cu nr._, condus către . E. F..
Petentul a semnat procesul-verbal, care purta mențiunea că nu este vinovat.
În declarațiile date la poliție, fie în legătură cu acest act, fie în legătură cu dosarul penal nr.9627/P/2012, format ca urmare a plângerii formulate de petent, el a insistat că a fost lovit intenționat de celălalt șofer, de două ori, în timp ce acesta din urmă nu a recunoscut această variantă. A fost pronunțată rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași (f.40) de neîncepere a urmăririi penale, în motivarea acesteia arătându-se că nu s-a putut reține intenția lui G. F. în lovirea autoturismului petentului.
Prin declarația numitei P. M. R. (f.26-27), aflată în autoturism cu G. F., aceasta a arătat că prietenul său, aflat la volan, nu l-a lovit cu intenție pe celălalt conducător auto, care a încercat să dea puțin înapoi, pentru a face loc.
După cum a rezultat din procesul-verbal de fixare a locului accidentului (f.30) și din fotografiile aferente, conducătorii auto implicați au susținut variante diferite, petentul considerând că accidentul a avut loc la circa 1-2 metri depărtare de linia de tramvai, în timp ce intervenientul forțat a considerat că acesta s-a petrecut pe linia de tramvai.
Din declarațiile date la poliție de S. C. C. (f.33-34) și P. E. L. (f.35), aflați într-un autoturism în spatele petentului, a rezultat că Fordul acestuia era foarte aproape de linia de tramvai, așteptând să poată face virajul la stânga și că autoturismul BMW a intrat în el, deși ar fi putut frâna. Primul martor a arătat că nu știe dacă acesta din urmă ar fi putut trece nestingherit. Amândoi au considerat că șoferul BMW-ului a dat intenționat înapoi și a cauzat al doilea impact, după primul.
Cei doi și-au menținut declarațiile și în fața instanței, primul afirmând că dacă intervenientul ar fi tras puțin stânga de volan, ar fi putut evita primul impact.
Ținând cont de această situație de fapt, instanța constată următoarele:
Verificând, potrivit art.34 al. 1 din O.G. nr.2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale imperative incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută enumerate de art.17 din O.G. 2/2001 și care ar putea fi invocate din oficiu.
Potrivit art.101 alin.3 lit.a din O.U.G. 195/2002, „constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 60 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depășirea sau trecerea la culoarea roșie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale”.
Având în vedere situația de fapt reținută de agent, rezultă că încadrarea juridică este corectă.
Din punctul de vedere al temeiniciei, instanța consideră că din declarațiile de martori, coroborate cu celelalte probe, rezultă faptul că petentul avea o poziție prea avansată pe . traiectoria autoturismelor care urmau să coboare pe . nu se poate reține că acorda propriu-zis prioritate acelor autoturisme, în pofida faptului că era oprit.
Sub acest aspect se reține definiția dată acordării de prioritate de art.6 pct.1 din același act normativ: “obligația oricărui participant la trafic de a nu își continua deplasarea sau de a nu efectua orice altă manevră, dacă prin acestea îi obligă pe ceilalți participanți la trafic care au prioritate de trecere să își modifice brusc direcția sau viteza de deplasare ori să oprească”.
Or, din chiar declarația martorului S. C., care a fost în general favorabilă poziției petentului, a rezultat că autoturismul BMW ar fi putut evita impactul, dacă ar fi schimbat ușor direcția de deplasare. Acest fapt este echivalent cu obligarea sa de a-și modifica brusc direcția de deplasare, din perspectiva definiției de mai sus.
Este adevărat că o eventuală intenție a intervenientului de a provoca un impact (sau chiar două) nu ar putea fi justificată, însă o asemenea poziție psihică este în general greu de demonstrat în astfel de situații. De altfel, acest lucru s-a văzut și în prezenta cauză, când cercetările penale și judecătorești nu au putut conduce la o astfel de concluzie.
Mai important este că, și în ipoteza în care intervenientul ar fi fost tras la răspundere pentru distrugere în cazul datului înapoi, petentul tot ar fi răspuns pentru fapta reținută în sarcina sa.
Acestea sunt riscuri la care se expune în general un conducător auto care oprește mașina într-o poziție avansată în intersecție, prin care intenționează să dea senzația că acordă prioritate, dar totodată să obtureze puțin sensul de mers prioritar și să forțeze un conducător auto care are prioritate să-l lase să treacă. Chiar dacă astfel de manevre sunt poate des uzitate în practica rutieră și scuzabile uneori practic din cauza ori datorită modului precar de semnalizare a unor intersecții din punctul de vedere al fluidizării traficului, ele nu pot fi justificate din perspectivă legală (implicit, nici în fața instanței) și conduc la situații precum cea din speță, siguranța rutieră fiind cu certitudine prioritară față de fluența circulației.
Ținând cont de aceste aspecte, instanța va reține ca fiind corecte situația de fapt consemnată în procesul-verbal, încadrarea juridică dată de agent, precum și sancțiunea aplicată.
Pentru aceste considerente, va respinge plângerea contravențională.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul B. D. (cu domiciliul ales în Iași, ..43, jud.Iași, la cabinet de avocat I. P.) în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Iași și cu participarea intervenientului G. E. F. (cu domiciliul în Iași, ..2, ., .) și a asigurătorului S.C. E. Asigurări S.A. (cu sediul în . Nord nr.10, Global City Business nr.10, ., jud.Ilfov).
Cu recurs, în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.09.2013.
Președintele Grefier
Z.L.F.M. M.G.R.
Red/ Tehnored Z.L.F.M.
4 ex./25.10.2013
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4/2013. Judecătoria IAŞI | Pretenţii. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI → |
|---|
