Plângere contravenţională. Sentința nr. 9565/2013. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9565/2013 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 21-06-2013 în dosarul nr. 32178/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din 21 iunie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – G. A.
GREFIER-D. A.
SENTINȚA CIVILĂ Nr.9565
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe petentul C. Ș. S. in contradictoriu cu intimatul I. IAȘI, având ca obiect plângere contravenționala.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile din prezenta cauză au avut loc în ședința publica din data de 14.06.2013, fiind consemnate in încheierea de ședință din acea dată, care face parte din prezenta hotărâre, când, instanța, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
INSTANȚA:
Asupra procesului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._ petentul C. Ș. S. a solicitat anularea procesului-verbal de constatare și sancționare contravențională . nr._ din data de 11.10.2012 încheiat de I. Iași – SPR prin care s-a reținut că în data de 11.10.2012 a condus auto marca Ssangyong cu nr. de înmatriculare_ pe . B. către Calea Chișinăului, nerespectând semnificația culorii roșu a semaforului electric, aflat în funcțiune, la intersecția cu . la telefonul mobil fără să utilizeze un dispozitiv „mâini libere” și nu purta centura de siguranță.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că cele consemnate de lucrătorul de poliție nu sunt conforme cu realitatea întrucât nu este adevărat că nu ar fi respectat culoarea roșie a semaforului electric, că nu ar fi purtat centura de siguranță și că vorbea la telefonul mobil fără a avea un dispozitiv „mâini libere”. La termenul de judecată va depune precizări la prezenta plângere contravențională.
Pentru aceste motive solicită admiterea plângerii și să se dispună anularea procesului verbal.
Potrivit art. 15 din Legea nr. 146/1997 raportat la art. 36 din OG nr. 2/2001 plângerea contravențională este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
Cererea nu a fost motivată în drept.
Intimatul a formulat întâmpinare fiind înaintată cu adresa nr. 3473 din 18.02.2012 prin care solicită respingerea plângerii și menținerea procesului verbal ca legal și temeinic.
Petentului i-a fost încuviințată proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Intimatul a depus la dosar în susținerea procesului verbal raportul agentului constatator încheiat în data de 10.12. 2012, fila 15.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține că prin procesul-verbal contestat petentul a fost sancționat convențional cu amenda în cuantum total de 300 lei reținându-se în sarcina sa că a condus autoturismul marca Ssangyong cu nr. de înmatriculare_ pe . B. către Calea chișinăului, nerespectând semnificația culorii roșu a semaforului electric, aflat în funcțiune, la intersecția cu . la telefonul mobil fără să utilizeze un dispozitiv „mâini libere” și nu purta centura de siguranță.
Petentul a contestat cele reținute în sarcina sa arătând că cele arătate prin procesul verbal nu sunt conforme cu realitatea, fără a fi administrate alte probe în susținerea celor declarate în plângere.
Sub aspectul legalității procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității, în cuprinsul procesului-verbal.
Cu privire la temeinicia procesului verbal instanța reține următoarele:
Instanța reținând dispozițiile art. 20 alin. 2 din Constituția României, constată că în ipoteza în care există neconcordanțe între pactele și tratatele internaționale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile. In plus, legiuitorul constituant a inclus dreptul la un proces echitabil și prezumția de nevinovăție în categoria drepturilor fundamentale ale omului înscriindu-le in art. 21 alin. 3 și art. 23 alin. 11 din Constituție.
Față de aceste împrejurări și având în vedere principiul aplicării directe în dreptul intern a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța va analiza prezenta plângere în lumina dispozițiilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului ce instituie dreptul la un proces echitabil, cu toate garanțiile procedurale ce rezultă din conținutul acestuia.
Potrivit art. 1 din O.G. nr. 2/2001 legea contravențională apără valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penală. Constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului București.
Aceste caracteristici generale ale contravenției care se regăsesc și în norma specială ce reglementează fapta reținută în sarcina petentului, determină caracterizarea acesteia ca „acuzație în materie penală” (în sensul autonomal acestei noțiuni care nu se suprapune în mod identic cu noțiunea de fapte incriminate prin legea penală în dreptul intern) și deci includerea în câmpul de aplicare al art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Reținerea contravenției menționate în sarcina petentului întrunește elementele unei „acuzații în materie penală” în sensul art. 6 par. 1 din CEDO întrucât norma juridica (legea nr. 195/2002) are caracter general, iar sancțiunea instituită de lege are un caracter preventiv și represiv, urmărind prevenirea si combaterea nerespectării regulilor de circulație.
De altfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului s-a pronunțat în mai multe rânduri asupra includerii contravențiilor în domeniul „acuzațiilor în materie penală” cu toate consecințele privind asigurarea garanțiilor procedurale, printre care si prezumția de nevinovăție.
Pe cale de consecință, în cauză, petentului îi sunt recunoscute și garanțiile procedurale specifice în materie penală, în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, printre care și prezumția de nevinovăție, prevăzută de par. 2 al art. 6 din CEDO, în condițiile în care legea română nu cunoaște garanții în acest sens în favoarea persoanelor cărora li se imputa săvârșirea unor contravenții.
Această prezumție, ca orice prezumție legală relativă, conduce la răsturnarea sarcinii probei, astfel că în materie „penală” (sensul autonom dezvoltat de jurisprudența CEDO), inclusiv în materia plângerii contravenționale, cel care trebuie să facă dovada existenței faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia este organul constatator.
În cauza de față, intimatul a administrat probe în dovedirea celor menționate în procesul verbal la dosar fiind depuse atât procesul verbal de constatare a contravenției, raportul agentului constatator cât și relațiile solicitate cu privire la natura juridică a procesului-verbal de contravenție, instanța îl consideră ca reprezentând, în primul rând, actul prin care petentul este acuzat de săvârșirea contravenției și sancționat în consecință.
În ce privește valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție, instanța apreciază, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, cu referire particulară la cauza A. imp. Romania, că administrarea acestuia ca unică probă poate atrage în raport de circumstanțele cauzei încălcarea prezumției de nevinovăției prin răsturnarea sarcinii probei în defavoarea petentului pretins contravenient.
În cauza de față, instanța constată că observațiile de mai-sus nu își găsesc întru totul aplicare în condițiile în care agentul constatator a administrat probe în dovedirea celor reținute în sarcina petentului.
Răsturnarea prezumției de nevinovăție nu poate fi făcută de către agentul constatator decât prin dovezi temeinice care să dovedească săvârșirea faptei de către petent și care să înlăture orice urmă de îndoială. Or, în cauza de față intimatul a administrat dovezi în acest sens motiv pentru care principiul ,,in dubio pro reo” nu mai poate profita petentului. Mai mult petentul nu a înțeles să-și administreze probe sau să-și completeze plângerea conform celor declarate inițial.
Față de cele arătate în precedent, în baza art. 34 din O.G. nr. 2/2001, art. 21 alin. 3 rap. la art. 20 din Constituția României, art. 6 pct. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, ținând cont de faptul că s-a făcut dovada dincolo de orice îndoială rezonabilă că petentul a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa instanța urmează să respingă plângerea și să mențină procesul-verbal de contravenție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petentul C. Ș. S. cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet Avocat C. C., cu sediul în Iași, .. P. Curcanul, tronson 5, ., jud. Iași in contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Iași, cu sediul în Iași, .. 6, jud. Iași, referitor la procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 11.10.2012.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 iunie 2013.
Președinte, Grefier,
G. A. D. A.
Red/tehnored.G.A.
4ex/I.L. -02.09.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 17/2013. Judecătoria IAŞI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 14/2013. Judecătoria IAŞI → |
|---|
